4,267 matches
-
asfințitul naște-o poezie”. Muzicalitatea, ritmul, o eufonie fără cusur, tonul nostalgic, elegiac, toate la un loc nasc un poem tulburător. Până și termenii sunt eminescieni: cu-al tău amor, își cată putere, răsari în al meu gând, lumea-i trecătoare, ș.a. Între etern și efemer, poeta caută ceva să se agațe, dar nu găsește decât o frunză care zboară-n vânt: „Doar o petală s-a desprins din soare/ Și a căzut pe umedul pământ,/ S-a odihnit și cerul
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
decât o frunză care zboară-n vânt: „Doar o petală s-a desprins din soare/ Și a căzut pe umedul pământ,/ S-a odihnit și cerul lângă mare// Ca un copil în leagăn de cuvânt./ Am înțeles că lumea-i trecătoare/ Iar omul zboară ca o frunză-n vânt” (Floare de argint). Orice poveste cu lacrimile ei. Sau orice lacrimă are povestea ei. Ne convinge poeta: „În lacrimi o poveste se ascunde”: „În serile târzii, pe calde unde,/ Un cântec sacru
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
regăsi prin iubire, care are puterea de a învia: „N-am cunoscut un alt fior mai mare/ Și nu cred că în lume-ar exista,/ Căci multe flori se leagănă sub soare// Dar numai una poate vindeca./ Deși ființa este trecătoare/ Iubirea e puterea de-a-nvia” (Un leac numit iubire). Cu toate că sonetele ei se învârt în jurul axului central, Iubirea, poeta nu este indiferentă la realitățile din jur: lipsa valorilor autentice, lipsa demnității, vanitatea care atinge cote astronomice, înstrăinarea umană, lipsa de
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CHIAR DE EȘTI TRECĂTOR... Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 530 din 13 iunie 2012 Toate Articolele Autorului CHIAR DE EȘTI TRECĂTOR Astăzi ești . . . mâine, nu . . . VIAȚA . . .trece în zbor Și tu, ești doar atât: Pe pământ, C Ă L Ă T O R ! Mai târziu înțelegi, Că și VISELE MOR Și tu, ești doar atât: Pe pământ, T R E C
CHIAR DE EŞTI TRECĂTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366194_a_367523]
-
atât: Pe pământ, T R E C Ă T O R ! Când devii înțelept, Ai rămas cu-n TOIAG . Știi că ești, doar atât: Pe pământ, un P R I B E A G ! - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Chiar de ești, un PRIBEAG, CĂLĂTOR TRECĂTOR, Lângă suflete dragi, Poți pricepe ușor, Ce-i un cuib fericit, Un surâs de copil, Cât de mult ai iubit ? . . . Te întreabă . . . subtil : Ai plantat un copac ? . . . Ai iubit o mândruță ? . . . Ai pe lume urmași ? . . . Ai făcut o căsuță ? . . . Poți
CHIAR DE EŞTI TRECĂTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366194_a_367523]
-
am să-ți cer să-mi dai avere, și nici să crezi că n-am păcate... Speranța mea e-n Paradis, să te revăd, aș vrea să zbor, eu știu prea bine că-i un vis, căci sunt un simplu trecător... În suflet mi-a rămas Lumina, mi-e dor să-ți cer o mângâiere, aș vrea să port eu singur vina, că noi murim și de durere... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Aș vrea să port eu singur vina... Mihail
AȘ VREA SĂ PORT EU SINGUR VINA... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366250_a_367579]
-
suav al nopților de vară Dispare încet, seară de seară, Iar prin cohortele de negri nori Trec triste și grăbite stoluri de cocori. Prin ploaia noastră de secunde Se scurge viața către niciunde, Căutând fericirea în povești de iubiri Prin trecătoarele grădini de trandafiri. Doar mâna iubirii mângâie pianul Când printre simfonii își cântă aleanul Și zboară pe clapele albastrului vis Căutând partitura raiului promis. Iar ritmul ei...ne înalță pe stânci, Că doar iubirea are rădăcini adânci Și repetăm a
PARTITURA VIEȚII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366269_a_367598]
-
Acasa > Poezie > Credinta > OMUL,CA IARBA! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toate-n viață-s trecătoare, Toate-s vii, dar toate pier! Nimeni nu-i etern sub soare, Muritori și muritoare, Moartea e ,singura cale, De-a ne înălța la cer! Mântuirea,nu-i ușoară, Dar, e la mâna orișicui! Trupul,când va fi să moară
OMUL,CA IARBA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366276_a_367605]
-
caracteristicile definitorii ale acestor elemente par a fi total diferite; valorile naționale dispun de o anumită stabilitate, în timpul în care le dă posibilitatea să fie considerate drept temelie a durabilității, pe când interesele naționale sunt supuse istoriei, sunt dependente de evenimentele trecătoare ale scenei internaționale, de aceea dau impresia că sunt stabilite „adhoc”, în funcție de criterii evanescente, interpretabile conjunctural. Acest echilibru a fost menținut și de societate, o societate „obosită” de ateism ce a regăsit valorile morale căutându-le, în mod reflex, în
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
dintr-o cană. A trecut sărbătoarea ca o clipă mult dorită, A rămas golul după ce circul pleacă, O tristețe amară dintr-o zi însorită Din fundul fântânii părăsită și seacă. Așteptarea își găsește izvorul în noi, Aduceri aminte de iubiri trecătoare, Speranța-sămânță rodind în zile cu ploi Revine din nou la viitoarea sărbătoare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Tristețea de după... / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II, 03 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al
TRISTEŢEA DE DUPĂ... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361668_a_362997]
-
Stihuri > Tonalitati > DESTRĂMAREA LUCRURILOR ÎNAINTE DE GIOTTO Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Întotdeauna m-a fascinat Goya, pentru teribila sa incursiune în străfundurile zbuciumate ale sufletului omenesc atent la clipa trecătoare, la mugurii ce se deschid de la verde închis la tonurile în d e grad é fără îndoială, să alegi cînd apune soarele este fapta unui original sau a unui nebun perseverent al absolutului în al treilea pătrar uitîndu-și trupul și
DESTRĂMAREA LUCRURILOR ÎNAINTE DE GIOTTO de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361710_a_363039]
-
bruma cădea - / Prin săli, ca nimeni să-l vadă, / Un elev singuratic pălea (Scântei galbene), trepte de inițiere ale unui rit fundamental de trecere a fiindului prin existențial. Nașterea sa este cenușiul și culorile umbrelor care se întrezăresc printre viețile trecătoare. Atât de grea i-a fost starea maturității încât cu greu și vag își amintește de treapta de început a vieții unde copilăria este inexistentă în creația sa. Poezia bacoviană este strâns legată de boala trupului său iar versurile sale
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
sens. Filozoful german Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) părintele idealismului german, cel care a dat întâietate ideilor, spiritului, conștiinței, gândirii, în timp ce materia a trecut-o în planul al doilea, spunea că „Iubirea care este cu adevărat iubire și nu numai un trecător capriciu, nu se oprește pe ce este menit pieirii, ci se deșteaptă, se aprinde, sălășluiește numai în ceea ce este veșnic”. Vorbind despre idealismul lui Fichte, dr. Vasile Chira de la Universitatea de teologie din Sibiu, subliniază: „Omul și lumea sunt centrate
ADEVĂRUL, IUBIREA ŞI FRUMUSEŢEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351776_a_353105]
-
La diverse pușlamale! Câte pagini n-ai așterne Despre damele moderne! Stau în liniște și pace, La ăștia n-am ce le face! N-am plecat, sunt lângă voi Să creionez chipuri noi! Am să scriu o piesă mare, România trecătoare! În mormânt mă tot întorc, Nu am liniște nici mort! Dacă nu ai fi murit Astăzi le-ai fi potrivit! Referință Bibliografică: UNDE EȘTI CARAGIALE? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 776, Anul III, 14 februarie 2013. Drepturi
UNDE EŞTI CARAGIALE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351892_a_353221]
-
luciditatea și revelația se amestecă în chip miraculous: “Ne răzvrătim în clipa disperării,/ în lumea asta ce a mers și ce n-a mers?/un zid de oase e vamă înserării/ în doi, tango în pas de univers? “( Un vis trecător).Întrebările devin răspunsuri, nu rămân retorice, ele vibrează în imagini pregnant. Poeta izbutește, nu o dată, reprezentări memorabile ale fondului ancestral și metafizic: “Serile își poartă pe umerii goi ,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi.“( O punte invizibilă). Referință Bibliografică
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351980_a_353309]
-
se miră de moacele pleoștite ale ascultătorilor. Știa cât sunt de boi și de tâmpiți, prostiți de lăcomie și amante bolnave de lux. Numai că el era un politician desăvârșit și nu se lăsă copleșit de această impresie. Era una trecătoare... - Dar, dragii mei, noi mai știm și că pacea, vorbesc desigur de o pace durabilă, se obține greu, cu multe sacrificii, prin luptă cu forțele mizere ale întunericului și nu la masa tratativelor, unde nu se întâmplă nimic timp de
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
o adevărată provocare și sfidare la adresa ei. Este vorba în primul rând de problema secularizării care confruntă de multă vreme creștinismul occidental. Esență secularizării constă în faptul că întoarce privirile omului de la lumea valorilor spirituale supreme, de la Dumnezeu, catre valorile trecătoare ale acestei lumi, făcându-l să devină sclavul lor. Și dacă se poate spune, pe de o parte, ca secularizarea a favorizat dezvoltarea științei și tehnologiei mai mult decât o bănuiau promotorii iluminismului din secolul al XVIII-lea, pe de
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
plumbul, greutatea imensă a timpului care supune în stress mintea literatului, îngrijorându-I existența, iar violetul, amurgul și noaptea care pun stăpânire pe viul amorțit, eliberând din dimensiuni umbrele). “Odaia goală” este tocmai încăperea locuită de poet, însă el, inițiatul trecător dintr-o dimensiune în alta este nevăzut profanului, doar mintea sa creează în nemurire versul care trăiește “Pe vecinicie” (Din urmă, 1965:155). Ca să îi înțelegi cuvântul sugerat în fraza, de multe ori frântă și ambiguă în exprimare, trebuie să
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
epoca spadasinilor, a domnilor războinici - Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul - și se deschide „periodul” diplomaților, a învățaților, a principilor eleganți și încărcați de vrednică „povara a cunoașterii”. Prin educația și prin chipul său politic, atât de repede trecător, vodă Brâncoveanu a continuat pe unchii săi Șerban Cantacuzino și stolnicul Constantin Cantacuzino, să fixeze Principatele Române în galaxia forțelor politice de anvergură 2. Cronicile vremii apreciază că domnul era împodobit cu învățătură și a trăit pe deplin conștiința unității
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
și este încă esența vieții mele de om al mării: pescuitul și satisfacțiile sale... *** De atunci, s-au scurs aproape zece ani și încă este soare și frumos în viața noastră, chiar dacă uneori mai apare câte un nor mic și trecător. Între timp, fiica mi-a mai adus o bucurie, încă un nepot care seamănă mai mult cu mine, decât cu cei ce au semănat în ogorul uman „mirabila sămânță”, cum ar fi spus Arghezi, făcând din mine un bunic fericit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
în condiția lui „naturală”, este și ea necesară [19] . Este un lucru cert, cunoștințele ce privesc realitățile creației, aparțin și rațiunii și creației. Dacă uneori între rațiune și credință se pare că se ivesc contradicții, acestea sunt doar aparente și trecătoare. Ele provin din greșeala de a conta mai mult pe unele păreri subiective ale oamenilor, fiindcă în realitate nici credința adevărată nu se opune rațiunii și nici rațiunea sănătoasă nu se opune credinței celei adevărate. „Între aceste două funcții de
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
de două-trei ori pe săptămână sau chiar zilnic. Cauza adevărată a acestei atitudini inacceptabile nu este evlavia, ci nepăsarea și răul obicei al creștinilor care, asemenea everilor în pustie, nostalgici după cărnurile Egiptului, preferă lui Iisus Hristos și virtuților plăcerile trecătoare ale lumii.[ 37] Principalul argument în favoarea unei împărtășiri continue (synechōs) îl oferă rugăciunea „Tatăl nostru” prin poziția ei în cadrul Liturghiei între sfințirea Darurilor și împărtășirea de Ele. „Tatăl nostru” este un rezumat al credinței, prin cererile sale este o epitomă a vieții
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
cufundarea deplină în el, într-o empatie firească. El spune: “O parte din Stănescul meu” și relevă chipul rostit al acestei “părți”. Încercând a defini Cuvântul ca material al Poeziei, Nichita Stănescu a spus: “Partea de om a cuvântului, partea trecătoare de om a cuvântului este importantă după cum mai puțin important este felul nașterii și mai important mi se pare a fi însăși nașterea.” Convorbirea celor doi scriitori stă sub semnul fast al Cuvântului, așa cum noi stăm sub semnul fast al
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
semnul fast al Divinității. Iar în privința îmbătrânirii și perisabilității cuvântului, Nichita era de părere că: “Cuvântul nu are natura timpului, el se petrece în timp, dar el are o natură statică. Timpul are o natură perisabilă. Locul petrecerii cuvântului e trecător, nu cuvântul.” Legat de viața personală a poetului despre care Nichita s-a pronunțat într-un poem încântător, acesta spunea: “viața personală a poetului este avatarul verbului care se vorbește pe o orbită spațială în jurul subiectului său, în jurul unui nume
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
care Nichita și-l face într-un interviu cu Florin Mugur, „Arăt întocmai ca o mirare a mea”, el adaugă: “acel dialog vechi făcut cu Florin Mugur avea ațâțarea colegială a unor schimburi de sentimente, a unui trup de sentimente, trecător, cel pe care ți-l prilejuiește tinerețea în conversație. Acum nu cred că se mai poate vorbi de un schimb cu ceva și cred că un autoportret nu mai e posibil pentru că portretul însuși nu mai este cu putință”. Nichita
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]