5,746 matches
-
vezi Glaser și Strauss (1967), Yin (1984), Denzin și Lincoln (1994) și Maxwell (1996). Pentru diferite abordări ale interviului în contextul cercetării narative, vezi Denzin (1978), Spradley (1979), Kuale (1983), Mishler (1986a), McCracken (1988), LaRossa (1989) și Chambon (1995). Despre transcrierea și redactarea materialelor obținute prin intervievare, vezi Mishler (1986b) și Blauner (1987). O trecere în revistă comprehensivă asupra interviului completată cu multe referințe utile au realizat Fontana și Frey (1994). Despre criteriile de abordare a studiului și a analizei narative
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
utilizate, vezi paginile 21-24. Autoarea și doamna Sara Blank Ha-Ramati, psiholog clinic care a participat, de asemenea la etapa de intervievare. Aș vrea să-i mulțumesc călduros doamnei Sara pentru contribuția la această cercetare. Așa cum menționam la începutul capitolului 3, transcrierile interviurilor celor doi au fost ușor redactate. Cu toate acestea, textele reproduse pot fi folosite pentru demonstrație. Pentru o listă completă a categoriilor obținute din toate cele patru grupe, vezi tabelul 6.2. Fiindcă termenii segregare și integrare vor fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
categorică atitudine de respingere sau de neînțelegere a acelei lumi. Pentru ilustrarea, de data aceasta doar a ecoului renascentist, n-ar fi lipsit de interes să menționăm că în orașele balcanice se desfășura o activitate culturală semnificativă prin tipărirea ori transcrierea cărților chirilice. Restaurarea bisericilor demolate și a mănăstirilor a adus cu sine un reviriment și în sensul circulației cărților ecleziastice, în primul rând prin reluarea muncii copiștilor laici (în număr mare), ce vor dezvolta un tip de reproducere literară promovat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nr. 3-4, 1978,; Horvăt IĂnos, Az irodalmi müveltség megoszlăsa. A magyar humanizmus, Budapesta, 1935; Csapódi Csaba, Csapódiné, GĂrdonyi Klăra, Szăntó Tibor, Bibliotheca Corviniana, Budapesta, 1967; Jakó Zsigmond, Philobiblon transilvan, Editura Kriterion, București, 1977, pp. 13-72. Johannes Honterus, Odae cum Harmoniis, transcrierea, studiu introductiv și îngrijirea ediției de Gernot Nussbächer și Astrid Philippi, Editura Muzicală, București, 1983. Vezi Encyclopédie de la musique, tom I, Paris, 1958; Dizzionario Ricordi della musica e dei musicisti, Milano, 1959. Dintre scrierile sale componistice amintim: Intabulatura Valentini Bacfarc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
exprime liber și să construiască răspunsuri având la bază elementele deja menționate de antevorbitori. Dacă este cazul, pot fi utilizate și alte relansări decât cele prevăzute. • Discuțiile sunt înregistrate pe suport magnetic. B) Câteva concluzii În urma analizei documentelor rezultate din transcrierea focus-grupurilor, se pot desprinde o serie de concluzii, pe care le-am formulat în termeni de caracteristici ale învățării autentice, așa cum este aceasta percepută de participanți 1. a) Învățarea prin explorare Răspunsurile au subliniat faptul că motivația pentru participarea la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se menționează o localitate Qeriyyot, aflată pe teritoriul alocat tribului fiilor lui Iuda. Amos 2,2 și Ier. 48,24 situează o localitate cu același nume În ținutul moabiților. Septuaginta traduce termenul ebraic prin Karioth. Iscariot ar putea fi așadar transcrierea ebraicului Isch Qeriyyot: „omul din Qeriyyot” sau „Karioth”. O construcție similară se Întâlnește În 2Sam. 10,6.8, Isch tob, care Înseamă „oamenii originari din Tob”. Etimologia respectivă concordă și cu varianta din Codex Sinaiticus, apo Kariotou. Nu există nici un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de către Omul cu ciocul de aramă, amantul Zittei Gloria, soția mărginită de care nu se putea despărți; jurnalul lui, tipărit, este romanul Bagaj... În trei părți (Cartea despre carne, Cartea despre vin, Cartea despre suflet), romanul Pensiunea doamnei Pipersberg întregește transcrierea sensibilității ciudatului personaj. Eșecul în căsnicie, o sexualitate „cravașantă”, simțită ca grea povară moștenită, îl împing în vârtejul autodistrugerii: bestialele acuplări de care sunt burdușite romanele, decorul sordid, impregnat de moarte, paralelismul om-animal, țicneala generală exprimă exasperarea în fața deriziunii existenței
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului bănățean în poezie (Prăstă deal la nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o limbă curată, mânuind, cvasimanierist, vocabule abstract-simbolice și enumerații metaforice în cascadă. Virtuozitatea de meșteșugar al versului e vizibilă în șlefuirea cu migală a sonetului (Cântarea dragostei), în înlănțuirile și variațiile
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
se pare, în Moldova pe la sfârșitul veacului al XVI-lea sau începutul celui următor, letopisețul datorat lui A. e publicat de A. I. Iațimirski, în 1908, și peste doar un an, de I. Bogdan, la București. Ar aparține, de asemenea, cronicarului transcrierea în medio-bulgară a unei cărți apreciate a intra în patrimoniul istoric și hagiografic al „Bizanțului” balcanic, Viețile regilor și episcopilor sârbi, un monument, transmis din secolul al XIV-lea, al scrisului sud-dunărean. SCRIERI: Letopisețul lui Azarie, tr. și publ. Ion
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
de Dinu Cernescu, Alex. Leo Șerban, Ludmila Patlanjoglu, Hanibal Stănciulescu, Barbu Brezianu, Maria Vodă Căpușan, Valentin Silvestru, Dan Dediu, Val Condurache, Florin Faifer ș.a. și, constant, de Sebastian-Vlad Popa și Călin Căliman. Revista publică, mai ales în primii ani ’90, transcrieri ale înregistrărilor unor dezbateri organizate de Grupul Interdisciplinar de Reflecție, pe diferite teme (Șansele teatrului românesc în lume, Limba română actuală, Starea dramaturgiei românești contemporane, Starea istoriografiei, Dreapta și stânga-azi, Generația ’80, o generație pierdută ? ș.a.) și organizează frecvent anchete
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
voia lor; nimic nu este supus analizei, deși pot fi deduse din context unele portrete psihologice și morale. Situațiile memorabile sunt frecvente, acestea constituind nucleele în jurul cărora gravitează celelalte întâmplări prinse în pasta narațiunii. Perceperea realității cunoaște forme diverse, de la transcrierea directă, nemijlocită a faptului brut până la inserarea, pe alocuri, a unor elemente de fantastic popular. În toate cazurile perspectiva rămâne exterioară evenimentelor, C. știind să-și dozeze atât ironia, cât și efuziunea lirică. De fapt, succesul îl datorează și caracterului
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
studiul culturii populare. Împreună cu Ovid Densusianu, C. redactează mai multe lucrări cu profile diverse. În 1906, publică în „Buletinul Societății Filologice”, printre ai cărei întemeietori se numără, Graiul din Țara Oașului; folcloristica beneficiază astfel de fixarea sistemului de semne pentru transcrierea fonetică a textelor culese în zece comune din Oaș. Rezultat al cercetărilor de teren este și lucrarea în două volume, publicată în colaborare cu Ovid Densusianu și Th. D. Speranția, Graiul nostru. Texte din toate părțile locuite de români (1906-1908
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
a alfabetului latin pentru scrierea limbii române, dar acestea au fost sporadice: semnături ale unor persoane pe documente de cancelarie în limba slavonă, texte românești cu alfabet latin, dar în ortografie maghiară (Cartea de cântece, Cluj, 1571-1575), polonă (Tatăl nostru, în transcrierea latină polonizantă a lui Luca Stroici, 1594), italiană sau germană. De asemenea, în zona Banat-Hunedoara, s-au redactat în secolul al XVIII-lea mai multe texte religioase și lexicografice în limba română cu alfabet latin, manuscrise sau tipărite (așa-numitul
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Ion Creangă (1881) ș.a. O problemă de constant interes pentru istoria literaturii române este editarea textelor vechi românești în alfabet chirilic. O ediție modernă, științifică, a oricărui text de acest fel, trebuie să cuprindă, în afară de facsimilul integral al operei, și transcrierea sau transliterarea în alfabet latin, la care se adaugă, evident, un studiu filologic, un studiu lingvistic, glosare, bibliografie, într-un cuvânt, un întreg aparat critic, conform exigențelor actuale. Primul care și-a pus problema editării științifice a textelor vechi românești
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Comisia Lexicografică a Academiei Române și potrivit lor au apărut în epocă trei lucrări: Catehismul calvinesc din 1656 (în 1879), Psaltirea lui Coresi din 1577 (ediția B. P. Hasdeu, 1881) și Pravila de la Govora din 1640 (ediția A. I. Odobescu, 1884). Problematica transcrierii a rămas însă o chestiune controversată pentru că această metodă nu redă exact particularitățile limbii române vorbite a timpului, dificultate sesizată încă de B. P. Hasdeu (Cuvente den bătrâni). Această problemă a fost discutată pe larg și la congresele filologilor români
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
ajunge la un rezultat concret. De aceea, edițiile care au urmat, Întrebare creștinească și Lucrul Sfinților Apostoli, tipărite de Coresi în 1560 și 1566 și editate acum de Ion Bianu, iar a doua oară de Dan Simonescu, au renunțat la transcriere, pentru evitarea controverselor, limitându-se la reproducerea fotografică. Transcrierea interpretativă nu este o simplă înlocuire de grafeme (cele chirilice cu cele latine), ci o transliterare modificată de la caz la caz, în funcție de rostirea respectivelor sunete în limba română a timpului. Această
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
au urmat, Întrebare creștinească și Lucrul Sfinților Apostoli, tipărite de Coresi în 1560 și 1566 și editate acum de Ion Bianu, iar a doua oară de Dan Simonescu, au renunțat la transcriere, pentru evitarea controverselor, limitându-se la reproducerea fotografică. Transcrierea interpretativă nu este o simplă înlocuire de grafeme (cele chirilice cu cele latine), ci o transliterare modificată de la caz la caz, în funcție de rostirea respectivelor sunete în limba română a timpului. Această metodă de editare a fost considerată „prematură” (a spus
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
nu se putea ști cu precizie, în toate cazurile, valoarea fonetică a fiecărei litere chirilice pentru limba vorbită românească (fie că existau mai multe semne grafice pentru aceeași valoare fonetică, fie că existau mai multe valori fonetice pentru același grafem). Transcrierea interpretativă, stabilită în linii generale de Asociația pentru editarea textelor vechi (înființată în 1929), a început să fie aplicată tot mai mult de editori și filologi, dar cu multă prudență și moderație, în funcție de stadiul de dezvoltare al cercetărilor în domeniul
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
facilita citirea textului, materialul a fost selectat, modificat pe ici, pe colo, bucățile care se repetau au fost șterse, iar paragrafele - unite sau despărțite. Astfel s-a ajuns la un manuscris rezonabil ca număr de pagini. Deoarece, pe unele porțiuni, transcrierea era ininteligibilă, reascultam caseta și verificam detaliile. Dar, din anumite motive, de trei ori a trebuit să redau înregistrarea fără să intervin în vreun fel. Atunci când lucrezi la un astfel de manuscris, te lași furat de „impresiile“ și „amintirile“ personale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de împlinire sufletească. Ceva de genul: „Am asudat împreună“. Lucrul cel mai important este că materialele au fost compilate de o echipă unită, ceea ce ne-a făcut să-i apreciem și mai mult pe cei care ne-au acordat interviurile. Transcrierea înregistrării a fost mai întâi trimisă la cei intervievați, pentru a-i proba veridicitatea. I-am întrebat dacă doreau să le publicăm numele adevărate. În caz contrar, erau liberi să-și aleagă un pseudonim. Aproximativ 40% au dorit să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de data aceasta problema morții se strecoară prin episodul îmbolnăvirii d-rei Viky. Spre a sugera autenticitatea și de altfel și dintr-o reală inaptitudine literară, scriitorul afectează a fi în imposibilitate a "reda prin scris" unele lucruri, ba chiar inutilitatea transcrierii sublimului, reeditând astfel teoria lui I. Al. Brătescu-Voinești cu sprijinul lui A. Gide..." George CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1982, pag. 962. "Dl Anton Holban, spuneam în introducerea prezentei cronici, că de la Proust se
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o unitate imaginară din secvențe disparate. Se și spune, de aceea, cu o expresie curentă, "ce mai roman și viața asta a mea!", subliniindu-se, cu auto-admirație, existența unor episoade excepționale a căror coerență o asigură personajul "autentic", și posibilitatea transcrierii lor într-un tot semnificativ (realitatea "depășind" ficțiunea pe chiar terenul acesteia, în Imaginar). Faptul se datorează calității esențiale a amintirii, care o deosebește de imaginea obișnuită și care constă în imposibilitatea comunicării ei directe, nemijlocite. Amintirea este o imagine
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Leningrad; b) din România prin sudul Ucrainei și În lungul litoralului nordic al Mării Negre. (P. Bărbulescu - I. Cloșcă, op. cit., p. 808) „Fusese, timp de câteva zile, o furtună grozavă și neagră și drumul se transformase Într-un fluviu de noroi.“ Transcrierea amintirii uzează deja de alte cuvinte decât cele proprii povestitorului. Între timp el s-a ridicat și a gustat din țuica ce Începuse să se scurgă Încetișor În cofa din lemn de dud. Nici unul dintre cei de față, nici Popescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de vinovăție al turnătorului, îi declarase lui Lesnick „Dacă ai ști pentru cine m-a părăsit, ai înțelege de ce am făcut-o”. Mal căutase în dosarele lui Minear și Loftis vreo altă mențiune a „celuilalt”, dar nu găsise nimic. În transcrierile lui Lesnick despre Loftis exista un mare gol - din ’42 până în ’44 -, iar paginile alocate lui Minear nu conțineau nici o referință la a treia latură a triunghiului. Mal și-l amintea pe Loftis din westernurile la care îl dusese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
39. — Și pasaje referitoare la viața dumneavoastră intimă? — O, Gott in himm... Da, da! Și mai aveți acel jurnal? Tăcere, apoi: Nu știu. Mal lovi masa cu palma. — Ba știți și va trebui să ni-l puneți la dispoziție! În transcrierea oficială vor figura numai extrasele exclusiv politice. Nathan Eisler plângea în tăcere. Dudley spuse: — Ne veți da jurnalul sau, dacă nu, mă tem că vă vom trimite o citație pentru el, iar băieții noștri în uniformă vă vor scotoci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]