1,760 matches
-
nr. 1154 din 13-19 dec. 2012, p. 8. 79 Biblioteca regală din Stockholm; Jorgen Weinbull, Prezentare scurtă a istoriei Suediei. 80 George Cristea, Regi și diplomați suedezi în spațiul românesc, secolele XVII-XX, Filiala Cluj a Academiei Română, Centrul de studii transilvane, 2007. 81 Ioan Popa, Luiza Popa, Românii, Basarabia și Transnistria, Fundația Europeană Titulescu, 2009, pp. 21-22. 82 Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei. 83 Nicolae Iorga, Un ofițer român în oastea lui Carol al XII-lea, 1912, p. 4. 84 "Curierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Entstehung der Nationalbewegung in Europa. 1750-1849, Duncker und Humblot, Berlin, 1993, p. 266. 12 Idem, Vasile Balș, un iosefinist bucovinean, în vol. N. Bocșan, N. Edroiu, Liviu Maior, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor (coord.), D. Prodan. Puterea modelului, Centrul de Studii Transilvane, seria Oameni care au fost, I, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, p. 140. 13 E. Hurmuzaki, Documente, vol. VII, 1750-1818, București, 1876, p. 477-478, nr. CCLXLV; DANIC București, colecția Microfilme Austria, rola 202, cadrele 746-747. 14 Ibidem. 15 Ibidem. 16
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Dumnezeu îl va înzestra cu harul transpunerii chipurilor pe ziduri, pe lemn, pe sticlă. Era viitorul recunoscut iconar și pictor de biserici, Savu Moga. Acest meșter rămâne în patrimoniul național nu numai prin creațiile sale cu care a împânzit ținutul transilvan, dar are meritul de a fi crescut încă alți cățiva renumiți zugravi, pictori de icoane sau de biserici. În peregrinările sale ajunge să lucreze și în Țara Oltului, unde în Arpașul de Sus o cunoaște pe Elisaveta Tutur cu care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din PC în PC, păstrându-și astfel caracterul de creație colectivă. "Balada lui Ion Americanu", la mare circulație astăzi printre românii emigranți din USA și Canada, e-o mostră. Deplânge pocirea limbii strămoșești și împănarea ei cu americanisme: "De pe meleagul transilvan / Plecă Ion peste ocean / Lăsându-și strămoșeasca glie / Cu viză de la... loterie." Și ce să facă bietul Ion altceva decât să se alinieze la moda lingvistică a noilor meleaguri? "El PENTUIEȘTE, nu vopsește / Toyota lui o DRĂIVUIEȘTE / Fundația o DIGUIEȘTE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mai putea suferi femeile Românul Mincu rescrie, după viața lui Dracula, viața marelui poet latin, cu o nouă versiune privitor la motivele exilului. Probabil că ați dori să aflați ce legătură este între Dracula și poetul Ovidiu. Între crudul voievod transilvan, masacrator de turci și pe deasupra presupus vampir, și cântărețul latin al iubirilor, precum și al metamorfozelor, alungat din Roma din ordinul lui Augustus și trimis să moară într-un sat pierdut de lângă Marea Neagră. Ei bine, cred că ați ghicit: îi unește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din punct de vedere psihologic și anume cea a primilor ani de viață. Eu sunt fata de duminică. M-am născut într-o duminică, când strălucea soarele mai sus pe cer. Am venit pe lume într-un oraș de munte transilvan, fiind al doilea (și ultimul) copil al părinților mei, care aveau 37 de ani (tata) și 30 (mama) când m-am născut. Acum pot spune cu seninătate că, în ciuda sarcinii și a nașterii - experiențe asumate și trăite de mama - mă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Multe nume se află Încrustate În memorialul de la Sighet, și sute de mii de oameni au cunoscut represiunea anti-românească din lagăre, Închisori, de la canal ori din deportări. Am redat În cele de mai sus evenimente și personalități din arealul transilvan extins atât În sudul cât și În nordul Tisei după cum istoria, multă vreme a fost comună ambelor zone. Sate și oameni de seamă din dreapta Tisei Cei peste 40.000 de români din dreapta Tisei, din Ucraina subcarpatică, locuiesc În sate apropiate
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
scoasă din râurile ce străbat Moldova și Țara Românească. Procedeul de lucru Îl constituia spălarea nisipului și pietrișului adus de ape din munți. Ei sunt atestați pentru prima dată În anul 1620 În Țara Românească. Alături de aceștia mai erau băieșii transilvani, care se deosebeau de primii prin aceea că scoteau aurul din interiorul munților, din locurile numite ”băi”, avînd un anumit procedeu tehnologic primar pentru curățirea și separarea minereurilor. După dispariția acestei ocupații, datorită epuizării resurselor de nisip aurifer și, mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de greco- catolici de la catolici - a se vedea, pentru o comparație între granițele României de azi, marile pelerinaje catolice de la Bazilica Maria Radna ori de la Csíksomlyó/șumuleu Ciuc (prestigiul acestui loc al victoriei din 1567 a secuilor catolici asupra principelui transilvan protestant a depășit mult limitele Ținutului Secuiesc, devenind, prin tradiția intervenției Fecioarei, un simbol transnațional al Contrareformei). Cred că istoria României nu poate fi înțeleasă, chiar de către cei mai pasionați naționaliști, preocupați numai de fantasma unei etnicități românești omogene și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
midraș 28. Emmanuel Lévinas - Totalitate și Infinit 29. * * * - Evanghelii apocrife (ediția a II-a) 30. Jacques Le Goff - Omul medieval 31. Jacques Derrida - Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională 32. Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (ed.) - Problema transilvană 33. Seneca - Naturales quaestiones. științele naturii în primul veac 34. Cristian Bădiliță - Platonopolis sau Împăcarea cu filosofia 35. Hans-Georg Gadamer - Elogiul teoriei. Moștenirea Europei 36. Pavel Florenski - Stâlpul și Temelia Adevărului. Încercare de teodicee ortodoxă în douăsprezece scrisori 37. Eugenio
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pregătire și condamnare, să fie concentrați la Aiud, în vederea constituirii loturilor care trebuiau trimise pe front și ținute în linia întâi până la distrugerea lor fizică. Noaptea, legați la un tren personal, am străbătut întinsul înzăpezit al Carpaților și al Podișului transilvan. Spre dimineață ni s-a dat o pituță cu mălai, cam de 200-250 de grame, o bucățică de slănină sărată și o cană de apă. Există în viață despărțiri ca ruperea din rădăcină, ca prăbușirea unui edificiu în urma unui cataclism
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înainte de Kurt W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 1999 Era în primăvara lui 1932. Nefericita perioadă în timpul căreia Nicolae Iorga fusese prim-ministru se apropia de sfîrșit. Stătea pe prispa casei lui din Vălenii de Munte, contemplînd tăcut amurgul, cu piscurile Alpilor Transilvani, Carpații, licărind în depărtare. Fiul credinciosului său locotenent politic, profesorul Dimitrie Munteanu-Rîmnic, o rudă îndepărtată, pe atunci în vîrstă de aproape douăzeci de ani, stătea lîngă el. Totul în jurul lor era cufundat în liniștea solemnă a amurgului, atît de caracteristică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
după cum urmează: 1. Alineatul 2 al articolului 9 din anexă la hotărâre se modifică și va avea următorul cuprins: "Consiliul este alcătuit din președinte și 24 de membri. În compunerea consiliului intra 4 vicepreședinți, secretarul executiv, conducătorul Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, conducătorul Centrului de Studii Românești Iași, conducătorii departamentelor, conducătorul Editurii Fundației Culturale Române, redactorii-șefi ai publicațiilor fundației, prin rotație, reprezentanții unor instituții publice cu activități similare celei desfă��urâte de fundație, precum și 3 membri, personalități prestigioase din lumea culturii
HOTĂRÎRE Nr. 346 din 26 mai 1995 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 354/1990 privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112824_a_114153]
-
ART. 20 - Structura organizatorică și funcțională a fundației este următoarea: a) departamente: Analiza și programe; Relații internaționale - educație și învățământ; Schimburi culturale; Românii din afara granițelor; Tipărituri - difuzare; Analiza economic-financiară și contabilitate; Coordonare logistică - secretariat; Publicații; ... b) centre: Centrul de studii transilvane Cluj-Napoca și Centrul de studii românești Iași." ... 9. Articolul 21 din anexă la hotărâre se modifică și va avea următorul cuprins: "ART. 21 - Editură Fundației Culturale Române funcționează ca instituție finanțată integral din venituri extrabugetare. Editură este subordonată fundației, care
HOTĂRÎRE Nr. 346 din 26 mai 1995 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 354/1990 privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112824_a_114153]
-
repartizata ca subvenție Fundației Culturale Române în vederea realizării acțiunilor nou-apărute. Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 1995. Articolul 3 Hotărârea Guvernului nr. 548/1991 privind înființarea, în cadrul Fundației Culturale Române, a Centrului de studii transilvane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 2 septembrie 1991, se modifica și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 2 al articolului 4 din anexa la hotărâre se abroga. 2. La articolul 5 din anexa la
HOTĂRÎRE Nr. 347 din 26 mai 1995 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 664/1990 şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 548/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112826_a_114155]
-
și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 2 al articolului 4 din anexa la hotărâre se abroga. 2. La articolul 5 din anexa la hotărâre se introduce un al doilea alineat, cu următorul cuprins: "Structura organizatorică a Centrului de studii transilvane se include în structura organizatorică a Fundației Culturale Române." PRIM - MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Melescanu Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin
HOTĂRÎRE Nr. 347 din 26 mai 1995 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 664/1990 şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 548/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112826_a_114155]
-
sunt: - Consiliul director; - Consiliul de administrație; - Forumul. Articolul 9 Consiliul director este organul de conducere al Fundației Culturale Române. Consiliul este alcătuit din președinte și 24 de membri. În compunerea consiliului intra 4 vicepreședinți, secretarul executiv, conducătorul Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, conducătorul Centrului de Studii Românești Iași, conducătorii departamentelor, conducătorul Editurii Fundației Culturale Române, redactorii-șefi ai publicațiilor fundației, prin rotație, reprezentanții unor instituții publice cu activități similare celei desfășurate de fundație, precum și 3 membri, personalități prestigioase din lumea culturii. Instituțiile
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107073_a_108402]
-
Articolul 20 Structura organizatorică și funcțională a fundației este următoarea: a) departamente: Analiza și programe; Relații internaționale - Educație și învățământ; Schimburi culturale; Românii din afara granițelor; Tipărituri - Difuzare; Analiza economic-financiară și contabilitate; Coordonare logistică - Secretariat; Publicații; ... b) centre: Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca și Centrul de Studii Românești Iași. ... Articolul 21 Editură Fundației Culturale Române funcționează ca instituție publică finanțată integral din venituri extrabugetare. Editură este subordonată fundației, care fixează și aprobă planul său editorial, precum și bugetul de venituri și cheltuieli. Fundația
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107073_a_108402]
-
director. Condițiile lichidării patrimoniului se stabilesc prin actul de dizolvare. Articolul 28 Până la alegerea consiliului director, fundația va fi condusă de un consiliu provizoriu, alcătuit din președinte, vicepreședinți, secretar executiv, conducătorii departamentelor funcționale, ai publicațiilor, editurii și Centrului de Studii Transilvane. În termen de o lună de la adoptarea statutului, consiliul provizoriu va proceda la organizarea și definitivarea consiliului director, potrivit normelor prezentului statut. Articolul 29 Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale în vigoare. Anexă 2 1. Institutul Român pentru
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Fundaţiei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107073_a_108402]
-
sunt: - Consiliul director; - Consiliul de administrație; - Forumul. Articolul 9 Consiliul director este organul de conducere al Fundației Culturale Române. Consiliul este alcătuit din președinte și 24 de membri. În compunerea consiliului intra 4 vicepreședinți, secretarul executiv, conducătorul Centrului de Studii Transilvane Cluj-Napoca, conducătorul Centrului de Studii Românești Iași, conducătorii departamentelor, conducătorul Editurii Fundației Culturale Române, redactorii-șefi ai publicațiilor fundației, prin rotație, reprezentanții unor instituții publice cu activități similare celei desfășurate de fundație, precum și 3 membri, personalități prestigioase din lumea culturii. Instituțiile
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Funda��iei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107074_a_108403]
-
Articolul 20 Structura organizatorică și funcțională a fundației este următoarea: a) departamente: Analiza și programe; Relații internaționale - Educație și învățământ; Schimburi culturale; Românii din afara granițelor; Tipărituri - Difuzare; Analiza economic-financiară și contabilitate; Coordonare logistică - Secretariat; Publicații; ... b) centre: Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca și Centrul de Studii Românești Iași. ... Articolul 21 Editură Fundației Culturale Române funcționează ca instituție publică finanțată integral din venituri extrabugetare. Editură este subordonată fundației, care fixează și aprobă planul său editorial, precum și bugetul de venituri și cheltuieli. Fundația
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Funda��iei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107074_a_108403]
-
director. Condițiile lichidării patrimoniului se stabilesc prin actul de dizolvare. Articolul 28 Până la alegerea consiliului director, fundația va fi condusă de un consiliu provizoriu, alcătuit din președinte, vicepreședinți, secretar executiv, conducătorii departamentelor funcționale, ai publicațiilor, editurii și Centrului de Studii Transilvane. În termen de o lună de la adoptarea statutului, consiliul provizoriu va proceda la organizarea și definitivarea consiliului director, potrivit normelor prezentului statut. Articolul 29 Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile legale în vigoare. Anexă 2 1. Institutul Român pentru
HOTĂRÎRE Nr. 354 din 2 aprilie 1990*) *** Republicată privind înfiinţarea Funda��iei Culturale Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107074_a_108403]
-
tronului imperial după ce tatăl său, împăratul Carol al VI-lea, a impus ratificarea actului Pragmatica sanctio în întreg Imperiul. Hotărârea astfel stabilită în anul 1713 asigura succesiunea la tronul imperial și pe linie feminină. A fost supusă și aprobării Dietei transilvane, în anul 1722 (de successione Foemini Sexus in Principatum in casu defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). Direcția Națională a Arhivelor Statului, Filiala Sibiu, Fond Magistratul orașului și scaunului Sibiu, Act nr.1/1722, fila 9; a se
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
admiră peisajul Transilvaniei. Își aduce aminte că și Caragiale a admirat acest peisaj. Spune: da, sigur, au fost și aici suferințe, au fost și aici asupriri, numai că aceste suferințe n-au perturbat atât de mult sufletul românesc, respectiv sufletul transilvan. Aici n-a existat "mâl turcesc". Ajunge la Cluj în 3 august 1964, se plimbă prin oraș și are viziunea Europei Centrale. Eu aș zice că Steinhardt e adeptul acelei comunități care s-ar afla într-o interferență cu Mitteleuropa
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Joja, Miron Constantinescu, Tamara Dobrin, Sabin Totu ș.a.). Desprindem din memoriile lui Ion Ianoși imaginea unui personaj preocupat constant atât de tensiunea dintre autonomia individului și dictatul autorității supreme, cât și de salvgardarea libertății lăuntrice 21. Multipla condiție minoritară - originea transilvană, burgheză, maghiară-evreiască - nu este doar un stigmat, ci și o șansă pentru o perspectivă mai echilibrată atunci când vine momentul rememorării și reconstituirii istori(ografi)ce. Cum am scris și cu alte ocazii, numeroși români au fost contaminați de ideea că
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]