1,140 matches
-
fost realizat în același timp, având în vedere că biserica nu dispunea de turlă clopotniță, implicit clopot. Redăm în continuare câteva documente legate de aceste valoroase monumente: Întru slava sf(i)ntei și de viață f(ă)cătoarei / și nedespărțitei Troițe. Ziditu-s-au această sf(â)ntă be/serică di(n) temelia ei, de piiat(r)ă, întru cinstea hramu/lui Preasf(i)ntei Născătoare de D(u)mnezeu și pururea Fecio/arei Marii, cinstitii Intrări în Beserică, cu bla
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
sub supraveghere . Într-o zi de joi, la 7 mai 1992 din inițiativa redacției ziarului local Curierul de Nord, în lunca Răutului, unde s-a descoperit osemintele foștilor lagăr de concentrare de pe teritoriul Combinatului de Blănuri, a fost sfințită o troiță. Crucea din lemn de brad a fost meșterită de Pavel Curatu și Maxim Odagiu. La ceremonie au fost prezenți atât foști deținuți rămași în viață, cât și rudele celor care nu s-au mai întors din lagăr . La fel ca
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Dorio Lazăr, după care a fost în final făcută o statuie ce a fost amplasată în „Orașul Stalin“, cum fusese redenumit în 1950 Brașovul. Statuia din ghips a lui Stalin a fost inaugurată la 7 noiembrie 1951, pe locul actualei troițe din fața Consiliului Județean, iar statuia din bronz a lui Stalin se înălța pe locul actualului Cimitir al Eroilor. Numeroasele sale lucrări de sculptură au fost remarcate cu prilejul unor expoziții internaționale în Olanda 1956 sau Polonia 1960, precum si la manifestarile
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
stau la baza legendei lui Ivan Susanin, dramatizată de compozitorul rus Mihail Glinka în opera "O viață pentru țar". Capitala era într-o stare atât de jalnică la acea vreme încât Mihail a trebuit să aștepte câteva săptâmâni la mănăstirea Troița, la distanță, înainte să poată locui la Moscova. El a fost încoronat la 22 iulie 1613. Suedia și Polonia au fost îndepărtate în urma păcii de la Stolbovo (17 februarie 1617) și de armistițiul de la Deulino (1 decembrie 1618). Cel mai important
Mihail I al Rusiei () [Corola-website/Science/320856_a_322185]
-
fiind Leonte Galeș. Lângă altarul bisericii se află o cruce de piatră ridicată la 3 septembrie 1868, după cum atestă o inscripție (""Aceasta S. Cruce e facută în anul 1868 septe: III""). În curtea lăcașului de cult a fost înălțată o troiță întru pomenirea lui Carol Miculi (1819-1897), profesorul de pian al lui Ciprian Porumbescu. La mică apropiere de zidul altarului se află mormintele familiei Porumbescu. Pe crucea lui Ciprian Porumbescu este înfășurată o bandă de tablă vopsită în culorile roșu, galben
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
arhiereul Meletie Sardion, preot paroh fiind Nicolae Constantinescu. Evidențele Ministerului Culturii indică anul 1830 ca an al construcției. În curtea bisericii a fost ridicat un monument al eroilor locali, terminat cu o cruce, inaugurat la 22 decembrie 1990, precum și o troiță donată de familia Th. Andrieș. este construită în totalitate din bârne de brad masiv, care au fost placate ulterior cu scânduri de vopsite în culoare galbenă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă.
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]
-
cult valoroase. Biserica a fost sfințită la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se prăznuește Buna Vestire a Maicei D(o)mnului și săborul maimarilor voevozi Mihail și Gavreil de robii lui D(u)mnezeu Dimitri Sturza biv vel logofet fiulŭ
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
și la piesele de mobilier din cadrul scenelor. În altar, temele alese, pentru boltă sunt, în genere, altele decât cele obișnuite în secolele dinainte. Dacă în axul bolții apare Tatăl Savaot, pe restul suprafeței sunt reprezentate: Cina cea de taină, Sf. Troiță, Sf. Aron, Jertfa lui Avram și fuga în Egipt. Pe suprafata pereților verticali își păstrează locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie, Chiril, Grigorie, Arhidiaconul Ștefan, Laurențiu. Pictura Tâmplei, așternută de același zugrav, pe peretele dinspre
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
clădire, au fost schingiuiți și martirizați, unii dintre cei mai buni fii ai neamului românesc, care s-au jertfit pentru libertate, luptînd împotriva comunismului”". La 20 septembrie 1992, lângă Palatul de Justiție, în partea din spate, a fost dezvelită o troiță în memoria luptătorilor anticomuniști, realizată din lemn și aflată pe un soclu din piatră. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
1850, au fost cununați Iraclie și Emilia Porumbescu, părinții viitorului compozitor Ciprian Porumbescu, lucru atestat de o placă de marmură aflată pe un monument de piatră. În curtea bisericii se mai află un bust al lui Ștefan cel Mare, o troiță întru pomenirea eroilor căzuți pe câmpurile de luptă și o troiță întru pomenirea preoților care au slujit la această biserică. În anul 2003 a fost dezvelit un curtea bisericii un bust din piatră artificială realizat de către sculptorul Lucian Tudorache (n.
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
Ciprian Porumbescu, lucru atestat de o placă de marmură aflată pe un monument de piatră. În curtea bisericii se mai află un bust al lui Ștefan cel Mare, o troiță întru pomenirea eroilor căzuți pe câmpurile de luptă și o troiță întru pomenirea preoților care au slujit la această biserică. În anul 2003 a fost dezvelit un curtea bisericii un bust din piatră artificială realizat de către sculptorul Lucian Tudorache (n. 1965), cu contribuția lui Valerian, Lăcrămioara și Silvana Zub. În cimitirul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
fost construită în anul 1795. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Din documentele existente se știe că în Jina a mai fost o biserică din lemn, pe locul numit „Valea Secii”. Azi pe acest loc există o troiță, unde se fac procesiuni religioase la 6 ianuarie - la sărbătoarea „Botezul Domnului”. Actuala biserică, cu hramul „Buna Vestire”, a fost zidită în anul 1795. Cheltuielile au fost suportate de credincioși, alături de care a contribuit și regimentul l de graniță, cu
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
pe DJ 178 Radăuți-Arbore și pe drumul județean 209K Volovăț - Marginea, la 37 km de Suceava și 20 km de orașul Solca. Pe teritoriul comunei se întâlnesc intersecții în formă de „X". La intersecția din centru se află ridicată o „Troița” - monument ridicat în 1938 în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial (86 morți, majoritatea în Tirol, Italia). Drumurile comunale sunt în cea mai mare parte asfaltate sau balastate. Traficul feroviar este unul adiacent teritoriului comunei, desfășurându-se pe linia
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
ale străvechiului lăcaș de educație, înființat în anul 1890, amintim familiile de dascăli Hatmanu, Mihăilescu, Zapan, Costăchescu, Cotruța, Pîrpîriță, Petrovici, Stoica, care au luminat generații de locuitori ai satului. Pe locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m spre nord, în 1850, s-a construit, de către Mihail Cantacuzino-Pașcanu, actuala biserică, zidita din piatră și cărămidă, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Din datele
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
se vindecă, iar partizanii și cei doi ofițeri români aruncă în aer viaductul și o parte din munte. Atacați de un grup mare de nemți, ei mor eroic în luptă. La finalul filmului, un grup de tineri ajunge la o troiță din pădure, iar unul dintre ei afirmă că acolo au murit cinci oameni în lupta pentru apărarea patriei, printre care și tatăl său. Acesta din urmă îi lăsase o scrisoare din al cărei text se deduce că tânărul este fiul
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
a fost dată uniților, și cea mică, din Grui, lăsată ortodocșilor, deși familii ortodoxe erau 815 și unite - 19. Prigoana a încetat după instalarea episcopului ortodox Dionisie Novacovici. Biserica de pe Vale a fost dărâmată în 1926, iar astăzi doar o troiță mai amintește existența ei. Biserica veche de pe Vale a fost atestată la 1647; era construită din piatră și cărămidă, pe locul uneia mai vechi, din lemn probabil, datând din secolele XIII-XIV.
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
iconostasul de bună calitate și valoare artistică, datat la 1849 și semnat de zugravul Ghiță. Se disting elementele sculptate decorativ la intrare și la stâlpii pridvorului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica formează împreună cu troița de la 1911, din fața bisericii, și cimitirul din jur un ansamblu valoros, așezat într-un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii surprind cel puțin două biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
asigurat existența de la o generație la alta. În anul 1909, în vremea unei verficări ale lăcașurilor de cult, biserica din Găbrieni "„era ruinată și închisă de la 1878”". În anii următori biserica a fost reparată, iar în fața ei a fost ridicată troița pictată, semnată de pictorul Constantin Bunescu la anul 1911. În anul 1968 a fost restaurată de „Comitetul de Artă și Cultură” din Pitești. În toamna anului 2004 până în primăvara anului următor a fost încă odată refăcut acoperișul, prin meșterii Badea
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
și a portalului din jurul ușii de intrare. Biserica este încinsă pe din afară de un brâu sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi, care servește și drept intrare și troiță.
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
separați prin câte un copac. Chipurile sfințlor din hram sunt reprezentate pe suprafața decroșurilor, deasupra unui decor de flori, care se repetă pe spațul dintre intrări. Pictura tâmplei, ce desparte naosul de altar, icoanele împărătești (Maria cu pruncul, Deisis, Sfânta Troiță de la Mamvri și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), împreună cu icoanele prăznicar datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au fost atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai pot fi semnalate: icoanele pe sticlă, jilțurile
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
Rusu." - bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu Pe 10 noiembrie 1940 în urma cutremurului are un vis în care îi apare Iisus Hristos: "Iată, Vasile, așa cum am stat eu pe Cruce, tu să-mi faci o troița mare, s-o pictezi, căci și orașul acesta loc istoric este" . Construiește toita care va avea 7 m înălțime cu 3 brațe verticale și orizontale, toate pictate: pe o fată scenă Răstignirii, unele Prăznicare, în medalioane Sfinții Mucenici, iar pe
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
versantul din dreapta al sensului de urcare pentru mai bine de un kilometru. Restul traseului urmează în mare parte curba de nivel până sub mănăstire, ultima parte fiind puțin mai solicitantă. Odată ajunși în dreptul mănăstirii, pe partea dreaptă veți întâlni o troiță mare, iar la o sută de metri de aceasta, o intersecție. Pentru o vizită la mănăstire, urmați drumul din dreapta aproximativ 100 m. Lăcașul aparține de Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților , Mitropolia Moldovei și Bucovinei. În incinta mănăstirii se
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților , Mitropolia Moldovei și Bucovinei. În incinta mănăstirii se află: Lîngă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar. La poarta de jos a mănăstirii este o troiță cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare". În curtea mănăstirii este încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei dominatoare a fost în vremea războiului cuib de mitralieră
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
și menționează existența unor materiale arheologice a căror proveniență este neprecizată, materiale ce ar aparține culturii Vinča și Petrești precum și din epoca bronzului (Cod LMI SB-I-m-A-11983.03) sau neolitic. Pe dealul unde se află Cetatea Scurtă, a fost ridicată o troiță în semn de omagiu și respect față de eroii români care s-au jertfit pentru propășirea neamului în primul război mondial. De-a lungul timpului aceste cetăți au născut o mulțime de legende și mituri, cum că pe aici dacii au
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
Nădăștia de Sus (județul Hunedoara); în 1961 - 1962, zăcămintele de țiței Cerdacu și Cireșoaia de pe valea Slănicu Moldovei, primele descoperiri de acest fel de pe valea respectivă; în perioada 1973 - 1983, zăcămintele diseminate de cupru - aur la Remetea - Rovina, Colnic, Bolcana - Troița, Valea Morii Nouă, Muncăceasca Vest, Trâmpoiele - valea Pâraieleor, Voia - Măcriș etc. Câteva descoperiri le-a făcut și în colaborare cu alți specialiști, cum ar fi mineralizația plumbo - zinciferă Măgura Țebii (1974); mineralizația cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Nouă (1971
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]