2,431 matches
-
vigilenței cotidiene. Aceste fundamente ale mundanului sunt cele care susțin și poartă nu numai complexul ontic al acestuia dar și dimensiunea întregului imanent. O privire dinspre poziționarea într-un astfel de cadru spre adâncimile ce-l mențin, o sondare a transcendenței dinspre grosierul imanentului prin intermediul observării aprofundate a experienței și semnificațiilor ultime ale suferinței nu poate fi aici tolerată. Mundaneitatea cotidiană, ca dealtfel, toate ancorările în imanent resping perspectiva unei resurecții de viziuni și operări, răsturnare existențială și deschidere a cunoașterii
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
resping perspectiva unei resurecții de viziuni și operări, răsturnare existențială și deschidere a cunoașterii în urma căreia o altă valență definitorie ar fi acordată în special viețuirii umane terestre, anume aceea de a nu se mai raporta la sine ci la transcendența ce o învăluie întemeietor. În acest sens, suferindul trebuie vindecat sau exilat. Îndurerarea sa, cât timp este activă, se manifestă ca o perforare, drept o pată ontică decupată în sfera imanentului, un crepuscul deschis dinspre care răzbate absolutul și potența
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
învăluie întemeietor. În acest sens, suferindul trebuie vindecat sau exilat. Îndurerarea sa, cât timp este activă, se manifestă ca o perforare, drept o pată ontică decupată în sfera imanentului, un crepuscul deschis dinspre care răzbate absolutul și potența demiurgică a transcendenței. Această irumpere-ecou împresoară banalitatea și optimismul naivității cotidiene cu agitația prefacerilor de zi cu zi, cu efervescența și sonoritate stridentă a pașilor ce-și proiectează alergarea întru temporalitate. Vindecarea sau exilarea suferindului este aici pentru cotidianitate un demers ce vizează
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
un demers ce vizează propria vindecare și automenținerea în sine și pentru sine. Prin acest demers posibilitatea destabilizărilor în interiorul mundanului de zi cu zi, al spargerilor metafizice ce trimit spre abisul unui dincolo absolut este redusă considerabil. Primejdia înălțătoare a transcendenței este astfel proiectată dincolo de orizontul cotidianului ce percepe suferindul și drama sa drept o eroare funcțională în propria dinamică, o alterare ontică insulară ce trebuie remediată sau exclusă definitiv. Cotidianitatea vulgului mundan este astfel menținută iar suferinței umane nu îi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
eroare funcțională în propria dinamică, o alterare ontică insulară ce trebuie remediată sau exclusă definitiv. Cotidianitatea vulgului mundan este astfel menținută iar suferinței umane nu îi este acordată recunoașterea sa drept una dintre experiențele fundamentale prin care omul se deschide transcendenței și își asumă abisul acesteia întru final. Ratarea sesizării valențelor profunde ale îndurerării contribuie la amplificarea și continuitatea situării lumescului cotidian în naivitatea unei percepții de suprafață, lipsită de profunzime a complexității existențiale. Dar această poziționare superficială a cunoașterii, această
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
individuală este vizată ci modalitatea de percepție și ființare a generalității existențiale de către mundaneitatea aferentă viețuirii umane colective. Cetatea ca simbol al acestei viețuiri respinge într-un reflex de conservare naivă recunoașterea suferinței umane individuale ca fereastră spre o posibilă transcendență ce se deschide celui îndurerat. Odată cu acest refuz este negată și acceptarea suferindului ca reper de frontieră metafizică între efemeritate și atemporal, ca punct ființial de maximă trăire unde împreună cu deschiderea către și dinspre transcendență survine și indicarea deșertăciunii drept
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ca fereastră spre o posibilă transcendență ce se deschide celui îndurerat. Odată cu acest refuz este negată și acceptarea suferindului ca reper de frontieră metafizică între efemeritate și atemporal, ca punct ființial de maximă trăire unde împreună cu deschiderea către și dinspre transcendență survine și indicarea deșertăciunii drept realitate definitorie a cotidianului mundan. Suferința individuală ca sincopă cutremurantă, ca paranteză ce rupe secvențial continuumul social exprimă profetic fragilitatea existențială a parcursului uman terestru la nivelul formelor particularului sau ale extensiei generale. Această survenire
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
acțiunii ce o poate neutraliza. Nu suferindul este focalizat întru supraveghere și anihilare ci experiența suferinței sale, experiență ce poate susține confirmarea unei noi perspective existențiale în care mundaneitatea cotidiană se relevă ca fiind inferioară și subordonată nesfârșirii învăluitoare a transcendenței. Aici vindecarea sau exilul, cele două soluții evocate, nu implică, așadar, aprofundarea experienței suferinței și acceptarea temeiurilor fundamentale spre care aceasta proiectează conștiința îndurerată. Cotidianul nu-și poate împiedica alergarea rătăcitoare de asemenea străfulgerări revelatorii în bezna naivității mundane aparițiile
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
corporale sau motivată numai de cauze spirituale, străbate, precum o cometă de agonie incendiară, bezna efemerităților mundane, negura decăderii sufletului în grosier și dialecticile disoluției. Puținii astrologi dăruiți absolutului citesc în delirul combustiilor ei metafizice ecourile din catedrala înaltă a transcendenței. Restrângerea din răsfirarea în dinamica agitației mundane, concentrarea atomară a sinelui reproiectat spre interioritate constituie o stare ontică primordială pe care, adesea, și-o asumă ființa umană surprinsă în ipostazele unor trăiri ce deschid, prin intensitatea tensiunii lor, spre ierarhii
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cuprindere unificatoare. Situarea paradigmatică a credinciosului în saltul spre verticalitatea mântuirii reprezintă o țintă-finalitate a conlucrării acestor componente definitorii templului? Cum se lasă surprinsă, aici, prezența zeului în prea-plinul dăruirii sale învăluitoare? Ce rol ocupă pe fondul între-zăririi revelatorii a transcendenței înstrăinarea mistică și pierderea parcursului spre Divin? Prezența tentației se dovedește inevitabilă formulării și postulării templului ca templu? Ce opoziție întâmpină superficialul cotidian în perimetrul recunoscut și acceptat drept pământ sfânt? În ce constă orbirea pelerinului sosit din mundaneitatea efemeră
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
inevitabilă formulării și postulării templului ca templu? Ce opoziție întâmpină superficialul cotidian în perimetrul recunoscut și acceptat drept pământ sfânt? În ce constă orbirea pelerinului sosit din mundaneitatea efemeră ca mesager al banalității unei viețuiri ce oferă spiritului doar ignoranță? Transcendența ce refuză și se închide reprezintă, aici, replica finală a zeului în raport cu acest călător privit sub semnul anathemei? Ipostaza ontică a reculegerii în templu Templul ca deschidere insulară sacră întămpină credinciosul în reculegerea mistică a sosiriI sale. Actul reculegerii indică
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
realități, nectarul veșniciei ce se între-zărește atunci când este picurată lacrimar peste templu tămâind rugăciunile și invocările din el. Astfel, pentru conștiința credinciosului templul reprezintă, ceea ce limbajul comun numește pământ sfânt, adică o breșă, o perforare supra-existențială a spațio-temporalului de către sacralitatea transcendenței. Pășirea și situarea pe un asemenea pământ insular implică o suspensie și reducție a conexiunilor credinciosului cu mundaneitatea ce-și consumă superficialul zi de zi. Spre deosebire de reculegerea care impune restrângerea și comprimarea sinelui în propria așezare interioară, între-ruperea împletirilor mentale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întâlnirii dintre credincios și Divinitate. Dacă reculegerea mistică implică acceptarea întovărășirii credinciosului de către elementele primordiale templului și funcționalității sale urmată de impactul decisiv al conlucrării lor asupra conștiinței predispusă extazierii, atunci, care poate fi substanța relaționării dintre aceste elemente și transcendență? Ce conexiune pulsează teluric între paradigma care reunește ritualul, creația religioasă picturală și sculpturală, relicvele sacre, proiectul concretizat arhitectural și prezența divină ce se lasă surprinsă cutremurător? Într-un mod metaforic se poate spune că ritualul reprezintă inima templului, astrul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
real mundaneitatea desfășurată prin succesiunea palierelor temporale. Precum templul este privit drept o insulă a sfințeniei eflorescente ancorată în perimetrele grosiere ale imanentului, tot asemenea, este înțeles cotidianul deșertăciunilor ce copleșesc întru neliniște conștiințele umane drept insula învăluită în nesfârșirea transcendenței. A vedea absolutul iluminat al unei asemenea împrejurimi implică transfigurarea privirii care sesizează în fascicol deja asimilat celor sesizate, mai exact, descoperirea înnoitoare în sinele observatorului a ceea ce este dăruit observării. Dar, așa cum a fost evocat anterior, aici nu survine
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
analitică este sublimată gândirea revelației fiind posibilă doar ca o gândire în mijlocul revelației, o gândire a subiectivității închise ce nu justifică credința în zeu ci este justificată de aceasta. Astfel, Divinitatea se deschide credinciosului prin intermediul actului ritualic al sacerdotului ca transcendență ce iese în întâmpinare, învăluie dar și palpită în profunzimea conștiinței drept energie creatoare a ființei umane, ființă pe care o cheamă lăuntric așteptându-i răspunsul, recunoașterea și trezirea din visul mundaneității înnegurate. Ratarea revelației, ne-aderarea deplină la transcendență
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
transcendență ce iese în întâmpinare, învăluie dar și palpită în profunzimea conștiinței drept energie creatoare a ființei umane, ființă pe care o cheamă lăuntric așteptându-i răspunsul, recunoașterea și trezirea din visul mundaneității înnegurate. Ratarea revelației, ne-aderarea deplină la transcendență, opturarea interiorității în raport cu ascendența ritualului, îndoiala și dramatica ezitare, toți acești factori ai eșecului mistic sunt, constant prezenți și ei în templu ca trăiri ale credinciosului ce se prăbușește temporar spre necredință sau ale celui ce urcă tragic spre credință
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ce îndrumă către el prin limbajul pământesc al zidirilor supuse parcursului spre gradualele ruinări. Eșecul mistic raportează constant sacralitatea templului la realitatea materiei și finitudinilor umane nepermițându-i plutirea într-un absolut survenit prematur, desprinderea totală și saltul ireversibil spre transcendență. Însă, cel mai adesea, sincopele, decăderile, pasul în golul derizoriului și-al neputinței nu închid definitiv experiența mistică a unei conștiințe ce pășește în templu sub spectrul reculegerii și ratează extazierile credinței. Dimpotrivă, ele pot surveni ca încercări, drept baraje
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
De asemenea, aceste stări de viditate și descendență a sufletului survin și ca mărturie a frivolității umane în fața opțiunilor dăruite de infinitatea divină, ca dovadă pentru conștiința umană a existenței propriilor sale penumbre și dispoziții spre rătăciri în obscuritatea uitării transcendenței. Privirea ce coboară dinspre zeu abandonându-l cunoaște, adesea, reîntoarcerea lacrimară spre perspectiva acestuia, revenirea dramatică la parcursul inițial și disiparea tulburării perturbante. Această dinamică a spiritului înălțată din propria cădere templul o învăluie frecvent iar sacerdotul și ritualul său
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dintr-un fond crepuscular ce se deschide și le permite ieșirea din ascunderea tainică spre susținerea credinței individuale. Astfel, surâsul paradigmatic al zeului, chipul sfântului mistuit în verticalitatea sacră a implorării sau fragmente ale vieților preschimbate întru sacrificiul proiecției spre transcendență apar în fereastra picturii ca degajări revelatorii ce irump profetic din întinderea veșnică a unui dincolo întemeietor. În spatele prim-planului pulsează adevărul atemporal și aspațial ce răzbate privirea credinciosului fundamentând un flux metafizic între evocarea prezentificantă a transcendenței, sfințirea de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
proiecției spre transcendență apar în fereastra picturii ca degajări revelatorii ce irump profetic din întinderea veșnică a unui dincolo întemeietor. În spatele prim-planului pulsează adevărul atemporal și aspațial ce răzbate privirea credinciosului fundamentând un flux metafizic între evocarea prezentificantă a transcendenței, sfințirea de sine a picturii religioase și conștiința individuală ce-și începe rugăciunea întru reculegerea mistică. Statuia, ca rezultantă principală a creației sculpturale induce imaginea unei situări proiectate în spațiu deschis. Întâlnirea dintre forma ce se impune organizator și conținutul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de o spargere sacrificantă, de o fragmentare indusă prin impactul cu dimensiunea interioară a celui ce vrea sa creadă întru reculegerea mistică. Într-un mod, din nou răsturnat, se pare că aici nu credinciosul sacrifică cel dintâi jertfind pe altarul transcendenței ce privește prin fermitatea statuii, ci însăși transcendența se deschide sacrificiului pentru credincios dincolo de statuie dar, totuși, învăluind-o. Așadar, predispoziția acesteia spre fragmentare, promiterea unei spargeri de sine dăruitoare care încă întârzie sunt reverberațiile în materie ale zeului ce-
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
prin impactul cu dimensiunea interioară a celui ce vrea sa creadă întru reculegerea mistică. Într-un mod, din nou răsturnat, se pare că aici nu credinciosul sacrifică cel dintâi jertfind pe altarul transcendenței ce privește prin fermitatea statuii, ci însăși transcendența se deschide sacrificiului pentru credincios dincolo de statuie dar, totuși, învăluind-o. Așadar, predispoziția acesteia spre fragmentare, promiterea unei spargeri de sine dăruitoare care încă întârzie sunt reverberațiile în materie ale zeului ce-și cheamă perseverent și neostenit muritorii, ce-și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
închistată, ne-desprinsă de un final grosier de un fundal grosier ce îi asigură propria materie, propriul conținut care erupe sub imperativele formelor aplicate. Este cazul basoreliefului. Prezența în templu a acestei creații sculpturale pare a indica credinciosului demersul retragerii transcendenței abia sosite din revelație înapoi spre taina închisă și refuzată evidențelor conștiinței. Aici sculptura exprimă o creștere din profunzime ce culminează cu deschiderea florală a transcendenței, cu o înflorire care își oferă tensiunea splendorii într-un moment de reprezentație abisală
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
basoreliefului. Prezența în templu a acestei creații sculpturale pare a indica credinciosului demersul retragerii transcendenței abia sosite din revelație înapoi spre taina închisă și refuzată evidențelor conștiinței. Aici sculptura exprimă o creștere din profunzime ce culminează cu deschiderea florală a transcendenței, cu o înflorire care își oferă tensiunea splendorii într-un moment de reprezentație abisală. Însă orice înflorire decade iar ofilirea își revarsă întru final amarul disoluțiilor necruțătoare. Desigur, transcendența nu se ofilește dar revelația ei se reascunde în enigma propriei
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
exprimă o creștere din profunzime ce culminează cu deschiderea florală a transcendenței, cu o înflorire care își oferă tensiunea splendorii într-un moment de reprezentație abisală. Însă orice înflorire decade iar ofilirea își revarsă întru final amarul disoluțiilor necruțătoare. Desigur, transcendența nu se ofilește dar revelația ei se reascunde în enigma propriei departajări de imanent. Ne-desprinderea statuii religioase din fundalul ei grosier atenționează credinciosul că revelația trebuie asumată neîntârziat ea ne-menținându-se în timp ci doar punctându-l divinatoriu. Aici basorelieful
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]