22,945 matches
-
integrare Între căile de educație și formare pentru a reînnoi piața forței de muncă. În ciuda eforturilor, În ultimii ani, sunt aproape absente serviciile de ocuparea forței de muncă și de orientare a forței de muncă moderne care pot facilita o tranziție mai rapidă la piața forței de muncă care să permită, de asemenea, la școli și universități, o formare continuă și adaptarea ofertei de formare pentru un contact permanent pe teritoriul În care Își desfășoară activitatea. Se estimează că În anul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
analiza dezvoltării sociale. Reprezintă, în bună măsură, o codificare a conceptualizărilor principale pe care le socotesc folositoare în domeniu și pe care le-am utilizat, în bună măsură, în lucrările mele anterioare asupra proceselor de dezvoltare, de modernizare și de tranziție. Dezvoltarea comunitară abordează teme și registre diferite de tratare din domeniu. În consecință, lectura ei poate fi diferențiată în funcție de interes, de statut. Lucrarea cuprinde și secvențe de text prezentate în casete și anexe. Deși volumul este destinat în primul rând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
durabile, cu capacitate de autoorganizare și de autosusținere, satisfac un set de cinci condiții (vezi caseta 5): mediu bogat în substanțe nutritive, deschidere pentru competiție între agenți autonomi (coevoluție), diversitate a agenților care îl compun, legături slabe între aceștia și „tranziție de fază” între stări de haos-ordine sau ordine-haos. Caseta 5tc "Caseta 5" Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)tc " Condițiile pentru autoorganizarea adaptativă complexă (Kauffman, 1995, apud Randell, 2004, p. 146)" „Kauffman este interesat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din cadrul sistemelor complexe. • Coevoluția: interacțiune a agentului (individului) cu alți agenți autonomi în competiție pentru hrană ș...ț • Diversitate: agenții sau indivizii participanți la proces trebuie să fie suficient de diverși prin caracteristicile lor pentru a induce noutate în proces. • Tranziția de fază: sistemul trece de la o stare particulară (de ordine sau haos) la o stare complexă printr-o tranziție de fază, o schimbare în dinamica procesului. Conexiuni slabe: agenții sau indivizii nu sunt «conectați» (nu se cunosc, nu împărtășesc toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
agenții sau indivizii participanți la proces trebuie să fie suficient de diverși prin caracteristicile lor pentru a induce noutate în proces. • Tranziția de fază: sistemul trece de la o stare particulară (de ordine sau haos) la o stare complexă printr-o tranziție de fază, o schimbare în dinamica procesului. Conexiuni slabe: agenții sau indivizii nu sunt «conectați» (nu se cunosc, nu împărtășesc toate informațiile) între ei în cadrul procesului sau al spațiului.” În fapt, modelul Kauffman are specificări referitoare la condiții structurale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fapt, modelul Kauffman are specificări referitoare la condiții structurale ale emergenței complexității: - input-uri în sistemul dinamic, „substanțe nutritive” sau, în genere, ceea ce hrănește acțiunile agenților; - diversitatea actorilor; - starea generală a sistemului - stabil sau în deplasare spre o nouă stare („tranziție de fază”); - legături slabe - nu toți actorii sunt conectați între ei; - interacțiunea între actori, competiția sau „coevoluția lor”. Randell adaptează acest model abstract la dinamica participării comunitare (caseta 6). Caseta 6tc "Caseta 6" Reguli ale spațiilor de participare (apud Randell
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
program puternic de participare. ș...ț Diversitatea în cadrul unui program de participare comunitară este pur și simplu efortul de includere procesuală a tuturor actorilor comunității. Realizarea acestui deziderat este suficientă pentru a duce la discuții utile în cadrul proiectului. ș...ț Tranziția de fază poate fi ilustrată prin «modelul Tuckman» de schimbare a dinamicii grupurilor pe măsură ce acestea se formează și se maturizează - «formare, experimentare, ordonare normativă și obținerea performanței - Tuckman, 1965). ș...ț Cea de-a cincea condiție sugerează că participarea optimă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participării comunitare, pentru lansarea proceselor DEVCOM și, în bună măsură, pentru competiția dintre ei. Oricum, competiția pentru acces la informație este considerată de către Randell, pe linia modelului lui Kauffman, ca fiind o condiție favorabilă participării comunitare. Pentru operaționalizarea ideii de „tranziție de fază”, Randell face apel la modelul dinamicii de grup sugerat de Tuckman (1965, apud Randell, 2004): formare, experimentare, ordonare normativă și obținerea performanței („forming, storming, norming and performing”). Altfel spus, este de așteptat ca structurile participative să nu fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regional. Ideologii socialetc "Ideologii sociale" Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 1tc "Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială1" Întrebări și scoptc "Întrebări și scop" Societățile Europei Centrale și de Est se confruntă cu provocarea unei „duble tranziții” (Centeno, 1994), de la regimurile centralizate fără economie de piață și democrație la societățile cu economii de piață funcționale și instituții democratice. Întrebarea centrală a procesului de tranziție sau transformare care are loc în perioada postcomunistă este: cum se poate realiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
scop" Societățile Europei Centrale și de Est se confruntă cu provocarea unei „duble tranziții” (Centeno, 1994), de la regimurile centralizate fără economie de piață și democrație la societățile cu economii de piață funcționale și instituții democratice. Întrebarea centrală a procesului de tranziție sau transformare care are loc în perioada postcomunistă este: cum se poate realiza acest dublu obiectiv, economia de piață și democrația, cu un nivel minim de costuri sociale? S-au propus numeroase soluții la această problemă, care au mers de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
S-au propus numeroase soluții la această problemă, care au mers de la sugestia că procesele ar trebui să se desfășoare simultan până la ideea că procesul de democratizare ar trebui să preceadă reforma economică (Linz, Stepan, 1996, p. 439). Strategiile privind tranziția nu constituie un subiect de dezbatere doar în rândul politicienilor, specialiștilor sau al universitarilor. Se poartă discuții și între diferite categorii de public sau categorii sociale. Limbajul utilizat de aceste grupuri este însă mai degrabă implicit decât explicit, fiind în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și metafore. Identificarea grupurilor din societate care sunt implicate în studierea modalităților optime de a efectua schimbările necesare pentru obținerea unui nivel de trai mai ridicat este un subiect ce a fost abordat prea puțin de sociologii care studiază procesul tranziției. Dezbaterile s-au concentrat în primul rând asupra identității reformatorilor (McIntosh et al., 1994; Firebaugh, Sandu, 1998), precum și asupra motivelor din care diferitele categorii de populație se află în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reformatorilor (McIntosh et al., 1994; Firebaugh, Sandu, 1998), precum și asupra motivelor din care diferitele categorii de populație se află în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine aplicată în studiile transculturale (Linz, Stepan, 1996). Literatura privind tranziția postcomunistă nu ține seama de gândirea strategică a populației în ceea ce privește modalitățile optime de rezolvare a problemelor tranziției. Numeroasele sondaje desfășurate în Europa Centrală și de Est după 1989 au încercat să determine care este poziția populației în primul rând în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se află în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine aplicată în studiile transculturale (Linz, Stepan, 1996). Literatura privind tranziția postcomunistă nu ține seama de gândirea strategică a populației în ceea ce privește modalitățile optime de rezolvare a problemelor tranziției. Numeroasele sondaje desfășurate în Europa Centrală și de Est după 1989 au încercat să determine care este poziția populației în primul rând în legătură cu nivelul de satisfacție referitor la economia de piață și democrație, semnificația socială a democrației, definițiile situațiilor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ei sunt și actori care intervin pe scena publică și studiază strategiile pe care ar trebui să le adopte. Primul scop al acestui studiu este acela de a contribui la înțelegerea modalităților în care diferitele segmente ale unei societăți în tranziție încearcă să scape de starea negativă de tranziție, caracterizată de incertitudine și sărăcie. Al doilea scop este acela de a analiza în ce măsură pozițiile inegale în diferite ierarhii sociale determină adoptarea unor puncte de vedere diferite cu privire la modalitatea de rezolvare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
publică și studiază strategiile pe care ar trebui să le adopte. Primul scop al acestui studiu este acela de a contribui la înțelegerea modalităților în care diferitele segmente ale unei societăți în tranziție încearcă să scape de starea negativă de tranziție, caracterizată de incertitudine și sărăcie. Al doilea scop este acela de a analiza în ce măsură pozițiile inegale în diferite ierarhii sociale determină adoptarea unor puncte de vedere diferite cu privire la modalitatea de rezolvare a problemelor tranziției. Este vorba despre oîncercare de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să scape de starea negativă de tranziție, caracterizată de incertitudine și sărăcie. Al doilea scop este acela de a analiza în ce măsură pozițiile inegale în diferite ierarhii sociale determină adoptarea unor puncte de vedere diferite cu privire la modalitatea de rezolvare a problemelor tranziției. Este vorba despre oîncercare de a răspunde la întrebarea dacă inconsistența de status (IS) ca „dimensiune nonverticală” a stratificării (Lenski, 1954) este semnificativă pentru diferitele atitudini față de acțiunea publică în România. Abordăm această ipoteză în contextul teoriei conform căreia „în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de status” (Forse, Lemel, 1998, p. 1). Dacă ipoteza pe care am formulat-o cu privire la IS se dovedește a fi corectă, vom putea trage cel puțin două concluzii: (1) fenomenele de IS sunt probabil larg răspândite în societățile aflate în tranziție, deoarece aceste societăți sunt caracterizate prin schimbări rapide și niveluri ridicate de frustrare; (2) atitudinile privind strategiile de rezolvare a problemelor publice își au foarte probabil rădăcina în frustrările sau satisfacțiile asociate cu diferite tipuri de IS. În cazul IS
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în care s-au studiat efectele noțiunii. De fapt, probabil ambele motive amintite contribuie într-o oarecare măsură la explicarea itinerarului pe care l-a urmat noțiunea de IS pe parcursul existenței sale de peste o jumătate de secol. Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt prin definiție spații în care există multiple inconsistențe, prin urmare există și mai multe posibilități de aplicare a conceptului de IS. Datorită situației nou create, se impune retestarea conceptului în contextul tranziției. Un alt motiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Societățile aflate în tranziție, cum este și România, sunt prin definiție spații în care există multiple inconsistențe, prin urmare există și mai multe posibilități de aplicare a conceptului de IS. Datorită situației nou create, se impune retestarea conceptului în contextul tranziției. Un alt motiv care face necesară această retestare este faptul că acum se pot utiliza indici de măsurare ai IS mai noi și mai puternici. Contexte ale frustrării sociale și mobilizăriitc "Contexte ale frustrării sociale și mobilizării" Unele tipuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acum se pot utiliza indici de măsurare ai IS mai noi și mai puternici. Contexte ale frustrării sociale și mobilizăriitc "Contexte ale frustrării sociale și mobilizării" Unele tipuri de IS generează frustrare, în timp ce altele generează mobilizare. În cazul procesului de tranziție din România, frustrarea socială poate fi identificată în legătură cu creșterea sărăciei, a polarizării și a mobilității descendente. Rata sărăciei a înregistrat o creștere acută în perioada 1996-2000, ajungând la 30% în anul 20011. Ciclurile optimismului social sunt legate de ciclurile electorale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Datele FSD și USIA-SOCIOBIT sunt comparabile, deoarece s-a folosit un model de eșantionare asemănător, conform modelului propus de autorul acestui studiu. Ipotezetc "Ipoteze" Ideologiile sociale privind modalitatea de rezolvare a problemelor publice au fost foarte probabil contaminate în perioada tranziției postcomuniste de ideologiile larg răspândite ale elitelor. Democrația liberală și ideologia participativă sunt cele mai importante inovații din Europa Centrală și de Est. Difuzarea acestora este sprijinită de presă și de noile instituții politice, precum și prin respingerea foarte puternică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
democrația și libertatea. Cei care susțin strategia opusă adoptă atitudini democratice și sisteme politice pluripartite, desfășoară polemici publice și respectă regulile democratice ale negocierii, libertatea și toleranța fiind noțiunile-cheie pe care le au în vedere în definirea soluțiilor la problemele tranziției. Atitudinea rebelă este o negare atât a acțiunii democratice, cât și a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât de grave, încât doar acțiunile violente desfășurate pe scară largă pot contribui la reducerea sărăciei și la reinstalarea ordinii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a celei autoritare. Susținătorii săi consideră că problemele sunt atât de grave, încât doar acțiunile violente desfășurate pe scară largă pot contribui la reducerea sărăciei și la reinstalarea ordinii în societate 1. Cel de-al patrulea grup nu abordează problemele tranziției în termenii politici ai democrației, autoritarismului sau rebeliunii, ci mai degrabă în termenii implicării directe prin participare. Soluțiile negociate de participare și acțiune democratică se bazează într-o mare măsură pe o cultură a deschiderii 2, în timp ce opțiunile de autoritarism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai sus, am formulat patru ipoteze de sine stătătoare care surprind relația dintre sistemul de stratificare și atitudinile față de acțiunile publice (AAP): 1. Ipoteza grupului latent: în principala ipoteză a acestui articol se afirmă că AAP din societatea românească în tranziție sunt structuri a căror construcție se bazează pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]