40,073 matches
-
interesează trecutul, prezentul, dar mai ales viitorul celeilalte părți. Pe mine mă interesează prezentul și viitorul Basarabiei. Nu mă îndoiesc că aceeași preocupare o aveți și dumneavoastră. Să purcedem la modificarea acestora în bine. Așa să ne ajute Dumnezeu! Moștenim trecutul Basarabiei așa cum este el, cu părțile lui întunecate, dar și luminoase, nu îl mai putem modifica. Cel mai luminos lucru pe care ni l-a dăruit trecutul este ceva de-a dreptul miraculos. Numele lui este Limba Română. Am spus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
Să purcedem la modificarea acestora în bine. Așa să ne ajute Dumnezeu! Moștenim trecutul Basarabiei așa cum este el, cu părțile lui întunecate, dar și luminoase, nu îl mai putem modifica. Cel mai luminos lucru pe care ni l-a dăruit trecutul este ceva de-a dreptul miraculos. Numele lui este Limba Română. Am spus-o și în carte undeva: dacă limba română nu ar fi supraviețuit, cu viață pre moarte călcând, astăzi Basarabia ar fi fost doar roșie, nu mai avea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
Mărioara Stojanović - Vorbește-mi despre mama și Slavco Almăjan - Mansarda de Vest. În urma dezbaterilor, juriul a hătărât, în unanimitate, ca premiul să revină volumului de vers uri al lui Slavco Almăjan - „Mansarda de Vest” pentru că „aduce un posibil dialog cu trecutul, cu propriile suspiciuni, iar continul cărții, un mesaj îndreptat spre dezacordurile care au dat lumea peste cap. Versule din Mansarda de Vest, sunt precum niște lecții de admirație lirică, prețioase lecții de viață, sau exerciții de admirație pe versuri de
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
va da putere cât și mijloace fizice să-mi îndeplinesc datoria. Ca un vapor ce navighează pe mare, am lepădat vechile obligații, poveri, bucurii și dureri, aparținnând celei ce fusesem odată. Cu ajutorul Domnului am găsit echilibrul fără a fi neloială trecutului. Am fost capabilă să ascult chemarea lui Dumnezeu și statornică în alegerea cursei care mi-a fost pusă înainte” - Maica Alexandra (Principesa Ileana a României) - „Life Transfigured”, nr. 1/1998, pag. 16. *** 2. „Într-o zi, dis de dimineață, când
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
promovare a celui mai recent album, “I’m that I’m”, alături de Macedonia, Bulgaria, Belgia, Japonia, India sau Statele Unite. “România este un punct foarte important în Balcani și în lume. Aveți șansa de a vă transorma țara, de a înțelege trecutul și de a inventa viitorul. România este un bun exemplu pentru toți ceilalți. Am avut spectacole în multe țări, dar publicul de la București este mai senin, mai dornic să primească, mai deschis spre bucurie. Și, pentru a crea o atmosferă
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
Mahmut, Gülten Abdulla și alții pe care poate i-am uitat sau pe care poate nu i-am menționat aici și care astăzi sunt reprezentanți ai acestui gen de literatură în România, sau care au fost astfel considerați într-un trecut recent. Din cauza regimului comunist extrem de prohibitiv, acești scriitori nu au putut să scrie în limba lor maternă și, ca urmare, au fost forțați să scrie nu numai în sub-dialecte turcești, ci și în românește. Trebuie să menționez aici că, potrivit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
care mai trăiesc, își publică poeziile, scrierile în proză sau eseurile, etc., în România sau în Turcia, în ziare locale sau în reviste literare cum ar fi Emel, Karadeniz, Hak Ses, Renkler vb., ducând cu ei această moștenire preluată din trecut. De asemenea, mai putem găsi unele influențe românești și în Seyahatname, cartea lui Evliya Çelebi pe care a menționat-o în impresiile lui de călătorie despre România și Balkani, în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, inclusiv observațiile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Emre și Mevlana Celalettin Rumi și poeziile lor, traduse toate și care au avut o influență deosebit de puternică asupra culturii române. Aș mai putea, de asemenea, să menționez zone cum ar fi Banat, Constanța, Ada-kaleh, care au fost controlate în trecut de turcii otomani și care au avut o influență culturală pertinentă de-a lungul secolelor prin amestecul tradițiilor românești cu tradițiile altor țări, cu limbile lor, la confluența culturilor lor. Din păcate, Insula Ada-kaleh este pierdută pentru totdeauna, fiind scufundată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
fi surprins agresiunea. „Nu a fost cazul aici pentru că conflictul dintre cei doi încetase”, a precizat Cosmina Ignat. Agresorul: „Sunt un cadru al securității divine” Personajul care l-a urmărit și l-a agresat pe jurnalistul Mircea Marian are un trecut dubios, cu metehne de tip securist. A ieșit „la rampă” la Revoluție, când s-a dat drept securist. Acum, a ajuns în atenția românilor printr-un gest incalificabil. În urmă cu doi ani, Voicu se lăuda,într-un interviu acordat
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
model și dascăl pentru noi, cel mai mare gazetar al tuturor timpurilor. Eminescu trebuie cunoscut, și ca poet național, dar și ca ziarist, prin inteligența abordării temelor, pentru accentul lui polemic, cu toate ideile sale într-o actualitate privind din trecut spre politica românească de azi. Deschizând la orice pagină publicistica eminesciană, ai senzația că acele rânduri parcă azi au fost scrise! Oare câți dintre mai-marii de azi, dintre parlamentari au mai citit, în ultima vreme, vreun vers din Eminescu sau
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se prezintă în mod onest, cu forțe proprii. În trecut, fiecare orchestră a evoluat doar cu membrii ei. Acum, însă, spre regretul nostru, în aproape toate orchestrele circulă aceiași instrumentiști ambulanți, orchestrelor respective rămându-le doar numele, iar juriului, drept consecință, ingrata sarcină de a improviza, respectiv de a dejuca regulamentele
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
nu fi ridicol. Cu toate că îmi este cunoscută, accesibilă și dirigiutoare. Pentru că trebuie să ne interzicem să substitui cu câteva vorbe, fie ele pline de sens și îndreptățite, viața și opera unui asemenea Om. Scriu aceste rânduri cu senzație că cel trecut dintre noi mă privește. Mă consolează gândul că voi rămâne vrednic de mărturia sa de prietenie, de dialogurile noastre la obiect, de moștenirea crezului său filosofic și mai ales de împlinirea datoriei de a-L restitui memoriei colective prin dreaptă
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a a adevărurilor istorice ascunse, falsificate, confiscate ori negociate la masa învingătorilor vremelnici, în bătălii încă nedecisive ale marelui razboi pentru istoria adevărata a românilor. Istoricul Gheorghe Buzartu a fost un spirit temerar care, în condițiile dificile ale perioadei regimului trecut și-a asumat riscurile investigării subiectelor „tabu”, care atrăgeau automat punerea cercetătorilor la index. Cercetările sale în arhivele occidentale, preponderent din S.U.A., au relevat fapte de reală demnitate națională, de care cei care au scris istoria celui de Al Doilea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
seama. După 1990, profesorul Gheorghe Buzatu a fost deschizător al adevărurilor secrete ascunse în arhivele de la Moscova. Și de aceasta dată, interesul său a fost tot pentru subiecte pe care nicio parte oficială nu le-ar dori tranșate, astfel ca trecutul să nu ne mai rezerve surprizeî viitor. Finalitatea intreprinderii temerare a cercetării istoriei secrete ascunse prin arhivele străine a fost, poate în mod oarecum paradoxal, redescoperirea faptelor din arhivele naționale care privesc personalitățile puternic contestate ale perioadei interbelice și a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
acum, de la publicarea Documentelor din Arhiva Codreanu, începe cu adevărat cercetarea istorică privind fenomenul Mișcării Legionare. Nimeni nu le va mai putea ignora de acum încolo”, spunea adeseori Profesorul, invocând și faptul că primul interesat de aceste arhive, aflate în trecut sub lacăte grele, în posesia Securitatii și apoi a S.R.I., înainte de a ajunge la C.N.S.A.S., a fost unul dintre foștii ambasadori americani în România, chiar la începuturile anilor ’90. Durerea este prea mare. Singura noastra consolare este că Profesorul
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Gheorghe Buzatu - apărătorul istoriei nemăsluite a poporului român, așa cum a fost, în cel de-Al Doilea Război Mondial -, la Maia, acolo unde, anual, unul dintre discipolii săi, distinsul profesor Jipa Rotaru, organizează reuniuni de excepție, pentru mintea, inima și adevăratul trecut al devenirii națiunii noastre. Magistrul Gheorghe Buzatu stătea în aer liber, la o masă, pe un tăpșan cu iarbă verde, nu departe de cortul militar în care îi plăcea să îi asculte pe mai tinerii confrați. Privirile sale erau ale
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
apostol - Prof. Zoe Bratu Cu adâncă smerenie, ne înclinăm în fața celui ce a fost marele iubitor de Adevăr Istoric, Profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu. Nicolae Bălcescu ne spunea că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-ânsa își vede trecutul, prezentul și viitorul.” Prin remarcabila sa operă de o viață Istoricul Gheorghe Buzatu a scris un fundamental capitol în „Biblia Istorică” a Neamului Românesc, mutându-se în Veșnicie asemenea unui apostol și lăsându-ne ca testament, nouă tuturor, trei cuvinte
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios în urmă.' E o mare curiozitate să vedem ce anume va găsi Pinter de cuviință să spună la Stockholm, dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
este că te apropii de fiecare piesă nouă pe care o scrie așteptând ceva neașteptat. (...) E peste puterile tale să bănui ce se va mai întâmpla.' Ca și Samuel Beckett, Harold Pinter refuză să explice rațional comportamentul personajelor sale. Un trecut nedezvăluit bântuie personajele, piesele recreează o lume pierdută și care nu va putea fi cunoscută niciodată. Actoria i-a furnizat lui Pinter o bună cunoaștere a scenei, o bună strategie dramatică. Poezia, pe de altă parte, l-a ajutat cu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
succesiune firească a generațiilor. Premiul Nobel din acest an deschide calea generației viitoare. Așa cum se lamenta TS Eliot după ce a luat și el acest premiu, odată ce ai un Nobel nu mai ai viitor în față, nu mai ai decât îun trecut glorios în urmă.' E o mare curiozitate să vedem ce anume va găsi Pinter de cuviință să spună la Stockholm, dar un lucru e sigur: teoreticienii literari ar trebui să adulmece dâra noii literaturi. Oricât am încerca să glosăm pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
este că te apropii de fiecare piesă nouă pe care o scrie așteptând ceva neașteptat. (...) E peste puterile tale să bănui ce se va mai întâmpla.' Ca și Samuel Beckett, Harold Pinter refuză să explice rațional comportamentul personajelor sale. Un trecut nedezvăluit bântuie personajele, piesele recreează o lume pierdută și care nu va putea fi cunoscută niciodată. Actoria i-a furnizat lui Pinter o bună cunoaștere a scenei, o bună strategie dramatică. Poezia, pe de altă parte, l-a ajutat cu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Forța rozei Forța rozei de a păși aerul și puterea buzelor de a păzi carnea s-au unit în mine desăvîrșit sînt o putere a mea la care am ajuns după moarte totul este iubire și disperare sînt prezentul și trecutul contrariilor, locul miraculos în care dragostea trece prin moarte și este liberă Vineri într-o margine de cuvînt stă vineri pe jos sub cerul veșnicei luni cineva scoate din cerc punctul și tot ce se rotește este oprit noi cei
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
alte cuvinte așa cum pisica cu șoarecele. Semn de carte Niciodată văzduhul n-a fost mai curat decît tremurînd deasupra mlaștinii cum flacăra deasupra unei lumînări. Vom mulțumi Vom mulțumi vom părăsi împovărătoarele timpuri viitorul supus ca un rob precum și despoticul trecut vom mulțumi vom trece în limpezimea de sticlă-a prezentului care-atît de liberi ne lasă în fața primejdiei. Se cuvine Se cuvine să iei ceva în care să te recunoști se cuvine să pui ceva în care să nu te recunoști
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
workalcoholic-ul care este (după cum se definește într-un rînd), de împlinire: "în privința scrisului, n-aș putea să folosesc un cuvînt dintr-o sferă negativă. Bucuriile scrisului sînt sănătoase, stabilizante - ai un proiect, privești înainte, îți Ťrezolviť într-un fel rănile trecutului (Ťtrecutul, ca o rană purulentăť, spune Ezra Pound), chiar și ale prezentului. Este cu atît mai reconfortant să scrii un roman, pe măsură ce el se ramifică și se complică, ai o stare specială, pe care nu pot să o traduc (exaltare
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
romanul, considerat de către Monica Lovinescu "un fel de Război fără pace al românilor" (Estetice. Unde scurte, IV, București, Humanitas, 1994, p. 124), este o capodoperă a prozei românești care reînvie prin orele unei zile (ce are cîteva fante deschise spre trecut) un secol de istorie românească ("O dimineață Ťpierdutăť, dar un veac cîștigat", scrie Valeriu Cristea în Fereastra criticului, București, Cartea Românească, 1987, p. 204) și întrețese, în urzeala de vorbe a unor femei, trei teme majore: memoria, istoria și destinul
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]