1,293 matches
-
am avut vise, viziuni uluitoare. Și-a apăsat ochii cu palmele. Am văzut râuri de bronz lingând maluri de marmură, păsări gigantice Înălțându-se În eter, zburătoare pestrițe cu penaj fosforescent. Am auzit o muzică nepământeană și o izbucnire de trompete barbare... Cum? Amory chicotise. — Ce-ai spus, Amory? — Am spus, continuă, Beatrice. — Asta a fost tot, doar că s-a repetat mereu - grădini ce exhibau culori pe lângă care astea ar părea veștede, luni ce se Învârteau și se legănau, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
după ce a isprăvit. De fapt, cred că nu am o fire suficient de senzuală. Nu există decât câteva lucruri destul de evidente pe care le consider prin excelență frumoase: femeile, serile de primăvară, muzica noaptea, marea; nu prind lucrurile subtile, ca „trompetele cu mârâit de-argint“. E posibil să ajung un intelectual, dar n-am să scriu niciodată altceva decât poezie mediocră. Au intrat cu bicicletele În Princeton când soarele desena hărți colorate pe cerul din spatele clădirii masteranzilor și s-au grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
s Nest era o cabană de bambus, dar la intrare se găseau palmieri artificiali împodobiți cu luminițe de Crăciun. Tommy Tucker’s Playroom era o fostă magazie recondiționată și vopsită ca o zebră, iar de marginile acoperișului ei atârnau saxofoane, trompete și chei muzicale din ghips. Zamboanga, Royal Flush și Katydid Club, localuri de un trandafiriu aprins, cu mult violet și verde grețos, erau plasate într-o clădire asemănătoare unui hangar subdivizat, cu intrările fiecăruia marcate de ornamente din neon. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
etichete. — Cheamă-l pe manager. Barmanul apăsă un buton de lângă casa de marcaj. Danny se așeză pe unul din scaunele înalte de la bar și se roti cu fața spre scenă. Un grup de negri își deschideau cutiile instrumentelor, scoțând saxofoane, trompete și cinele. Un mulatru gras, într-un costum cu revere late, veni la bar, arborând zâmbetul servil destinat autorităților. Mulatrul zise: — Credeam că-i știu pe toți băieții de la secție. Danny spuse: — Sunt de la Departamentul Șerifului. West Hollywood. Zâmbetul mulatrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
altă specie pe lângă saxofonistul dezinvolt - asemeni unei fotografii cu scena unei crime, cu tot soiul de impurități care rup simetria și te fac să remarci ce nu e în regulă. Începură să cânte: pianul lansă o melodie, apoi o predă trompetei, după care veniră tobele și saxofonul lui Healy văitându-se, văicărindu-se, alunecând de la refrenul de bază spre variațiuni pasionale. Muzica lunecă în hărmălaie. Danny remarcă o serie de telefoane publice în dreptul toaletelor și se întoarse la munca de polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
au priponit, iar el era un nenorocit încrezut și-un jefuitor. Toți băieții cu șuste temporare și care se drogau furau. Ciupeau poșete de pe scaune sau de la mese, luau adresele oamenilor și ba n-aveai un baterist, ba n-aveai trompetă și tot așa, pentru că ei se foloseau de ce furaseră ca să jefuiască casele clienților. Marty făcea multe din astea. Solo. Fura câte-o mașină în pauza dintre numere, se ducea și jefuia casa, după care se-ntorcea pentru următorul număr. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ritmul lansat de formație era unul complex: tobele lansau ritmul melodiei, care era preluată de saxofon, iar saxofonul se lansa într-un șir de variațiuni, revenind mereu la acorduri tot mai simple, apoi la tema de bază, în timp ce contrabasul și trompeta se avântau în triluri din ce în ce mai complicate. Trecerile muzicale aveau un efect hipnotic asupra ascultătorilor. Jumătate din sunete erau urâte și stranii, ceea ce-l făcu pe Danny să-și dorească revenirea temelor simple și frumoase. Asculta, uitând de paharul cu băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
XIX-lea, in statu nascendi. Odobescu voia să mai potolească pretențiile de arheolog profesionist ale lui Cezar Bolliac, care se mândrea cu președinția Comitetului arheologic. În ceea ce privește rubrica de arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră”, dar „ușuratică” și o „puternică imaginațiune de poet și de ziarist”, dar „pe care nu o știe totdeauna potoli” (78, p. 115). I.H. Crișan a adus argumente interesante privind faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pune problema dacă a copiat cineva pe altcineva, în cazul în care doi pictori au făcut același eveniment, de exemplu o nuntă, peste tot există un mire și o mireasă, nuntași, mese, băutură și muzicanții cu instrumentele lor, acordeonul, vioara, trompeta, țambalul sau contrabasul. E mai greu să inventezi un instrument nou, fantastic, doar ca să nu-l copiezi pe.. cutare, care a pictat primul un om cu vioara. Sunt unii care spun că ei au pictat pentru prima dată o temă
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
toc (kalamon), cerneală și hârtie. În fața judecătorului, de cealaltă parte a mesei, un alt înger ține în mână o balanță. La stânga, în spatele îngerului scrib, ne închipuim noi, un al cincilea înger din „comisia de judecată”, „barbar și crud”, are o trompetă din care, suflând puternic, țâșnesc limbi de flăcări. Faptele sufletelor trec obligatoriu prin aceste flăcări: dacă sunt mistuite, n-au nici o valoare; dacă rămân intacte, se socotesc valabile. Capitolul al XII-lea relatează o scenă de judecată, iar al XIII
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la a treia venire, de către Dumnezeu Însuși (cap. XIII)115. Mai departe: îngerul din dreapta judecătorului notează faptele bune; cel din stânga, faptele rele. Purtătorul balanței este arhanghelul Dokiel 116, „care cântărește binele și răul după dreptatea lui Dumnezeu”. În sfârșit, posesorul trompetei se numește Pyruel 117 și are același grad, în ierarhia divină, de arhanghel. Judecata se desfășoară după un tipic destul de simplu. Testamentul... relatează însă un caz mai delicat, intenția autorului fiind în primul rând aceea de a pune în evidență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
avut orgasm? Soția mea, doctore, nu e treaba ta. Nici dulceața gurii ei care te înghite cu totul sau curbura șezutului ei, cum l-am numi dacă ar călări un cal, nici geamătul înfiorat care îmi amintește întotdeauna de notele trompetei lui Bunny Berigan la finalul melodiei „I Can’t Get Started“. Mi-a pus melodia asta în prima seară când am ieșit, ca să îmi vindece inima rănită. Parcă o văd introducând monede în tonomatul sută la sută american, masiv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nu mi-ar fi trebuit atîta timp pentru a recunoaște ruleta. Așa, În lipsa Hollywoodului Împănat cu flash-uri din Las Vegas, mi-a rămas de ajutor, ca-n secolul al XIX lea, literatura. Literatura și jazzul, mai precis una dintre trompetele sale migratoare. Lui Vasile Snacoveanu din Săvenii Botoșanilor Îi lipseau nu numai cei doi ochi, ci și patru degete de la mîna dreaptă. I le smulsese, odată cu ochii, la sfîrșitul războiului, explozia unei mine lunguiețe și lucitoare, numai bună de dat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
explozia unei mine lunguiețe și lucitoare, numai bună de dat de-a dura pe cîmp ca o jucărie mult dorită de copiii păzitori de capre. Cu urechile și cu cele cinci degete de la mîna stîngă neatinse, a ajuns să stăpînească trompeta ca un vraci și să conducă o formație de estradă la București. Orb și ciung cum era, pe la Începutul anilor ’, a forțat gratiile Cortinei de Fier și a aterizat În cele din urmă În Statele Unite. Acolo, alte cortine, alte fierătanii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și încrederea în viața și destinul lor!“ Aceste fraze, scrise în limba de lemn a apelurilor adresate de autorități populației, sunt transcrise nu de pe un panou așezat într-o intersecție, ci dintr-un poem al lui Vasile Fetescu. Volumul său Trompeta cu surdină (PIM, Iași, 2008) este plin de asemenea texte prozaice, lipsite cu desăvârșire de lirism, prezentate drept poeme. Autorul își închipuie în mod naiv că simpla rupere a frazelor și așezarea lor sub formă de versuri transformă proza (administrativo
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
iz de iască și miroase a șobolan înecat, biblioteca e ca zidul pink-floydian - se strânge în jur fără folos. Nimic nu te apără, nici amorul, nici șoapta complice, nici fumul trabucului cubanez, nici culorile fotografiilor obținute în condiții banale. Doar trompeta lui Miles, saxofonul lui Charlie Parker, chitara lui McLaughlin, vreo piesă cu Chet Baker... E o lume întreagă, complexă, dezaxată și decadentă (o amintesc prin sintagma „anii ’50“Ă la care-mi zboară gândul - și mă sufocă pâraiele de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
stil, „soft“, și-a câștigat propriul public. Public pe care dorim să îl răsplătim cu acest material. Va fi un album mai scurt, în jur de 11 piese, iar lansarea va fi undeva în octombrie-noiembrie. 5 x LUNA AMAR| MIHNEA - trompetă, voce, chitară Descriere scurtă a vieții personale... la naiba, e aproape imposibil de făcut așa ceva! Mi se pare că ființa mea e o cameră prea plină din care, periodic, elimin câte un obiect doar pentru a-l înlocui, în cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
e-n păpușă Ori în șură, după ușă, Și la pește sau mănușă. Ești copil isteț și-ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,Ș’’ apare în cuvinte. Câți de ,,ș’’ pe-aici se joacă? Sună toba, telefonul, Și scântei trompeta scoate; Cântă și casetofonul. Titi-arată tot ce poate! LITERA ,,T’’ E format dintr-un baston Ce și-a pus un băț pe frunte; Intră-nfipt drept în beton; Stă în ceată, stă pe munte. Tu-l găsești în telefon, La tablou
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
și casetofonul. Titi-arată tot ce poate! LITERA ,,T’’ E format dintr-un baston Ce și-a pus un băț pe frunte; Intră-nfipt drept în beton; Stă în ceată, stă pe munte. Tu-l găsești în telefon, La tablou sau în trompetă, Trâmbiță sau interfon; E și-n temă și-n rețetă. Cum le știi tu bine toate, C-ai făcut atâta carte, Te întreabă și socoate Oare ,,t’’-ul se împarte? În opt, șapte sau în trei? Dar cu patru se
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
vă spun tuturor aceste lucruri fiindcă fără să știm ce se Întâmplă În jurul nostru suntem vulnerabili. Am câștigat o mare victorie. Dar, tocmai de aceea, vom avea și În viitor mari dușmani. Mergeți la casele voastre, bucurați-vă și vegheați! Trompetele anunțară sfârșitul adunării, iar participanții ieșiră pe culoar. Unii coborâră scările spre curte, alții rămaseră să discute veștile primite În acea zi. De departe, cea mai năucitoare era cea a eliberării lui Vlad. Voievodul, Împreună cu pârcălabii cetăților de la Nistru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sunt oamenii aceia. Amânăm adunarea Cuceritorilor până la rezolvarea acestei crize. * Caicele pline cu ieniceri se apropiară de corabie până la două lungimi de suliță, dar pe măsură ce pânzele erau ridicate pe toate cele trei catarge, nava câștiga În viteză. Un sunet de trompetă se auzi pe mal, iar două galere de război ale imperiului Începură să ridice ancora. - De asta Îmi era teamă... Îi spuse Morovan lui Gabriel. Marele vizir a ordonat galerelor să ne blocheze la mijlocul golfului. De aici putem scăpa, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
brad. Era un fel de muzică În toată acea Înfățișare a naturii, o Învolburare armonioasă de vârfuri, o sălbăticie care nu ascundea nici o amenințare, o sălbăticie aspră, dar și molcomă. În asemenea locuri, gândi voievodul, nu se poate cânta la trompetă, ci doar la tulnic. Sunetele n-ar fi putut fi decât prelungi, legănate, ca niște chemări venite de pretutindeni. Apoi Își dădu seama că muzica nu are legătură cu nimic din ce se Întâmplase. Și că, de fapt, Își lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mijlocul platoului șase discuri alese cu totul la Întâmplare. Cu fiecare nouă piesă, Înțelegea tot mai bine cât Îi lipsise muzica Înainte să fi venit În casa asta. Pe când asculta cântecul vioi al unei femei sau vreo melodie veselă la trompetă, Încerca să-și amintească dacă la orfelinat auzise vreodată vreun cântec popular dintre cele fredonate adesea de Karl. Însă i-a fost cu neputință să-și aducă aminte. Precum ceața venită din larg Într-o zi friguroasă, după ploaie, când
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
căldura incertă a trupului. I-a atins pulpa cu genunchiul și a repetat: Nu-mi da dru mul, te rog, nu mă lăsa singură! Nu-ți face griji, sunt lângă tine. Se auzea muzică, ceva vesel și metalic, Întâi o trompetă sau un saxofon, apoi tobe și castaniete. Iar e rahatul ăsta de mambo-rock, a exclamat Bob când și au făcut În cele din urmă loc Într-un separeu Întunecat, de unde nu puteau fi văzuți. Un șirag de lumini s-au
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
așteptat și a continuat să tragă cu urechea. Nimic. Se mișca oare cineva? și-a ținut respirația ca să audă mai bine. Curgea apa, vreo țeavă pe undeva? În hol o orchestră Începuse să cânte ceva vesel, cu instrumente de suflat. Trompete, și-a spus. Din pricina asta avea să-i fie mai greu să distingă diferitele zgomote din jur, ce fel de sunet era și cine Îl făcea? Trebuia să se hotărască odată. Dacă mai rămânea În cabină, Îngrijitorul putea să intre
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]