1,268,996 matches
-
absența romanului sau a nu știu cărui gen literar, decît să descoperim și să apreciem exact ce aveam sub ochi. Trebuie precizat că, înainte de a deschide o carte scrisă de Mircea Daneliuc, trebuie să renunțăm la cîteva prejudecăți de receptare. Mai întîi, trebuie să scăpăm de reflexul fetișizării textului. în fața unei priviri critice pur estetice o carte ca a lui se năruie: ba subiectul pare frivol, ba narațiunea este rudimentară, ba personajele nu "stau în picioare". Apoi, el face parte din acel tip
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
personajele nu "stau în picioare". Apoi, el face parte din acel tip de scriitori care nu urmăresc un curs firesc pentru istoria literară. La noi a persistat (și, ce e mai rău, a persistat mai ales printre scriitori) ideea că trebuie să-ți găsești și să țintești spre un loc clasificabil în istoriile literare. Obesesia ierarhiilor, a clasificărilor, l-a înnebunit mai mult pe scriitorul român, decît pe critic. Fiecare a avut grijă să-și găsească loc într-un cenaclu, într-
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
avut marea bătaie de cap de a-și găsi un loc în istorie... Dar asta este altă poveste. Important e că un scriitor precum Mircea Daneliuc iese din tipar, în literatura anilor '90. El propune o serie de cărți care trebuie consumate și judecate într-un sistem de valori puțin diferit. El nu provine dintr-un cenaclu, dintr-o generație, din-tr-un grup bine conturat, nu are un bagaj de acest gen pe care criticul să-l preia comod și să-l
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
nu se filma, se imagina. A ajuns cu timpul să hrănească fantasma onanistă că ar fi mercenar în Legiunea Străină, deși bietul om nu era decît colonel în instituția aceea." Întîlnirea cu Ion Iliescu este de un haz nebun. Regizorul trebuie să îndure cîteva răbufniri culturale ale președintelui: îi spune că dacii vorbeau latina încă înainte ca romanii să apară pe aceste meleaguri. Personajul Daneliuc nu ripostează, are nevoie de bani pentru filmul său "Ovidius". Nu obține nimic și pleacă de la
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
limbii române. Argument plăcut și urechilor d-nilor A. Păunescu și E. Simion. Mă întreb că un naiv ce sînt: oare i din i nu pune în evidență aceeași latinitate căci, dacă vrem să reîncepem să scriem paine sau caine, atunci trebuie totuși să continuăm să scriem rîu și pămînt. Numai așa latinitatea noastră ar fi pe deplin confirmată. Ideea d-nei Caragiu, după care vocală i nu este decît rodul închiderii aceleiași vocale a care îi obsedează pe latiniști, n-are nici o
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și ei sînt de acord că i din i trebuie păstrat atunci cînd vocală este cea dinții litera a unui cuvînt; vom scrie, așadar, înțeles și chiar subînțeles. De ce atunci aruncă vina "schizofreniei" asupra noastră? Cît despre revenirea la adevăratul etimologism, nimeni n-are curajul s-o ceară, deși ar
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
ce s-au așezat înainte ca vopseaua să se fi uscat complet. Astfel ferchezuită, banca a devenit, însă, obiectul unui neașteptat diferend: un invidios și-a adus aminte că, de fapt, ea se aflase inițial în dreptul scării vecine și că trebuie schimbată cu aceea - schelet pur - ce atârna semi-îngropată în pământ la vreo zece metri de a noastră. Cu multă diplomație, am ajuns la compromisul istoric: am încercat să le explic "revendicatorilor" că am cimentat picioarele băncii și că ea nu
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
susținut restabilirea fondului nostru latin (Maiorescu îl ironiza pe cărturarul ardelean de a voi să repună în funcțiune instituțiile romane), iar prin Blaga și Pârvan, după 1918, a fondului nostru nelatin (adică traco-dac). Al doilea lucru este că fondul care trebuia să umple forma a mers de obicei împotriva ei, a carotat-o. Principalul factor de opoziție a fost, cum era de așteptat, naționalismul. Abia s-a întemeiat după primul război România Mare, gata să intre într-o Europă modernă și
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
din cînd în cînd și le calcă la tot pasul. Extremismul lui CVT, de care partidul de guvernămînt s-a lămurit, chipurile, atît de tîrziu, a început de pe vremea cînd ROMÂNIA MARE alcătuia liste negre, cu personalități care ar fi trebuit executate și cu atacuri antisemite și xenofobe care au stat la baza doctrinei PRM. Pe vremea, însă, cînd Cronicarul atrăgea atenția Parchetului General să se sesizeze împotriva lui CVT, tribunul avea oameni în guvernul Văcăroiu, iar cînd PSDR-ul a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
demnă să inspire o piesă de teatru sau un roman, iar subiectul, sînt sigur, îi va tenta pe mulți. Dar Boris Caragea, precum arătam mai sus, n-are vreo vină ce s-ar cere răscumpărată, ci dimpotrivă, un merit care trebuie relevat. Statuia lui Lenin se cuvine scoasă din exilul de la Mogoșoaia și adusă din nou într-un spațiu vizibil, bunăoară pe ringul de dans al unui restaurant high-life de la Șosea. Așezat pe o platformă rotativă, cu aerul lui de chefliu
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
nu o dată, universitari din Timișoara (Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Adriana Babeți, Vasile Frățilă, Liviu Ciocârlie), din București (Sanda Reinheimer-Râpeanu), din Oradea (I. Hogea) și alții. Numele celor care au luat cuvântul în reuniunile științifice nu are, bineînțeles, prea multă însemnătate. Trebuie însă subliniat că, afară de aceștia, au beneficiat de burse de studiu la Universitatea din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Eliade și volumul Dragostea nu moare a celebrei Maitreyi (Dagupta): povestea relației lor de dragoste reflectată literar în Maitreyi și realitatea pe care o acreditează, după ani și ani, veritabila eroină a romanului. în Italia, ca și în România, va trebui să se țină seama de existența unui grup de tineri cercetători care constituie școala de românistică din Udine. Ei au numele mai sus menționate și, de bună seamă, despre ei vom auzi, în curând, vești care ne vor da speranțe
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
forme de simultaneitate a disponibilităților de exprimare sînt, fără nici o îndoială, ieșite din comun. Dincolo de valoarea absolută a unor artiști și de performanța lor individuală, faptul că ei se puteau exprima firesc și autentic în limbaje diferite este unul care trebuie măcar consemnat cu titlu de inventar, dacă nu cumva chiar studiat în profunzime și în detaliu. Aproape toți poeții de avangardă, de la Tzara și pînă la Nisipeanu, erau și foarte buni desenatori, unii chiar cu performanțe. Cînd se vor cunoaște
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
și partidul său au început să scadă, ceea ce, potrivit opiniei experților, ar dovedi că CVT a întins prea mult coarda. Oricum însă, după ce PSD a afirmat prin gura ministrului Informațiilor Vasile Dîncu și prin gura lui Viorel Hrebenciuc că CVTudor trebuie izolat politic și că PSD are o strategie pentru contracararea lui CVT, premierul Năstase a declarat că PSD n-are nici un fel de strategie de izolare a lui Vadim Tudor. Dar după ce s-a mai gîndit puțin premierul a admis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
transportat, noaptea, pînă pe malul Prutului, unde i-au pus într-o barcă spunîndu-le că pe malul celălalt e Franța (Știre din Adevărul). Doi parlamentari ai PSD au venit cu o inițiativă legislativă de maximă importanță. Potrivit inițiatorilor, România ar trebui să serbeze ziua NATO, ca sărbătoare națională, înțelegînd prin asta o zi de odihnă pentru populație și parăzi militare și alte manifestări sărbătorești pentru a marca ziua cu pricina, după cum au relatat mai toate ziarele centrale pornind de la un anunț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
veghe, pîndind uitările. Scenă nu dă naștere doar la uitare, ci și la memorie" - binele și răul, frumosul și urîtul, memoria și uitarea, viața și moartea - "[...] Actorul nu poate să-și uite textul, dar ca să ajungă la esență acestuia, el trebuie să se uite pe șine. Aceasta este sfîșierea lui.[...] A uita de sine, jucînd... pentru un actor, este un defect sau o virtute? Totul depinde de estetică pe care o avem în vedere, de sensul pe care il atribuim jocului
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
măgarilor. în termenii mulțimilor fuzzy poate fi descrisă democrația din România. Folosind sintagma democrație fuzzy , este clar că am constatat "scăpări" de la normele conținute în proprietățile 1 - 5. Iată câteva! a) Scăpări constituționale Constituția, ca lege fundamentală a unei țări, trebuie să fie un corp omogen de norme, coerentă din punct de vedere logic, deci, necontradictorie în ea însăși, concisă și clară. Dacă respectiva țară se pretinde și democratică, atunci normele constituționale trebuie să se miște în interiorul cerințelor 1 - 5 și
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
constituționale Constituția, ca lege fundamentală a unei țări, trebuie să fie un corp omogen de norme, coerentă din punct de vedere logic, deci, necontradictorie în ea însăși, concisă și clară. Dacă respectiva țară se pretinde și democratică, atunci normele constituționale trebuie să se miște în interiorul cerințelor 1 - 5 și ale corolarelor acestora. La noi? a1) Nicăieri în articolele aparținând celor șapte titluri nu este prevăzută, expressis verbis, separarea puterilor în stat. Dealtfel, Consiliul Europei a tras (de mai multe ori) un
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
comenta spusele domnului Tony Blair: "...discursul ăsta este o concesie a Angliei față de susținerea zeloasă a intervenției NATO, de către România". Vezi Domne, spune și el ceva politicos, și-atât! Că domnul respectiv și-a ținut cuvântul dat, nici nu mai trebuie să menționez. Că suntem acum mai aproape ca oricând, de NATO și de Uniunea Europeană, știe toată lumea. "Orice mie de kilometri începe cu un pas ", spun chinezii, și acel pas a fost făcut, atunci, la sfârșit de aprilie 1999. Dar despre
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
de acordare a imunității soldaților americani, inițiativă altfel lăudabilă, din punct de vedere al interesului național, dar privită cu ochi nu prea buni de unele state europene, declara: Nu este o situație gravă, ci o problemă de consultare, în care trebuie să vedem cea mai bună soluție de a împăca și capra și varza". în particular, la o șuetă cu amicii domniei sale, domnul Adrian Năstase poate face un astfel de comentariu, dar ca prim-ministru (și în public), în niciun caz
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
care mizeria materială devine spontan mizerie morală iar prostia desantata sursă de intensă și iresponsabilă jubilație în grup. Pe scurt, eliminarea OTV din căminele românilor constituie un act de necesară igienă. Să vedem, însă, cum au decurs lucrurile. Nu-ți trebuie cine știe ce cunoștințe juridice pentru a observa că s-au pus caii în fața căruței. înainte de a sancționa delictele comise de OTV e clar că trebuia sancționați autorii lor. Altminteri, am putea trage concluzia că decizia CNA îi are în vedere pe
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
românilor constituie un act de necesară igienă. Să vedem, însă, cum au decurs lucrurile. Nu-ți trebuie cine știe ce cunoștințe juridice pentru a observa că s-au pus caii în fața căruței. înainte de a sancționa delictele comise de OTV e clar că trebuia sancționați autorii lor. Altminteri, am putea trage concluzia că decizia CNA îi are în vedere pe cameramanii, electricienii, machieuzele sau pe scenografii canalului. La o privire atentă, nici macar Dan Diaconescu nu poate fi învinuit direct de actele invocate. Nu i-
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
a comis delictele aduse în discuție. Or, după cum se știe, într-un stat de drept responsabilitatea e individuală. Firește, ca realizator al emisiunilor considerate nocive (dar, atunci, de ce numai transmisiunile din 31 iulie și din 10 septembrie 2002?), Dan Diaconescu trebuie tras la răspundere. Numai că e obligatoriu să fie pus sub acuzare împreună cu făptașii direcți. Dar nici solicitarea președinției, nici comunicatul CNA n-au avut curajul să ducă lucrurile până la capăt: și anume, să invoce resposabilitatea lui Corneliu Vadim Tudor
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
amatorism. E obligatoriu că deîndată să se pornească și cercetarea veritabilului protagonist al acestei respingătoare manifestări a spiritului primar, agresiv și intolerant: Corneliu Vadim Tudor. Altminteri, vom începe să ne dăm cu pumnii în cap că n-am făcut ce trebuia. Atunci când o vom face, vom fi demult masați pe stadioane, în bătaia mitralierelor lui Vadim. Iar spectacolul s-ar putea să fie transmis în direct de OTV!
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
aibă cincizeci de mii de membri și nu oricum, ci pescuiți din majoritatea județelor într-un anumit număr mi-nim pentru fiecare filială în parte. Plus alte asemenea detalii care ar pune în încurcătură și partidele parlamentare de azi, dacă ar trebui să le îndeplinească pe toate. Nu e prima oară cînd Parlamentul ticluiește legi ca și cum membrii celor două Camere s-ar fi încuiat pe dinăuntru și ar fi aruncat cheia. Actuala clasă politică dă semne tot mai primejdioase că vrea să
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]