4,501 matches
-
Coaliție, cu toate ca la 11/23 septembrie 1805 a încheiat cu Rusia Tratatul de alianță defensivă care permitea acesteia liberă navigație prin Strâmtori a vaselor sale de război. Pericolul aderării Porții Otomane la Coaliția antifranceză, posibilă în virtutea articolului care permitea amintită traversare a vaselor de război rusești prin Strâmtori spre Mediterana, a fost evitat, totuși, într-o oarecare măsură de reconsiderarea atitudinii lui Napoleon Bonaparte în ceea ce privește recunoașterea titlului sau de împărat de către sultan, dar, mai ales, de victoriile obținute de armatele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
într-o dimineață, zâmbind cum numai femeile cumințite știu s-o facă, Maria mi-a explicat că se trăgea singură de ele la toaletă, pentru a atrage privirile bărbaților. Scena mi-era desigur dedicată, trebuia să fiu mândru că marea traversare se-oprea la mine: destinatarul privilegiat, unicul beneficiar al spectacolului poftelor și invidiei generale. În jocul de roluri și-enigme al Mariei, piesele de șah ale minții și realității se mișcau tridimensional, ca eroii dintr-un roman bine scris. Scenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
De exemplu, comercializarea produselor puternic tehnologizate sau comercializarea produselor dietetice . e) Specializarea multisectorială reprezintă un concept de comerț specializat pe aplicarea unei strategii multisectoriale. Conceptul respectiv are în vedere lanțuri de magazine specializate ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comerț specializat. Întrebări recapitulative: 1. Definiți și caracterizați comerțul cu amănuntul. 2. Care sunt principalele funcții ale comerțului cu amănuntul? 3. Ce condiții trebuiesc îndeplinite pentru buna desfășurare a comerțului cu amănuntul? 4. De ce comerțul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
veritabilă barieră“65. Considerăm întemeiată această afirmație conform căreia nu exista nici o garanție cu privire la obligativitatea retragerii trupelor sovietice la est de Nistru la cererea guvernului regal al României. Considerăm că semnarea Tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România sovieticii puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
sistematic și dezmințită de mine în mod sistematic, începe să mă obosească. Când rușii vor voi să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi“. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 116. Polonia considera că încheierea tratatului româno sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei. Astfel regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
lui Titulescu, văzut ca “un important campion al păcii“. A doua zi, același ziar, publica articolul “Reich Press Shows Worry Over Poland; Warsaw Is Told a Pact to Let Russian Troops Advance Would Doom Country”, prin intermediul căruia avertiza asupra pericolului traversării de către truopele sovietice Tot în “New York Times”, la 12 decembrie 1936, apăreau zvonuri potrivit cărora România ar intenționa să întrerupă relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică 193. La 6 septembrie 1936, ziarele americane susțineau că: “Fără Titulescu, România încetează a mai
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 46. Stalin constatase că germanii nu mai doreau să continue colaborarea cu sovieticii pe care o avuseseră în primii ani interbelici. În această situație Uniunea Sovietică a fost nevoită să colaboreze cu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi “ 98. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit 98 Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, p.80. 64 61 traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală românosovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 46. Stalin constatase că germanii nu mai doreau să continue colaborarea cu sovieticii pe care o avuseseră în primii ani interbelici. În această situație Uniunea Sovietică a fost nevoită să colaboreze cu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
să treacă prin România, o vor face fără nici un acord cu noi “ 98. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit 98 Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea, 1935 - 1941, p.80. 64 61 traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Titulescu cu acordul lui Litvinov, care trebuia să stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală românosovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia și Uniunea Sovietică încheiat la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
care apare ca una dintre necesitățile majore ale spațiului urban; ▪ cerințele alimentare, care constituie un aspect important al aprovizionării orașelor; ▪ accesul la apă, care reprezintă o problemă majoră a urbanizării; ▪ evacuarea deșeurilor, inclusiv epurarea apelor uzate, care generează numeroase complicații. Traversarea unui oraș relevă o serie de peisaje cum ar fi străzile comerciale pline de viață din centru, cartiere mai liniștite la periferie, zone industriale etc. Principalele zone ale unei așezări urbane sunt: Zona industrială. Cuprinde totalitatea obiectivelor de producție (care
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
infiltrarea apei de precipitații (ploaie, zăpadă). Pământul constituie filtrul natural al apei. Pentru băut, este bună apa din pânza de apă freatică, ce iese la suprafața pământului prin izvoare, sau apa care se extrage din pământ, prin puțuri (fântâni). În timpul traversării straturilor de pământ, până la constituirea pânzei de apă freatică, apa dizolvă săruri minerale. Conținutul apei în săruri minerale îi conferă proprietăți benefice (curative), pentru sănătatea oamenilor și în general este benefică tuturor ființelor vii. Prin dizolvarea sărurilor minerale, în apă
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
cea mai rezistentă și mai longevivă a omenirii. O interesantă și plauzibilă viziune despre modul cum ne alegem partenerul de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman, Shaffer, 1995), prin modelul filtrului. Concret, procesul de coagulare a unui cuplu presupune traversarea unor secvențe, fiecare implicând îndeplinirea unei condiții care „irigă” continuarea drumului. Fără a detalia, aceste filtre sunt următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cea mai rezistentă și mai longevivă a omenirii. O interesantă și plauzibilă viziune despre modul cum ne alegem partenerul de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman, Shaffer, 1995), prin modelul filtrului. Concret, procesul de coagulare a unui cuplu presupune traversarea unor secvențe, fiecare implicând îndeplinirea unei condiții care „irigă” continuarea drumului. Fără a detalia, aceste filtre sunt următoarele: proximitatea spațială (ceea ce înseamnă că întâlnirea repetată cu o persoană stimulează deschiderea afectivă față de aceasta), atractivitatea fizică (o condiție importantă, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
funcționare emise de autoritățile competente, dacă este cazul. - Autorizația de construire a obiectivului sau, în cazul construcțiilor existente, actul de proprietate, respectiv contractul de închiriere, în copie. - Acordurile proprietarilor terenului, în original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum și pentru exercitarea de către operatorul de rețea a drepturilor de uz și de servitute asupra terenurilor afectate de instalația de racordare (numai în cazurile în care instalația de racordare este destinată în exclusivitate racordării unui singur loc de producere
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
la primul și ultimul pătrar). Pentru a compensa aceste variații ale energiei mareelor se preconizează funcționarea centralelor hidroelectrice cu acumularea apei ce asigură reglajul între mareea maximă și cea minimă. Energia solară Acumularea energiei solare are loc pe cale naturală, la traversarea de către radiații a atmosferei, în urma contactului cu suprafața oceanelor și a pământului sau prin influențarea vieții plantelor. Receptorul solar este cel care îmi încălzește un cazan cu lichid situat într-un turn de putere, unde razele solare sunt focalizate cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
unui regim politic nelegitim. Restructurarea însă nu mai poate fi realizată la fel de rapid. Disfuncțiile asociate revoluțiilor sunt privite cu surpriză de populație și chiar cu un sentiment de nedreptate. Adăugăm la toate acestea tentația politicianistă inevitabilă și avem toate ingredientele traversării unei îndelungate perioade de anomie în care cauzele nu sunt identificate detaliat, viitorul dorit este un reper ce se actualizează morganatic, la noi prezentul public al oricărui „post” constând într-un efort de sincronizare europeană reluat, cam la fiecare cinci
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de refracție n=31/2. A) Unghiul de incidență i, astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe cel refractat, este: a) 45 0 ; b) 30 0 ; c) 60 0 . 46 B) Deplasarea Δ a fasciculului față de direcția inițială după traversarea lamei de sticlă, pe care cade sub unghiul de incidență obținut la punctul A) este: a) 2,5mm; b) 2,3mm; c) 2 mm. Fig.2.8. i A naer d n 4. Un om privește o piatră, sub unghiul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pentru oameni vor fi stabilite separat de căile de acces pentru utilaje și mașini și vor fi marcate vizibil cu semne și plăci avertizoare. Pentru personal se va asigura accesul la punctele de betonare executând în acest scop punți de traversare, trepte și scări cu parapeți pentru accesul în incintă și pe versanți, platforme de lucru și de odihnă îngrădite. Pentru accesul oamenilor la înălțime pe baraj și pe ploturi se vor folosi scări tipizate, omologate sau alte tipuri de scări
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
pentru oameni vor fi stabilite separat de căile de acces pentru utilaje și mașini și vor fi marcate vizibil cu semne și plăci avertizoare. Pentru personal se va asigura accesul la punctele de betonare executând în acest scop punți de traversare, trepte și scări cu parapeți pentru accesul în incintă și pe versanți, platforme de lucru și de odihnă îngrădite. Pentru accesul oamenilor la înălțime, pe baraj și pe ploturi se vor folosi scări tipizate, omologate sau alte tipuri de scări
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]