1,604 matches
-
chiar la viață (pag. 225). Acum toți știu că nici adulții n-au fost vinovați. Dar cu ce am păcătuit noi, copiii? De ce am avut atâta de suferit? Doar eram mici când ne-au smuls din cuiburile noastre. Scriu și tremur de emoții mari, de retrăiri când îmi amintesc cum se comportau cu noi, concluzionând: „Comuniștii staliniști au dus la pieire și schimbul de mâine al neamului nostru” (pag. 251). își reamintește că: „Odată, când în casă nu era nici fărâmă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
simplă, una mai puțin nobilă decât toate celelalte: își mușcase Guttman limba din cauză că toate instinctele lui îl făceau să ezite înainte să împărtășească un secret unui arab? —OK, spuse într-un final, sperând ca prin replicile scurte să-și ascundă tremurul vocii. Ce urmează? —Dar, profesore, nu mi-ai spus ce scrie pe aceea. — Nu? Scuze, eram cu gândul aiurea. O altă listă de cumpărături, mă tem. Pentru femei. O luă pe următoarea, o evidență a animalelor de la o fermă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vă dau asta. Îi întinse lui Maggie o bucată de hârtie, ruptă din carnetul de mesaje al hotelului. Ne vedem într-un moment vechi. Știu ce avem de făcut. Vladimir junior. Capitolul 60 Ierusalim, vineri, cu două ore mai devreme Tremurul i se domolise acum, fiind redus la o durere ritmitcă. Se întrebă dacă nu îi injectaseră ceva, poate în coapsă, când îl împingeau în Mercedes. Sau poate mai târziu. Nu ar fi observat dacă ar fi făcut-o. Își revenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
poliția. Ar putea să se sperie și s-o șteargă. Vezi și tu că eu nu-ncerc decât să-l ajut pe băiat, să-l adun de pe străzi. — Bine, spuse Darlene, numai că eu nu fac nici un ban. To’ timpu’ tremur de frică că omu’ de lângă mine-i polițai. Știi de ce avem noi nevoie aici ca sa facem bani? De ce? întrebă supărată Lana. — De un animal. Un ce? Isuse Cristoase! — N-am de gân’ să curăț și dup-un animal, spuse Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
oamenii să facă față bolilor și disfuncțiilor. Noi dispozitive chirurgicale implantate, similare modului în care funcționează stimulatorul cardiac pentru a menține normale bătăile inimii, sunt dezvoltate în scopul remedierii simptomelor de epilepsie, ale celor specifice bolii Parkinson, suferințelor cronice, incontinenței, tremurului, bolii nesomnului. Urmează îmbunătățirea memoriei. Dar dispozitivele medicale care constă în implanturi ar putea fi prezente în viitor. Dispozitive, microprocesoare injectate, bioimplanturi realizate din materiale organice și chiar implanturi de ADN vor constitui o industrie prosperă. Neuroimplanturile vor fi folosite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de rutină pacienții. Chirurgii ar putea utiliza tehnicile robotice pentru a opera pacienții prin dirijarea de la distanță. Un posibil scenariu este acela în care chirurgul dirijează de la distanță un braț robotic în timp real, cu dispozitivul care filtrează orice posibil tremur minor din partea chirurgului. APLICAȚII ALE VIITOARELOR DISPOZITIVE SPECIFICE MEDICINII ASIGURĂRII LONGEVITĂȚII Dispozitive pentru creier, de îmbunătățire a memoriei și creștere a nivelului de inteligență - inclusiv noi limbi străine și aptitudini. Dispozitive de îmbunătățire, normalizare și dezvoltare a funcțiilor inimii. Dispozitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Salitov: ă Nu uita, fii aspru. ă Chiar simți nevoia să mă dădăcești? rosti Salitov înroșindu-se. ă Dragă Doamne, Ilia Petrovici! Glumești? Îți arde de glume? ă Ai măcar bunăcuviința și nu... Salitov se opri, nervos. Un fel de tremur agitat puse stăpânire pe el. Își întoarse privirea de la Porfiri și continuă să își flexeze gâtul de pe urma convulsiei. ă Fără glume după ce intrăm. Lasă-le pe seama mea. ă Dacă intrăm vreodată. Salitov lovi în ușă cu o mână încordată. Tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o casă părăsită de stăpâni, așteptând răbdătoare, iar mâine, dacă toate astea nu se vor fi terminat definitiv, din nou prima flacără a lemnului, prima răbufnire caldă care va învălui ca o mângâere pământul uscat, iar apoi, încetul cu încetul, tremurul aerului, o scânteire rapidă a jarului, prima auroră, irupția orbitoare a focului deplin, Niciodată n-o voi mai vedea după ce vom pleca, rosti Marta, și i se strânse inima de parcă se despărțea de persoana pe care o iubea cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
îndepărtă. Ieși după câteva minute pe ușa pe unde intrase, îi făcu un semn lui Cipriano Algor să se apropie, nu va fi nevoie să amintim din nou că, în asemenea situații, picioarele au irezistibila tendință de a-și accentua tremurul dinainte, iar după ce-i făcu loc să treacă, se întoarse la ocupațiile lui. Șeful ținea propunerea în mâna dreaptă, desenele erau aliniate pe birou, în fața lui, ca niște cărți de pasiență. Îi făcu semn lui Cipriano Algor să se așeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de ceva tare care îl făcu să scoată un geamăt. Din pricina șocului, lumina oscilă, în fața ochilor se ivi, într-o clipă, ceea ce părea o bancă de piatră, și imediat, în momentul următor, aliniate, niște siluete nedefinite apărură și dispărură. Un tremur violent zgudui membrele lui Cipriano Algor, curajul lui slăbi ca o frânghie din care se rupeau ultimele fire, dar înăuntrul său auzi un țipăt care îl chema la ordine, Amintește-ți, chiar dacă mori. Lumina tremurătoare a lanternei mătură încet piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
întâmpine, îi întinse mâna ca să-l ajute, ieșind din întuneric în lumină erau îmbrățișați și nu știau de când. Secătuit de putere, Cipriano Algor se lăsă să cadă pe taburet, își înclină capul deasupra mesei și, fără zgomot, abia se observa tremurul umerilor, începu să plângă, Lasă, tată, și eu am plâns, spuse Marçal. În curând, revenindu-și întrucâtva din emoție, Cipriano Algor își privi în tăcere ginerele, ca și cum, în clipa aceea, doar așa îi putea arăta cât de mult îl respectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Te omor, striga tata disperat, te omor”. Îl înfruntam: „Asta și vreau. Ca să intri la pușcărie”. El mă privea lung și aproape mă înduioșa furia lui neputincioasă. Se congestiona la față, arăta ca un rac fiert, iar buzele căpătau un tremur nervos. Cred că nu l-am iubit niciodată mai mult ca în asemenea momente când el mă ura. Și, în ciuda a tot ce se întâmplase, aș fi găsit poate tăria să mă căiesc dacă mi-ar fi zis pe nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
alături de tine. Ce facem acum? Arăta palid. Pretinsese odată că el făcea o distincție între onoare și bunul simț și că în fața lui Dumnezeu onoarea nu înseamnă nimic. Acum mă convingeam că asta nu fusese o simplă butadă. Avea un tremur nervos în tot corpul și ceva gelatinos în slăbiciunea lui; o frică moale care îi aburea privirea, dându-i o nesiguranță de miop. Ceva mai devreme îl zărisem pe coridor, ridicând brațele afectuos și slugarnic spre Aristide. Dacă n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Dee sună atât de asemănător? Cine i-a denunțat pe Templieri?), instruit de Soapes, l-a denunțat pe Bacon. Ce-o fi spus nu știu, dar acum câteva zile Verulam a fost Întemnițat. Acuzat de sodomie, deoarece, au spus ei (tremur la gândul că ar fi adevărat), tu, Dark Lady, Fecioara Neagră a druizilor și a Templierilor, nu erai altceva, nu ești altceva decât eternul androgin, ieșind din mâinile Înțelepte ale cui, ale cui? Acum, acum știu, ale amantului tău, contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
rog. Wakefield Își aduce aminte de cum Îi descrisese Susan prejudecățile tatălui ei. Și asta Îi aduce aminte de Maggie. Și-o imaginează zăcînd, goală, pe spate, În camera lui de hotel din Typical. Vorbind despre Ghidurile pentru Idioți. Simte un tremur plăcut În pantaloni, chiar cînd Susan o pune pe maică-sa la punct. De fapt, se prea poate ca și Maggie să o fi spus la fel. Este vocea copiilor exasperați de prejudecățile părinților, dar destul de deștepți pentru a ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
paisprezece minute, iar eu mă plimbasem În sus și-n jos pe coridor. Se opri o clipă. În zilele acelea, noi, bărbații eram foarte curajoși și stăteam În siguranță, afară. Cineva rîse, ceea ce i-a dat Încredere, și pe măsură ce continua, tremurul din voce Îi dispăru. — A ieșit o soră medicală și mi-a dat un ghemotoc. Privind În jos, am zărit o creatură micuță care urla, dar care s-a oprit apoi și m-a privit În ochi. În clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
uite." Ce anume să uiți?" am întrebat-o. Întâi a tăcut. Și n-am mai insistat. Apoi a vorbit, dar vorbea foarte departe de mine și abia o mai auzeam: Fiecare are ceva de uitat..." Vocea ei suna ca un tremur abia perceptibil, pe care-l confundam cu foșnetul chiparoșilor: "De ce ți-aș povesti ceva ce, oricum, n-ai să crezi?" Glasul i s-a stins și, într-adevăr, nu mai auzeam decât chiparoșii fremătând în vânt. XVI ― Văd că nu
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
cer un diagnostic de la distanță. Regele mi-a pus imediat la dispoziție câțiva emisari capabili să ducă o scrisoare până în Puglia în mai puțin de cinci zile. Tocmai dădeam să plec, când regele a avut un nou spasm și un tremur asemănător celor bolnavi de epilepsie. N-a durat mult, dar a fost nevoie de ceva timp ca să-și revină. Am scris scrisoarea, și răspunsul lui Garibaldo mi-a fost încredințat la Brescia pe la mijlocul lui septembrie. Îl păstrez și-acum. „Din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vigilenți s-ar putea curând să-i deplângem moartea. Stiliano, trebuie să rămâi lângă el. Te implor din tot sufletul să nu-l lași singur! S-a așezat, punându-și mâinile-n poală. Ochii ei trădau nesomnul și ardoarea lacrimilor, tremurul neîncetat al mădularelor, fața îi era pământie și marcată de o grimasă de durere care nu izbutea să o urâțească. Inima mea dădea pe-afară ca un râu primăvara și-mi auzeam sângele bătând în urechi. Silit de iubire, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
prietenului tău? Am negat din cap. - Prietenul tău nu poate, desigur, să-ți spună ceea ce chiar soția ta nu ți-a spus. Nu mai avea mult până să-l apuce toate pandaliile, i se vedea asta în privire și în tremurul buzelor. - Dar regele tău? Am profitat pe loc de culoarul acela de fugă. Am făcut pe supăratul și pe jignitul și i-am întors-o: - Regele are toată credința și dragostea mea, altceva nu-i sunt dator. Discuția asta am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Gata, trebuia s-o lase baltă cu pastilele astea, luase prea multe și nu-și putea controla bătăile inimii. Tahicardie - una dintre contraindicațiile prevăzute În atenționările amenințătoare care fuseseră anticipate În caz de abuz, acutizarea emoțiilor, scăderea atenției, cefalee, amețeală, tremur, diaree și leșin. Oamenii cred că doar oasele, mușchii și ligamentele pot să te doară, Însă pe el Îl durea inima. Dar fără pastile n-ar fi fost În stare să se ridice. Și trebuia totuși să meargă Înainte. Scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
puericultură. Maja constată, cu părere de rău, că fetița ei uitase deja de lumânărele: avea privirea lipită de băiețelul cu ochelari de plastic și cu ochiul drept bandajat, care apărea și dispărea de după mașinile parcate. Maja Îi simți nerăbdarea - În tremurul mâinii, În imboldul cu greu reținut de a fugi după el. Nu se mișcă și nici nu făcu vreun semn că ar vrea să-i urmeze, dar nerăbdarea Camillei Îi sfâșia sufletul. Ei bine, răbdare, Îl va Întâlni În clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
asta, o preveni, forțându-se să-i surâdă În continuare. Nu știa de ce, dar Îi era teamă că femeia aceea mândră și agresivă ar putea să-i Împlânte În inimă cuțitul de scrisori. — Vă rog, susură vocea ei cu un tremur la care nu se așteptase, nu-mi pot permite să pierd slujba aceasta. Nu-mi faceți asta, am muncit Întotdeauna foarte bine, mi-ați propus chiar să trec de la front end la back office, nimeni nu s-a plâns de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
goală. Țeava dreaptă ca un sex. Avu ideea paranoică de a verifica dacă era Încărcată. Era Încărcată. 7 lovituri + 1. Se Întrebă dacă nu cumva ar fi fost preferabil să folosească Taurusul. La urma urmelor, avea cincisprezece cartușe plus unu. Tremurul neplăcut al mâinilor persista - dacă În clipa decisivă Își greșea ținta, ar fi avut mai multe șanse. — Vii tati? ajunse la el glăsciorul obosit al lui Kevin din salon. Acum moare Mufasa, e o scenă care te face să plângi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-n mine tace. Chemare... Rămâi aici sau pleci de tot? Mi-am pus-o întrebarea Căci te-am rănit fără să pot Să-ți mai aud chemarea Se-aude-al apei veșnic susur Iar codrul freamătă divin Și mă cuprinde-al lunii tremur Căci am plecat fără să vin Când soarele pe cer răsare Iar zările se întețesc S ă știi că n-am să dau chemare Greșelilor ce dăinuiesc. Și-a cerului lumină sfântă Să-mi cânte falnic la ferești Căci eu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]