2,389 matches
-
Shakespeare în raport cu "Regele Lear") discuta iconologia piesei și conceptele de providența, ordine, soarta, anarhie, voința. Paul Scofield interpretează rolul regelui Lear într-o producție brechtiană în regia marelui Peter Brook, la Stratford și Aldwych. Zoe Dumitrescu-Bușulenga în Influențe shakespeariene în trilogia dramatică a lui Delavrancea, în "Limbași Literatura" nr. 6, 1962, p. 337-346 detectează apropierile dintre creația lui Delavrancea și modelul shakespearean. Printre ele asemănările dintre Regele Lear și Viforul. 1963, 1965 Celebrul actor Morris Carnovsky apare în Regele Lear pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
inadecvarea dintre propriul destin (de intelectual lucid și sceptic, incapabil de "nebunie" și lipsit de genialitate) și cel al "eroului" său (poetul genial), în ciuda profilului psihic asemănător. Ca atare, în loc să scrie Luceafărul (așa urma să se intituleze ultima parte a "trilogiei" închinate lui Eminescu), Lovinescu se întoarce iarăși la Bizu, personaj în care îi place să se regăsească, scriindu-(ș)i, de data aceasta până la capăt, povestea o poveste "burgheză", despre oameni obișnuiți, care nu caută în amor suferința, pasiunea bolnăvicioasă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acesta nu e decât un punct de plecare al adevăratei drame eminesciene pe care rămâne să o tratez într-un al treilea roman"217. Dar abia din această scrisoare, datată 28 iulie 1935, aflăm mai multe despre volumul nescris din "trilogia" lovinesciană: "romanul meu Bălăuca nu e un roman, ci două. Pur și simplu cum ar spune poetul meu cu expresia lui favorită. De aici greutatea gestației și refuzul organic al nașterii încă de la Karlsbad și toate aprehensiunile mele asupra părții
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de la Sburătorul, Luceafărul (și poezia eminesciană în genere) ar fi avut un vădit substrat biografic, pe care romancierul Lovinescu își propusese să-l valorifice narativ (în linia acelei "experiențe" psiho-erotice formatoare, circumscrise de "drama triunghiulară") abia în ultima parte a "trilogiei" sale. Indiferent de motive, cert e că Lovinescu nu a mai apucat să redacteze "drama" cu pricina (care, fără "final", rămâne în suspensie, lăsând loc liber "sugestiilor" și speculațiilor de tot felul). Cea mai plauzibilă explicație mi se pare însă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca tragedie a destinului, implicând și încercarea omului de al înfrunta, și efortul său de a descoperi un sens al existenței, și nostalgia depășirii limitelor, și setea uriașă de a scăpa din capcana singurătății. Această sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți ai singurătății: Nietzsche (care formulase aforismul Solitudinea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și setea uriașă de a scăpa din capcana singurătății. Această sete mistuitoare este supratema întregii trilogii - intitulată metaforic Setea muntelui de sare - în care este încadrată și piesa Iona, alături de Paracliserul și Matca. Înscrisă în canonul modern al teatrului parabolă, trilogia îl apropie pe Marin Sorescu de marii apologeți ai singurătății: Nietzsche (care formulase aforismul Solitudinea ma înghițit ca o balenă), Camus, Sartre, Heidegger, Emil Cioran. Despre Iona, de pildă, autorul însuși afirmă că este o piesă „despre un om singur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a apărut și o terminologie specială. Aceste aspecte, premergătoare definirii unei legislații și a unor măsuri (obiceiuri) organizatorice în domeniul psihiatriei, sunt prezentate în scopul fixării cadrului în care a evoluat problema de care ne ocupăm. BIBLIOGRAFIE 1. Blaga L., Trilogia culturii, Editura pentru literatură universală, București 1969. 2. Blaga L., Contribuții la istoria medicinii în R.P.R., București, 1957. 3. Borisovski I., Paleolit Ucrainâi, Moscova-Leningrad, 1953. 4. Deniker J., Les races et les peuples de la terre, Mason, Paris, 1926. 5. Dumitrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Necrasov, V. Ursache, D. Botezatu și C. Ștefănescu, Studiul resturilor osoase din mormintele cimitirelor birituale de la Tabăra Moldovei și Săbăoani I (jud. Neamț) (sec. II-II e.n.), în Studii și cercetări de antropologie nr. 1, 1969, p. 11. 3 Lucian Blaga, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, pp. 119-132. 4 A. D. Xenopol, Istoria Românilor, Cap. I Timpurile anteromâne, p. 23. De observat că psihanaliza, sondând fondul psihologic primar, pleacă de la o ipoteză similară. * Pentru date orientative ne-am ghidat după
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai rezervă nici o iluzie și caută semnele genunii care determină comportamentul Rusiei dincolo de spoiala unui pretins misionarism istoric. Le găsește începând cu articolul Tendențe de cucerire, publicat la 7 aprilie 1878. Se prefigurează intuiții ale filosofiei lui Lucian Blaga din Trilogia culturii, configurate în teoria matricei stilistice. Obsesia alergării după "granițe naturale" la o seminție condamnată să nu le găsească i se prezintă ca un destin nefericit, deformator de inteligențe, în stare să trezească o nesfârșită compătimire: "Răsărită din rase mongolice
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
umane, materiale, dar În același timp să existe și posibilitatea evaluării lor. Politica calității trebuie să fie relevantă pentru scopurile organizatorice ale firmei și să respecte totodată așteptările clienților. J.M. Juran Împarte funcțiile principale ale managementului În 3 mari categorii („Trilogia calității” ): 1. Planificarea calității: identificarea clienților, determinarea necesităților, dezvoltarea caracteristicilor produsului, ca răspuns la cerințele clientului, dezvoltarea proceselor capabile să producă caracteristicile produsului, transferarea planurilor În forțe operaționale. 2. Controlul calității: evaluarea performanțelor actuale ale produsului, compararea perfomanțelor actuale cu
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
stihialitate ocrotitoare. Niște Sadoveniene (versuri, proză poematică) lăudate de Călinescu (Contemporanul, 28 noiemb. 1958) denunță afinități varii. Comparam pe Labiș (văzut în 1951 la Liceul "Nicu Gane" din Fălticeni, ulterior la Liceul Național din Iași) cu fermecătorul Ionuț Jder din trilogia sadoveniană. Era, ca acela: "fluture, flacără, schimbător ca un pui de demon". Mai potrivit, autorul Primelor iubiri era un Ionuț Jder al Lirei! Cu certitudine, sadovenismul lui Labiș e un principiu activ, necanonic, un potențial stimulator cu urmări notabile orientând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Institutul European, Iași, 2012 * Nenăscut încă, Junimea, Iași, 2012 * Omeconomia, Junimea, Iași, 2012 Domnului Basarab Nicolescu și mișcării transdisciplinare INTRODUCERE Această carte încheie seria începută cu Teoeconomia (2011) și continuată cu Omeconomia (2012), apărute la aceeași prestigioasă editură ieșeană, o trilogie guvernată de paradigma "Spiritul înaintea materiei". Aceste meditații sunt dedicate celor care astăzi sau mîine sper vor învăța și vor trăi un alt tip de economie. O economie guvernată de principiile divine, de un cod moral puternic și pusă în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mângâiere. Spania este identificată cu pământul lui Israel, iar expulzarea cu distrugerea Templului, în timp ce Abravanel însuși se transformă într-un nou Iezechiel, profet al exilului. Și ne putem aștepta, ca în povestea Esterei, la un deznodământ neașteptat și fericit. Obiectivul trilogiei mesianice a lui Abravanel este să redea poporului evreu memoria speranței. Dacă eliberarea seamănă cu ieșirea din Egipt, epoca mesianică va semăna cu aceea a lui Moise, David și Solomon, iar Mesia va reuni caracteristicile lui Solomon, David și Iezechia
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o nedreptate absolută. Și recurge la un concept mai sofisticat decât cele folosite de obicei de susținătorii vechilor paradigme, un concept deja prezent în Biblie, cel de "ascundere a feței"vvvv lui Dumnezeu. El își dezvoltă interpretările teologice într-o trilogie începută în 1959, iar în volumul publicat în 1973 și intitulat Faith after the Holocaust aplică genocidului teoriile sale despre suferință. "Ascunderea feței" lui Dumnezeu este o retragere a lui Dumnezeu din istorie, prin care El permite să se producă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de l'espoir juif", în J. Halpérin și G. Lévitte (ed.), Mémoire et Histoire..., op. cit., p. 97. 37 Yosef Hayim Yerushalmi, A Jewish Classic in the Portuguese Language, Calouste Gulbenkian Foundation, Lisabona, 1989, pp. 24, 29-31. 38 Vezi textele din trilogia mesianică a lui Abravanel reunite, traduse în franceză și comentate de Jean-Christophe Attias, Isaac Abravanel. La Mémoire et l'Espérance, Cerf, Paris, 1992. 39 D. Roskies, The Literature..., op. cit., p. 91, și mai ales J.-C. Attias, Isaac Abravanel..., op. cit
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
perpetuării memoriei unui model eroic, ci dăltuirii în piatră a unui mesaj amenințător. Deasupra acestui mormânt nu se va înălța nici o fantomă, el nu va avea valoarea unui loc al aparițiilor. De-abia în cea de-a doua parte a trilogiei, corpul unui erou mort va deveni o virtuală fantomă: e vorba despre Humphrey, duce de Gloucester, eroul englez ucis mișelește chiar de ai lui. În actul al treilea, cadavrul culcat în patul unde fusese asasinat este adus în fața regelui Henric
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Portăreasa nu a văzut-o niciodată deschisă, acea ușă dinaintea căreia oamenii „par să se fi aflat dintotdeauna”, în așteptarea revelării unui secret. Sau așa cum se întâmplă cu ușile din Drumul Damascului, mai ales cu ușa din partea a doua a trilogiei, care se deschide după ce Necunoscutul își încheie lunga spovedanie despre existența sa de până atunci - marcată de evocarea unor spectre ale trecutului - și după ce-și exprimă cu mâna pe inimă speranța că acel invizibil care îl urmărește de ani
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
greșelile grave?”, recunoscând mai târziu că, desigur, focul distruge orice, „dar cruță... din nefericire... amintirile... trecutului”, acele amintiri de care nici moartea nu-l putuse scăpa pe Assir. „Numai fantomele mă sperie”, va mărturisi Necunoscutul în a doua parte a trilogiei. Fantomele pe care le zărise atunci când petrecuse o vreme într-un azil-mănăstire. Experiența aceasta (descrisă în prima parte din Drumul Damascului) implicase, într-adevăr, o întâlnire cu fantomele. Didascaliile lui Strindberg introduc limpede referirea la fantomal în zugrăvirea personajelor: „Au
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
identităților. Ca și la Ibsen, ca și la Pirandello ceva mai târziu, indeterminabilul identității se dezvoltă la Strindberg în strânsă legătură cu tema dublului și cu aceea a mortului viu, altă reprezentare interstițială a fantomei. În partea a doua a trilogiei Drumul Damascului, în momentul când se apropie ceasul socotelilor, pe drumul plin de hârtoape unde se întâlnesc Necunoscutul și Cerșetorul, cel dintâi, căzut la pământ, nu mai știe unde se află, unde a fost până atunci, cine este, dacă e
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
71. Pentru o opinie diferită, vezi articolul „I miti cosmogonici degli Yezidi” În vol. Gnostica et Hermetica, Ateneo, Roma, 1982, de Giulia Sfameni Gasparro. 72. Vezi Kurt Rudolph, Die Mandäer I: Prolegomena, das Mandäerproblem, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1960, p. 13. Trilogia lui Rudolph este și astăzi cea mai bună prezentare sintetică a credințelor mandeene, În ciuda interpretărilor ei marcate de idiosincrasie. Celelalte două volume sînt: Die Mandäer II: Der Kult (1961) și Theogonie, Kosmogonie und Anthropogonie in den mandäischen Schriften: Eine literarische
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Bernstein, B. (1971). Class, codes and control. În Theoretica Studies toward a sociology of language. London, Routledge and Kegan Paul. Berscheid, Ellen, Elaine H. Walster (1969). Interpersonal Attraction. Addison-Wesley Publishing Co. Blaga, Lucian (1936/1985). Spațiul mioritic. În Opere. 9. Trilogia culturii. București, Minerva, p. 189-331. Blommaer, Jan, Jef Verscheueren (1991). The Pragmatics of Intercultural Communication. John Benjamin’s Company. Bravo, Biana, Briz, Antonio (ed.) (2004). Pragmática sociocultural: estudios sobre el discurso de cortesía en español. Barcelona, Ariel. Brown, H. (1994
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încununare a proiectelor iluministe de raționalizare și de separare minte-corp (vezi Penny, 1994, pentru înclinarea balanței spre un asemenea punct de vedereă. Subsumându-se acestei direcții, transumanismul 21 este un curent inițiat de futuristul FM-2030 (pseudonimul lui F.M. Esfandiaryă, în trilogia sa din 1970, ale cărei idei au fost sintetizate în „Are You a Transhuman?” (1989Ă. Etimologia termenului transuman provine din sintagma „umanul de tranziție” (transitional humană, utilizată în 1966 de futuristul iraniano-american în cadrul cursurilor susținute la New School for Social
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Personality in Europe: Theoretical and Empirical Developments, Swets and Zeitlinger, Lisse. Maubant, Ph., 2004, Pédagogues et pédagogies en formation d’adultes, PUF, Paris. Mehedinți, Simion, 1939, Altă creștere - școala muncii, ediția a VI-a, Editura Cugetarea, București. Mehedinți, Simion, 1940, Trilogii. Știința - Școala - Viața, Editura Cugetarea, București. Narly, Constantin, 1925, Problema idealului pedagogic, Institutul de arte grafice „Viața românească”. Narly, Constantin, 1927, Educație și ideal, Editura Casa Școalelor, București. Narly, Constantin, 1928, Pedagogia socială și personalitatea, Editura Casa Școalelor, București. Narly
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982. BEINIS, Jeanne, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000. BRAGA, Corin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972, p. 266. 113 Vasile Donose, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990, p. 29. 114 Ibidem, p. 41. 115 Ibidem, p. 132. 116 Ibidem, p. 42. 117 Lucian Blaga, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, v. Spațiul mioritic, p. 123. 118 Ibidem, pp. 120-121. 119 Ibidem, p. 48. 120 Ovidiu Bârlea, Eseu despre dansul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]