32,234 matches
-
libere Își avea sediul Într-un birou gol dintr-un imobil modern, nu departe de Strand. Clădirea albă și enormă semăna cu o morgă mecanizată, În care cadavrele sînt transportate cu liftul În compartimentele lor. Unul dintre aceste lifturi Îl transportă pe Rowe, precis și silențios la etajul al cincilea; dintr-un coridor lung, plin de birouri cu geamuri mate, un individ cu pince-nez deschise ușa liftului și păși Înăuntru, purtînd sub braț un dosar cu mențiunea „Urgent“; apoi ascensorul Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Pacienții Îi cedaseră, sub semnătură, doctorului Forester propria lor libertate, În speranța că vor scăpa de „mai rău“. Dar În cazul cînd acest „mai rău“ se producea, „Pavilionul special“ era pregătit pentru a-i primi: nu era nevoie să fie transportați la un ospiciu. Numai Digby nu se simțea apăsat de umbra acestei clădiri sinistre: „Pavilionul special“ nu era făcut pentru un om fericit ca el... Înapoia lui se auzeau, dinspre terenul de tenis, glasuri ațîțate: — Mingea a căzut Înăuntrul terenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
a fabricantului vizibilă în fotografii, la laturile contorsionate ale stâlpilor geamului. Vaughan stătea sprijinit, în tăcere, de ușă. Am întors paginile. Restul albumului, cum am anticipat, descria cursul propriului mei accident și recuperarea. De la prima fotografie, care mă înfățișa fiind transportat în secția accidente a spitalului din Ashford, mi-am dat seama că Vaughan fusese acolo la sosirea mea - mai târziu am aflat că asculta transmisiile ambulanțelor pe lungimea de bandă VHF a radioului din mașina sa. Succesiunea de imagini înregistra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
neatenție la volan ar fi făcut să explodeze peliculele metalice care le țineau astfel și ne-ar fi aruncat în cale bucăți din blocurile acelea de metal incandescent. Pe de ală parte, mașinile pe care le întâlneam din sens opus transportau uriașe încărcături de lumină rece, ca niște autocamioane cu platformele pline de flori electrice îndreptându-se către o sărbătoare. Pe când viteza lor sporea, m-am trezit atras pe banda de mare viteză, așa încât vehiculele din sens opus se îndreptau aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
al armatei, care primise ordin de la București (ordinul lui Ceaușescu - mărturie fiind chiar teleconferința din 17 decembrie 1989) să se tragă. Au fost 122 de morți (cifra oficială nefiind oferită publicității). La ordinul Elenei Ceaușescu, 40 de cadavre au fost transportate la București și incinerate pentru a nu fi identificate. Mișcările de stradă au continuat și în zilele următoare, iar pe 20 decembrie Timișoara a fost proclamat oraș liber, în urma unei nopți în care aproximativ 100.000 de manifestanți au scandat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
spre apartamentul primului Popescu, situat într-un bloc la fel de urât ca ăla în care locuiesc eu. Am străbătut holul blocului, care duhnea a păstrăv mort, și am intrat într-un lift șubred și plin de inscripții porcoase, care m-a transportat la etajul trei. Popescu stătea la apartamentul 11. Am sunat. Mi-a deschis un bărbat de înălțime, greutate și, evident, inteligență medie. - Ce doriți? a zis. - Bună ziua, domnule Popescu, mi-am început eu discursul. Mă numesc Tocilescu, locuiesc în blocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
mi-a dat o cască nouă. Baba care a tras în mine l-a nimerit și pe Crosse, care tocmai fura varză murată. Acum are o gaură în picior. 07.01. Războiul s-a terminat. Am câștigat. Niște camioane ne transportă acasa. Voi avea chiloți! Căpitanul mi-a dat o medalie, Crucea Curajului sau cam asa ceva. 08.01. Am ajuns. Mama a plâns de bucurie, m-a îndopat cu bunătăți. La mine în cameră, totul înghețat, s-a spart o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să descopăr o oarecare ordine în el. Duminică. Dis-de-dimineață, m-am dus la observatorul meteorologic, m-am urcat pe scăriță și am rămas acolo, în picioare, ascultând ticăitul instrumentelor de înregistrare, ca muzica sferelor cerești. Vântul alerga pe cerul dimineții, transportând nori pufoși; norii se așezau în ghirlande: cirus, apoi cumulus. Către orele nouă și jumătate, s-a pornit un ropot de ploaie, dar pluviometrul a înregistrat doar câțiva centilitri; a urmat un curcubeu parțial, de scurtă durată. Cerul a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
liniști. Iar ea: — Aud toți acești pași desprinzându-se de o treaptă și avansând în gol, prăbușindu-se; o mulțime care se prăbușește... spune, tot poticnindu-se. Privesc în jos, prin spațiile dintre treptele de fier, la râul incolor, care transportă bucăți de gheață, ca niște nori albi. Într-o spaimă de-o clipă, mi se pare că aud ce aude ea: fiecare gol continuă în gol, fiecare ieșind, chiar cel mai mic, dă într-altul, fiece văgăună se termină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ți-o arate: Vreți să vedeți ce a avut curajul să răspundă Marana când i-am reproșat falsurile? Aici e scrisoarea lui... Și ți-arată un paragraf ca tu să-l citești. „Ce importă numele autorului de pe copertă? Să ne transportăm cu gândul peste trei mii de ani. Cine știe ce cărți din epoca noastră vor mai exista, cine știe ce nume de autori vor mai fi cunoscute? Vor exista cărți ce vor rămâne celebre, dar care vor fi considerate opere anonime, cum e pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
-l batem cu palmele pe spinare pe Jojo, aplecat, cu capul și mâinile atârnând peste parapet, iar eu: - Varsă cât poftești, mon vieux, și ți se vor limpezi ideile! - exclam, și susținându-l, cu brațele lui pe spatele nostru, îl transportăm până la mașină. În acea clipă, gazele care se adună în stomacul cadavrelor au ieșit cu mare zgomot: cei doi polițiști se tăvăleau pe jos de atâta râs. M-am gândit că Jojo mort era cu totul diferit de Jojo cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de la începutul lui iulie, către seară, un tânăr a coborât în stradă, din cămăruța pe care o subînchiriase pe ulița S. și, încet, nehotărât parcă, s-a îndreptat spre podul K. Voi copia și al doilea paragraf, indispensabil ca să mă transporte în fluxul narațiunii: Pe scară, a evitat la mustață întâlnirea cu proprietăreasa. Cămăruța lui era tocmai sub acoperișul unei clădiri înalte, de cinci etaje, și semăna mai mult cu un dulap decât cu o locuință. Și tot așa până la: Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
totuși să existe cineva care să le scrie... Aș dori să vă pot observa în timp ce scrieți, pentru a verifica dacă e chiar așa... Simt un junghi dureros. Pentru femeia asta nu sunt altceva decât o energie grafică impersonală, gata să transporte din inexprimat în scriitură o lume imaginară, care există independent de mine. Doamne ferește să afle că nu-mi mai rămâne nimic din ce crede ea: nici energia expresivă, nici ceva de exprimat. — Ce crezi că poți vedea? Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
domnul J.L.B. Matekoni nu va mai putea s-o repare. Nici o dubiță modernă, cu toate dotările și sofisticarea ei de ultimă oră, nu va putea să ia locul dubiței ei albe. De când o achiziționase în urmă cu unsprezece ani, o transportase credincioasă în fiecare călătorie, rezistând la canicula din octombrie sau la nisipul fin care, în anumite perioade ale anului, era adus de vânt din Kalahari și acoperea totul cu un strat maroniu-roșcat. Praful e inamicul motoarelor, îi explicase domnul J.L.B.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nici o urmă, Însă nu fu chip ca „acel șobolan Împuțit”, după cuvintele prim-ofițerului Stanley Garret, să iasă din ascunzătoarea lui. Umbla zvonul că tărășenia cu pricina mirosea a piraterie; cei doi bărbați trebuiau să fie supraviețuitorii vreunei nave care transporta o comoară, iar echipajul se arăta prin urmare nerăbdător să-l găsească pe fugar și să-l oblige să-și trădeze ascunzătoarea, după care toți aveau să fie putred de bogați pentru totdeauna. Cu toate acestea, căpitanul Lazemby, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
interiorului albastru coșciug al unui Lincoln Town Car închiriat. Seth conduce. Așa stăm noi întotdeauna, Brandy în față și eu în spate. Conducem prin trei ore de frumuseți panoramice între Vancouver, Columbia Britanică și Seattle. Asfaltul și combustia internă ne transportă pe noi și pe Lincoln Town Car către sud. Dacă tot călătorești în felul ăsta, ai putea la fel de bine să vizionezi lumea la televizor. Geamurile electrice sunt ridicate până sus de tot, așa încât planeta Brandy Alexander are o atmosferă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
că n-aveau de unde să știe! Așa că vinul s-a făcut tot mai puțin și Crama lui Hariton în al patrulea an de la plecarea prințului nici măcar n-a mai fost întrebată de firma Mott de cantitatea disponibilă pentru a fi transportată la București. Așa că vinul a rămas să doarmă în butoaiele uriașe, într-un cot al unei galerii. A urmat anul celălalt, Hariton a găsit și pentru vinul nou tot niște butoaie vechi, în alt capăt al pivniței și era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
arici de mare vineții, stele de mare care pulsau; iar dincolo de bariera de coral se afla promisiunea vreunei epave cu cala plină de comori din vremuri demult apuse. Cu vremea, Karl avea să-i povestească istoria tuturor acelor epave. Una transportase opiu spre China, alta fusese dezafectată de englezi. Cea mai mare dintre ele conținea sute de butelii cu vin de preț de Porto și de Madeia, Încă bun de băut. Așa aflase Adam de insula Perdo, de războaiele opiului, de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
largi cămăși kaki Închise la gât și pantaloni bărbătești sobri, Își țineau capul sus, cu bărbia ridicată, gata să Înfrunte dușmanul nevăzut de pretutindeni. Așa fusese de fiecare dată Ziua Independenței. Din două În două, vehiculele erau autobuze rechiziționate să transporte studenți sau oameni din satele din jur spre centrul orașului ca să asculte discursul președintelui. Toți ceilalți erau lăsați să se descurce cum pot. S-au auzit deodată bubuituri, tir de tunuri, rafale de puști și șuierături stridente. Prin apropiere, un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de lumină. și-a amintit că la orfelinat era o cameră cu storuri la ferestre, iar când ele erau Închise, lumina forma un cadru de dungi ca aici. Uneori, când era bolnav, când leșina sau când Îl apuca tremuratul, era transportat În Încăperea aia. Băiatu’ ăla iar are ceva, ziceau cei din jur, iar el se simțea rău și rușinat. Se socotea anormal. Nu-și dădea seama de ce Își amintea amănuntul acela din viața de la orfelinat, nici de ce Îi reveneau În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ei și nu de partea cealaltă. Îndrăznise chiar să creadă într-o superioritate a sa, o înzestrare naturală. Carmina plecă târziu către casă, așteptă în stație câteva zeci de minute și, în sfârșit, aflată în autobuzul aproape gol ce o transporta hurducăind pe străzile întunecoase, hotărî să descopere cine era OMUL, CREATORUL TOTAL. Dori să-l cunoască, să-l aprofundeze și apoi să apară în casa profesorilor cu numele lui pe buze, iar ei s-o aprobe uimiți și încântați totodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
exclusivitate masculină, decreta ea, dar refuzul ei avea un cu totul alt miez. Dimitrie își cumpărase o mașină care arăta excelent. Fire foarte practică, se gândise că o astfel de mașină este foarte încăpătoare atât pentru persoane, cât și pentru transportat fructe spre vânzare. Dimitrie nu disprețuia un venit suplimentar de vreme ce dorea ca soția să fie casnică. Lui nici o muncă nu i se părea înjositoare, nu era de acord că-și pierde din prestanță, așa cum susținea Fana, prin urmare, atunci când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cascada de aproape. Când am ajun sus, nu puteam să nu fac o baie, așa că imediat m-am băgat în râul care ducea la cascadă. Dar cum nu prea știam să înot, am fost prinsă de curenții din râu și transportată spre cascadă. Atunci am început strig cu disperare la Ford. Ford a înțeles primejdia. Fără să se lase rugat, a sărit în valurile râului și a înotat vitejește până la mine. Când eram pe marginea prăpăstiei, la cascadă, l-am prins
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
la gât, roasă, proaspăt bărbierit și Încălțat cu pantofi de lac atât de mari Încât, ca să nu-i piardă, cum se Întâmplă totuși cu unul, Îi Împingea ca pe niște schiuri. O mișcare nu tocmai ușoară dat fiind faptul că transporta În chip de tranzistor un aparat „Delta” cândva cumpărat În rate. Ninsoarea scăzuse În intensitate. Zăpada măsura o jumătate de metru, pe alocuri chiar mai mult. Bazele noului anotimp erau prin urmare puse. Câțiva ceferiști lucrau la deszăpezirea liniilor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
transportul polenului, vor fi astfel favorizate. Am fi putut lua plantă plantă vizitează florile în scopul colectării de polen în loc de plantă; și cum plantă este plantă numai în vederea fecundației, distrugerea lui apare ca o pierdere pentru plantă; dar dacă se transportă de către plantă mâncătoare de polen plantă plantă plantă din plantă plantă floare, mai întâi întâmplător și apoi obișnuit, se realizează astfel o încrucișare și chiar dacă plantă plantă nouă zecimi din plantă tot va fi plantă plantă câștig pentru plantă; iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]