1,120 matches
-
este acoperită pe toată întinderea sa cu ornamente sculptate în lemn, la fel și piesele de legătura care alcătuiesc baza porumbarului. Plecând de la baza stâlpilor, aceste ornamente, vopsite de obicei în roșu, verde și albastru, reprezintă stilizat lujere, frunze de trifoi și de palmier, lalele, crini, ciorchini de struguri aranjate pe așa numitul "Pom al Vieții" "(Életfa)", iar în spațiile de sus apar soarele, semiluna, stele (elemente ale stemei secuiesti) și blazone de familie. Anumite elemente ce compun aceste decorațiuni sunt
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
unele dintre cele mai vechi structuri de sine stătătoare încă existente din lume, în forma templelor megalitice de pe insula Gozo; alte temple timpurii sunt și cele de la și . Templele au o arhitectură distinctivă, de obicei un design în formă de trifoi complex, și au fost utilizate între anii 4000 și 2500 î.e.n. Oase de animale și un cuțit găsit în spatele unui altar de piatră detașabil sugerează că ritualurile practicate în templu includeau . Unele crâmpeie de informații sugerează că sacrificiile ar fi
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
și lui Crompton (1975) ambrozia a fost studiată de către Palliser în 1863. În Canada s-a descoperit polenul acestei specii, cu o vechime de peste 60000 ani - datat din perioada interglaciară. Intensificarea transporturilor intercontinentale a produselor agricole (cartofi, cereale, semințe de trifoi) a facilitat răspândirea acestei specii pe alte continente. Prezența Ambrosiei pe continentul European a fost semnalată prima oară în 1863 în Germania și în 1870 în Elveția. Datorită slabei sale competivități și aclimatizări - răspândirea speciei a fost încetinită. Răspândirea plantei
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
În prezent, în această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima duminică a fiecărei luni de către preotul-paroh din Suceava, Torkom Mandalian. Biserica armenească din Iași este construită din piatră și cărămidă confecționată manual. Planul bisericii este de forma unui trifoi, cu suprafața exterioară prevăzută cu asize pe orizontal. Ea are două turle zvelte (Pantocratorul și clopotnița) și două intrări separate (una pe latura vestică și alta pe cea sudică). Intrarea principală de pe latura sudică este monumentală, fiind încadrată de patru
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
formând o adevărată Biblie povestită în imagini. Vitraliile navei, înalte de 15,35 metri și largi de 4,70 metri, sunt împărțite în patru lansete deasupra cărora există câte o "rozasă" cu șase lobi, precum și două elemente în formă de trifoi cu patru foi. Ferestrele absidei, având o înălțime de 13,45 metri și o lărgime de 2,10 metri, nu comportă decât două lansete și trei elemente în formă de trifoi. Scenele vitraliilor reprezintă: Sfântul Ludovic a construit "Sfânta Capelă
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
cu șase lobi, precum și două elemente în formă de trifoi cu patru foi. Ferestrele absidei, având o înălțime de 13,45 metri și o lărgime de 2,10 metri, nu comportă decât două lansete și trei elemente în formă de trifoi. Scenele vitraliilor reprezintă: Sfântul Ludovic a construit "Sfânta Capelă" cu scopul de a adăposti "Sfânta Coroană", o bucată din "Sfânta Cruce", precum și alte relicve adunate de Balduin al II-lea / Baudouin al II-lea, împăratul Constantinopolului (sau Baudouin al II
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
este folosit în pregătirea amestecului nutritiv al solurilor în legumicultură și horticultură. Pământul de țelină se obține din stratul superficial al solului, de pe terenuri înțelenite cu graminee și leguminoase perene, sau de pe un loc cu iarbă și plante din familia trifoiului (pajiști). Prin putrezirea masei mari de rădăcini ce se află în stratul superior al solului, în decursul anilor, acesta se îmbogățește în substanțe nutritive. Are o bună structură fizică, găzduind o multitudine de microorganisme utile plantelor. Nu se folosește proaspăt
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
078 cercetașe, comandanta Marii Legiuni a Cercetașelor României fiind principesa Ileana, secondată de Nissa Cămărășescu (ajutoarea comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din 2 "echipe" a câte 3 cercetași. 5 patrule formau o "grupă" și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau într-o "cohortă". Toate cohortele dintr-un județ
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
ea refuză. Gabriel Oak îi comunică stăpânei lui părerea proastă față de festa pe care i-o jucase lui Boldwood, iar ea îi cere să părăsească ferma. Dar la o zi după izgonirea lui ea îl cheamă înapoi pentru că oile mâncaseră trifoi și se umflaseră, iar el era singurul capabil să le scape de la moarte. La tunsul oilor, Boldwood se înființează din nou la fermă ca să stea de vorbă cu Batsheba. La sfârșitul zilei, ea îi promite că peste 5 sau 6
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
de cult pentru o comunitate numeroasă. Bolta semicilindrică de deasupra naosului și cea din altar au suferit anumite transformări față de forma inițială. Pe peretele din partea de vest, de sub tencuială s-a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat deasupra pronaosului, cu un foișor viguros, dar bine echilibrat și fleșa înaltă
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: gălbășoara de turbărie ("Lysimachia thyrsiflora"), otrățelul de baltă ("Utricularia vulgaris") sau trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata").
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut o creștere în prima parte a deceniului scăzând drastic în cea de-a doua parte, așa cum este prezentată în tabel. În anul 1880 erau 501 case cu o populație de
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
pseudonimul Elifaz. Pentru un film de scurt metraj închinat orașului Țel Aviv a scris cântecul „"Ir levaná"” ("Oraș alb"), care a fost interpretat de cântărețul Lolik Levi. În anul 1960 Naomi Shemer a scris cântecul „"Bisdé Tiltan"” (Pe câmpul de trifoi) pentru formația muzicală a comandamentului de nord, și „"Hopa Hei"” - pentru cea a comandamentului de centru. În același an a mai scris cântecele „"Leil emesh"” (Noaptea trecută), devenit cunoscut în interpretarea lui Shaike Levi, și „"Shir hashuk"” (Cântecul pieții) pentru
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]
-
dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), stânjenei ("Iris spuria"), canarul bălții ("Limosella aquatica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), pecetea lul Solomon (din speciile: "Polygonatum latifolium" și "Polygonatum officinale"), năsturel de baltă ("Rorippa amphibia"), cornaci ("Trapa natans"), trifoi ("Trifolium ornithopodioides") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). În vecinătatea parcului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
terenuri ca papura și țipirigul. Dintre plantele cultivate din cele mai vechi timpuri putem aminti grâul, porumbul, orzul și secara iar ca plante tehnice cartoful, floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât și pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în număr mai mic ca de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula nana") brădișor ("Lycopodium selego"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua cerului ("Drosera rotundiflora" - specie insectofagă), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), brădișor ("Lycopodium selago") sau trifoiște ("Menyanthes trifoliata"). Fauna este reprezentată de specii de reptile (viperă - "Vipera berus"), amfibieni (salamandră carpatică - "Triturus montondoni") și batracieni (buhai de baltă
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă carnivora acvatică). Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens) Pajiștile de altitudine joasă și cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite și xeromezofite, mai putine de cele mezofile și sunt folosite în principal că și pășuni, porțiunile cu fânețe fiind
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
-se cu plante și animale moarte când are ocazia. Printre insectele vânate de urechelnițe se numără, în general, păduchii de plante, dar și insecte mai mari, precum muștele din genul Calliphora. Plante cu care se hrănesc în mod normal includ trifoi, dalia, flori din genul Zinnia, Asclepias tuberosa, Alcea rosea, salată, conopidă, căpșună, floarea soarelui, țelină, piersici, prune, struguri, cartofi, trandafiri, fasole, sfeclă, iarbă; s-au reportat cazuri în care mâncau matasea porumbului, distrugându-l. Speciile din subordinurile Arixeniina și Hemimerina
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
al Oltului reprezintă o zonă umedă cu mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și fânețe, ce adăpostește o gamă floristică (relicte glaciare) variată, cu specii de ierburi rare, printre care ochii-broaștei ("Primula farinosa"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"); precum și specii de păsări, reptile și batracieni.
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori: rogoz ("Carex"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), pipirig (cu specii de "Juncus articularis" și "Juncus triglumis"), odolean ("Valeriana simplicifolia"), volovatic ("Swertia punctata") și trifoi roșu ("Trifolium pratense")
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), cormoran mic ("Phalocrocorax pygmeus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), buhai
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
munte ("Campanula serrata"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium multifidum"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), trestioară ("Calamagrostis neglecta"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), coada-calului ("Equisetum sylvaticum"), rogozuri ("Carex curta, Carex rostrata"); precum și câteva specii de mușchi de turbă ("Sphagnum wulfianum", "Dicranum viride", "Campylopus pyriformis", "Sphagnum capillifolium" și "Drepanocladus vernicosus"). Obiective de
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau margaretă ("Leucanthemum vulgare"). În vecinătatea sitului se
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
Dactylorhiza sambucina"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), ciocul-berzei ("Geranium sanguineum"), ghințura ("Gențiana utriculosa"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus"), vanilie sălbatică ("Heliotropium europaeum"), cioroi ("Inula salicina"), varză iepurelui ("Ligularia glaucă"), lopățea ("Lunaria rediviva"), buhai ("Listera ovata"), brei ("Mercurialis perennis"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), sparceta ("Onobrychis viciifolia"), bănica ("Phyteuma orbiculare"), firuța ("Poa remota"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), coacăz de munte ("Ribes alpinum"), molotru ("Trigonella procumbens"), măzăriche de pădure ("Vicia sylvatica"), coada mielului ("Veronica prostrata
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]