1,417 matches
-
spiritului agrarian, un reflex al coabitării organice cu geometria plană a pămîntului reprezentat la scara conștiinței individuale. Spre deosebire de formele mișcătoare, colorate afectiv și puternic susținute de o imaginație care-și schimbă reperele permanent, în funcție de continua deplasare într-un spațiu nedefinit, tributare unei mentalități pastorale a cărei ipostază absolută este vulnerabilul Abel, arta concretă este arta lui Cain. Directă, fără concesii și fără transcendență. Jertfită, miresmele sale nu au cum să urce către ceruri pentru simplul motiv că ea nu are carne
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
și Giaccomo Puccini, pe linia muzicii de operă) și (3) contestarea romantismului pe linia ideologiei impresioniste (Claude Debussy, cu o concepție proprie asupra muzicii instrumentale-simfonice și de operă); (4) continuitatea poate fi constatată, însă, în contextul școlii ruse, după romantismul tributar al lui Piotr Ilici Ceaikovski impunându-se reprezentanții postromantismului rus, Alexandr Nikolaievici Scriabin, Serghei Vasilievici Rahmaninov sau Alexandr Konstantinovici Glazunov, și (5) urmând tradiția fantastică din creația lui Rimski-Korsakov - în cadrul celor trei balete ale lui Igor Stravinski (elev al lui
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cât mai restrictiv părea a fi canonul stilistic dominant. Iar puterea retorică a acestuia a fost într-atât de mare, încât doar Beethoven reușește să i se sustragă într-un mod real, Haydn și Mozart rămânând într-o bună măsură tributari stilului retoric al perioadei stilistice anterioare. Un alt exemplu îl putem observa în canonul stilului sintetic wagnerian, care îmbină cel puțin două tipologii stilistice - a operisticului și a simfonicului (ca identificative ale unei tehnici specifice de compoziție și, implicit, de
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau orientarea), iar termenii de identificare a unei concepții stilistice se rezumă la imaginea parametrilor generali în care sunt concepute lucrările muzicale. Astfel de forme de definire le putem observa în sintagme precum „New simplicity” sau „New complexity”, de partea tributară tradiției și consensului „nostalgic” situându-se titulaturi precum „Neo-romantism”, „Neo-baroc” sau - mai general - ca definiție a sistemului de organizare sonoră - ,„Neo-tonal”. Această optică asupra evoluției fenomenului stilistic scoate în evidență flexibilitatea, relativitatea și contextualitatea accepțiunilor variabile pe care stilul le
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
doar la nivelul funcționarilor de prin instituțiile publice care își vîră nasul (cel al lui Gogol?) prin cultură. Culturnici de care uitasem complet în raționamentul meu, care habar n-au că cenzura a murit de mult, care sînt încă, vai, tributari unor reflexe împotriva cărora valorile luptă din răsputeri. Pînă la epuizare. Și Sarah Kane - de care, se vede treaba, nu au auzit, cît despre citit, mă înțelegeți, nici nu poate fi vorba - și Mihai Măniuțiu, al cărui nume nu le-
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
arhitectură din voievodatul valah. discurile smăltuite în cafeniu închis și verde măsliniu împodobesc fațadele monumentului că și în cazul bisericilor Cozia, Sfântă Treime din Siret și al celor de pe litoralul pontic de la Cetatea Albă. în plus, acest tip cromatoplastic este tributar secolului al XIII-lea din Peninsulă Balcanică, de la Târnovo și Mesembria, după căderea taratului târnovean, răsfrângându-se și la nordul Dunării. prin tradiție, el coboară în secolul al X-lea, amintind de mai vechea olărie de lux bizantina, ce se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
eșecul metanarațiunilor în calitate de grilă de lectură proprie fenomenului muzical postmodern<footnote Postmodernismul muzical reformulează imaginea eficienței sugestive, insă făcând-o într-o opoziție radicală atât cu impenetrabilitatea elitist-ermetizată a muzicii pan-seriale, cât și cu expresivismul rutinat al tradiției muzicii tributare, oferind o nouă concepție a accesibilității prin formularea unui al treilea tip de adresabilitate cu miză aproape exclusivă pe referențialitate. Semnificația acestor criterii - adresabilitatea și referențialitatea (în accepțiunea lor postmodernă), ar putea fi „lecturata” prin grila unui fenomen postmodern precum
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
faptul orientării înspre tehnică (postmodernă) a citarii pornind de la crezul aproape “ortodox” în valorile serialismului integral. Tot astfel se întâmplă și în cazul lui Karlheinz Stockhausen sau a lui Louis Andriessen, o următoare și ipotetica etapă reprezentând “revenirea” la gândirea tributara de substanță tonala (neoromantica). Astfel, putem vorbi despre cazul acestor trei compozitori drept postmodernism de infiltrare, pe când în cazul lui Wolfgang Rihm valorile neoromantismului tonal se prezintă de la bun început drept program de acțiune. footnote>. Într-un al doilea sens
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
liniilor de continuitate, ele fiind diferențiate în mai multe filoane conceptuale-estetice, dintre care putem deduce cel puțin patru tipologii principale: - prima tradiție, cu cea mai întinsă linie de continuitate; în contextul progresismului avangardist își adjudeca titulatura de orientarea moderată sau tributara concepțiilor stilistice ale secolului XIX (clasicismul vienez și romantismul austro-german, școlile naționale europene și începutul modernismului muzical): - filonul tonalității la Rachmaninov și neo-tonalismul la Prokofiev, Șostakovici, Hindemith, Orff, Britten, dar și filonul modal la Debussy<footnote Înrâurirea modala se prezintă
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
încărcături interne specifice, dar și datorită tensiunilor de atracție (implicând interferență și chiar fuziunea între forme și genuri) sau respingere-incompatibilitate care definesc dinamică evolutivă interioară a întregului câmp modernist. Accesibilitatea definește persistentă tradiției moderate, aceasta fiind ancorată într-o atitudine tributara de substanță nostalgica (față de ancestralismul și, implicit, exotismul etno-centric, filonul modal, sau față de canonicitatea clasicizanta, filonul neo-tonal), atonalismul dodecafonic-serial supraviețuiește prin fixarea ("crisparea") dogmatica (auto-clasicizantă și canonizantă deopotrivă) în jurul moștenirii schoenbergiene, pe când concepția experimentalista persistă prin perpetuarea și permanentizarea radicalismului
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
românească tandru, răbdător, dar și cu asprime ori intransigență. Ar fi în stare să-i închine imnuri sau elegii, niciodată însă șușe ori manele. O muzică pe care o promovează din instinct, ca sentiment, cum spunea Novalis, al necesității, întotdeauna tributar dependenței și continuității. Dar, probabil, și dintr-un imbold sau o aspirație reparatorie, ca preludiu la luarea în posesie a unui fenomen cu un potențial apreciabil de emergență și inserție. Plecînd din țară încă din perioada de formare, de acumulări
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
zi sau a treia zi". Premierul Victor Ponta a susținut, într-un interviu difuzat duminică la PRO TV, că Traian Băsescu va folosi întotdeauna, cât va fi în viață, șantajul și armele murdare în politică, fapt ce denotă că acesta rămâne tributar metodelor securiste, adăugând ulterior: "Eu am avut șansa naturală să am 17 ani la Revoluție și urăsc ceea ce domnul președinte Băsescu reprezintă".
Cezar Preda: Ponta îi urăște pe români, dacă spune că urăște ce reprezintă Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/41784_a_43109]
-
iradiau, în stilizarea lor, prospețime, adevăr, o poezie secretă, rezistentă și astăzi, ca orice cinema adevărat ( și nu "de vată", cum îl numea Săucan pe cel produs, în general, la Buftea). Filmele lui Săucan sînt moderne pentru că n-au fost tributare modei. Cum bine a remarcat un cronicar italian: "Săucan nu face filme cum crede că e la modă, le face cum îi trece lui prin cap" "Da, Mircea Săucan e bolnav de imagini, scrie, în carte, Costel Safirman. O boală
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
unei noi serii de poeți, care-și pot afla în câțiva dintre marii poeți ai anilor ’70-’80 modele și puncte de pornire. Ediția lui Gabriel Nedelea ține seama, firește, de cea a lui Alexandru Condeescu, dar nu îi este tributară. Tânărul critic rezolvă altfel decât predecesorul său dilema legată de volumul Va fi liniște va fi seară, din 1979. Se știe că, în acest volum, Mazilescu le-a reluat pe cele anterioare, Versuri (1968) și Fragmente din regiunea de odinioară
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
dintre latini îi cunoastem mai bine pe istorici decât pe poeți. Și nu mă refer numaidecât la inventarul de autori (și el destul de semnificativ), ci la imaginea orașului nord african, așa cum ni s-a transmis ea. Aceasta e până astăzi tributară unei game întinse de prejudecăți cu substrat politic, începând cu precizia distribuției de vicii și virtuți între puni și romani. Ce le lipsește celor dintâi le prisosește celor din urmă. Lucrul s-a afirmat de atâtea ori și de pe poziții
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
cei mai buni prozatori ai noștri, de ieri și de azi, și-au forjat talentul scriind mai întâi schițe și nuvele". Constantin }oiu însuși a debutat în 1965 cu romanul Moartea în pădure, un roman regretabil, "grăbit" și total nerelevant, tributar schematismului realismului-socialist. Însă trei ani mai târziu, scriitorul va publica Duminica muților, un volum de proză scurtă care făcea un salt valoric enorm față de debut. Autorul însuși și critica literară au considerat apoi că abia această carte certifică adevăratul debut
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
spune că ideile creștine ale lui Eliade sunt vizibile în literatura sa, dar nu și în opera științifică. Aceeași dilemă poate fi transpusă și în raportul dintre opera științifică și gândirea politică ale aceluiași autor. Sunt studiile de istoria religiilor tributare convingerilor politice exprimate de Mircea Eliade în anii '30? Cercetătorul israelian, originar din România, Moshe Idel, crede că este dificil de stabilit o asemenea conexiune și este în prezent unul dintre cei care militează pentru publicarea în Israel a operei
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
ale personajelor se numără concertele lui Pavarotti, războiul din Golf, criza petrolului, Clinton care poartă, totdeauna, toata vină, deprecierea cursului dolarului etc. Adică lucruri despre care ar putea vorbi - și chiar o face - orice cetățean de nivel mediu al planetei tributar mentalității unei societăți globalizante. Mă întreb însă atunci dacă nuvelele în chestiune mai sînt texte literare. Nu mă las influențată, în această ezitare, de faptul că subiectul a noua nuvele din douăsprezece este, avuat, "din viața". Trucul e cu mult
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
același port, aceleași trebuințe fizice și morale c-un cuvânt. Poate că spiritelor conducătoare din Viena le-ar zâmbi o asemenea perspectivă. A ne cuceri prin propria noastră naționalitate, prin propriul nostru principiu de existență, a face din țăranul Dunării tributarul țăranului din Carpați, a stinge veleitățile politice prin satisfacerea instinctului adânc de dezvoltare sădit în poporul nostru ar fi o idee demnă de omul de stat al unei monarhii poliglote. Dar, din nenorocire, oricâtă simpatie ar avea pentr-o asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în primele generații ale Abației privind acest lucru. Unii dintre predecesorii mei au dorit să controleze ei exporturile Lumilor Agricole, pe care să le revândă mai apoi. Era în vremea în care Kyrall nu fusese descoperită și comunicațiile erau încă tributare vitezei luminii. Ei bine, a fost un experiment nefericit... ― De ce? ― E mult de povestit și e dureros pentru noi. Ajunge doar să spun că înrobirea omului față de valorile materiale este indiscutabil superioară celei obținute prin religie. Atâta doar că, de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
descoperire cu adevărat senzațională, o unealtă al cărei loc fusese evident încă de la început. Întârzierea folosirii ei ca urmare a incertitudinilor induse de zeți în viața Imperiului ar fi fost cu adevărat o crimă. Până la psiac, comunicațiile în galaxie fuseseră tributare vitezei luminii sau micilor nave de transport care aveau puterea de a face salturi în hiperspațiu, dar al căror cost era prohibitiv chiar și pentru administrația imperială. Kyrall se dovedise însă o planetă aparte, unde modul lui rezervat de acțiune
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
moravurile, forma și misterele sale. Nu avem nici un motiv să i refuzăm independența dezvoltării sale în cadrul artei și modul său particular de a gravita între artă și viață. Dar, ar fi în zadar să-i negăm dependența de literatură. Este tributar prin capodoperele sale fără de care ar vegeta la nivelul practicii de bâlci. Un număr de trapez zburător este un poem tot atât de pur ca și o tragedie; dar principiul frumuseții sale este închis în corpul trecător al executantului.” Semiologia teatrului studiază
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
premecanizării; astfel, curentul fluviului Nil și vântul de nord, ce sufla în mod precumpănitor, au acționat împreună în Egipt pentru a înlesni unificarea politică a țării, de la bază cataractei întâi până la gurile Deltei.13 Chină, a cărei civilizație renumită este tributara tot unor cursuri de apă, de-a lungul cărora s-au dezvoltat marile orașe, cu ocazia primei unificări, care a avut loc în anul 221 î.Hr.14 iar apoi cu ocazia fiecărei reunificări, a avut stabilită însăși capitala satului unificat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ce urmaseră "scandalosului comportament" și pe care se grăbise să i le comunice lui Marius, sub cuvânt de onoare că nu va mărturisi niciodată numele persoanei care-l informase. De altfel știa că nu riscă nimic în acest sens. Chiar dacă tributar tuturor neajunsurilor clasei din care el se considera că încă face parte, Zariefopol știa să recunoască integritatea și admira oamenii care posedau această virtute, chiar dacă el nu o înțelegea, așa că maniera în care invocase discreția se datora mai mult comportamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a dialoga și abaterea de la dialog nu se contrazic. Rostul vorbirii nu este acela de a produce sens, ci forme, forme perisabile, grotești, iluzorii, pentru ca apoi să se dezică de ele, în căutarea durabilului și a siguranței. O gândire poetică tributară metaforismului romantic, de care în același timp se dezice prin parodie, face ușor sesizabilă evoluția sensibilității din adăpostul pleoapei spre exteriorul mecanic, din miezul luminii spre întunericul sumbru: Ochii în flăcări stăteau mărturie că încă nu-s mort (A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]