2,214 matches
-
Hatman și colab., 1986). Cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de cartof nu prezintă o rezistență uniformă la atacul agenților patogeni. Însă, se pot amplasa soiuri rezistente în fiecare zonă de cultură, în funcție de patogenii principali (tab. 7). Pregătirea materialului de plantare. Tuberculii destinați înfințării culturii, se sortează, îndepărtându-se cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți filifori
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Pregătirea materialului de plantare. Tuberculii destinați înfințării culturii, se sortează, îndepărtându-se cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina și tuberculii, care prezintă colți filifori sau fragili caracteristici virozelor. Epoca de plantare. Plantarea timpurie a cartofului este o măsură de prevenire a infecțiilor cu virusuri. Astfel, când se înregistrează zborul maxim de afide (iulie), plantele au un foliaj bogat și sunt
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fi aplicată în paralel cu un tratament pentru mană sau pentru combaterea gândaculu din Colorado. Alegerea momentului recoltării și întreruperea vegetației este o măsură, pentru evitarea contaminării tuberculilor cu virusuri și cu mana cartofului. Se întrerupe astfel, circulația virusurilor către tuberculi, iat cu eliminarea tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
întreruperea vegetației este o măsură, pentru evitarea contaminării tuberculilor cu virusuri și cu mana cartofului. Se întrerupe astfel, circulația virusurilor către tuberculi, iat cu eliminarea tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol 2 săptămâni pentru maturare. După recoltare tuberculii se sortează, pentru eliminarea celor bolnavi, loviți sau cu rosături și se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
întrerupe astfel, circulația virusurilor către tuberculi, iat cu eliminarea tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol 2 săptămâni pentru maturare. După recoltare tuberculii se sortează, pentru eliminarea celor bolnavi, loviți sau cu rosături și se pregătesc pentru păstrare. Combaterea chimică La cartof este complexul de măsuri chimice se stabilește în funcție de starea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol 2 săptămâni pentru maturare. După recoltare tuberculii se sortează, pentru eliminarea celor bolnavi, loviți sau cu rosături și se pregătesc pentru păstrare. Combaterea chimică La cartof este complexul de măsuri chimice se stabilește în funcție de starea de sănătate a materialului de plantat și de evoluția condițiilor climatice specifice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pentru păstrare. Combaterea chimică La cartof este complexul de măsuri chimice se stabilește în funcție de starea de sănătate a materialului de plantat și de evoluția condițiilor climatice specifice zonei de cultură în concordanță cu principalii patogeni (Phythophtora, Alternaria). Astfel, tratamentul la tuberculi se aplică pentru prevenirea atacului de fuzarioză și rizoctonioză, cu unul din produsele: Derosal 50 SC 0,1 % sau Derosal 50 WP 0,2 kg / t, Rovral 50 WP 0,2 %, Dithane M 45 0,5 kg / t, Vondozeb 0
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Derosal 50 SC 0,1 % sau Derosal 50 WP 0,2 kg / t, Rovral 50 WP 0,2 %, Dithane M 45 0,5 kg / t, Vondozeb 0,5 kg / t, Vondozeb 75 DG 0,5-1 kg la 1-1,5 t tuberculi. Tratamentele pentru mană se aplică la avertizare (graf.9), prin tratamente periodice. Primul tratament se aplică când plantele au 20-30 cm, când plantele de pe rândurile vecine se ating. În acest stadiu numărul plantelor cu infecție primară este redus, însă ar
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
alți agenți patogeni specifici organelor aeriene. De asemenea, se recomandă alternanța produselor fungicide aplicate, pentru a nu determina apariția de rase rezistente, iar în zonele cu precipitații ridicate se vor prefera produsele sistemice, pentru a evita acumularea de reziduuri în tuberculi, prin spălarea de pe organele verzi. 5.3. Combaterea integrată a bolilor la tomatele cultivate în seră Cultura tomatelor în seră este una dintre cele mai rentabile culturi, dat implică din punct de vedere fitosanitar, o atenție deosebită. Condițiile de mediu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
anterioare roșcat maronii. Clipeul galben-maroniu. Pronotul aplatizat, ușor lățit în treimea sa anterioară, cu o bordură bazală mai lată decât bordura marginilor laterale. Elitrele alungite, acoperite cu o punctuație grosieră, ele prezintă câte o cută humerală alungită și câte un tubercul anteapical. Marginile laterale ale elitrelor sunt acoperite anterior și posterior cu peri lungi, maroniu-negricioși. Tibiile posterioare relativ îngustate, ușor 8 îngroșate spre vârf. Metasternul maroniu-negricios. Marginile posterioare ale sternitelor abdominale cu pete de culoare maroniu-închisă sau neagră. În ciuperci putrede
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Elitrele cu câte 2 benzi transversale portocalii, dintre care cea anterioară este mai lată și nu atinge sutura, iar cea posterioară se prezintă sub forma unei pete arcuite cu marginile drepte. Suprafața elitrelor are o cută humerală accentuată și un tubercul proeminent dispus posterior. Mezosternul este acoperit cu o pubescență gălbuie, iar episternitele și epimerele meta-sternului sunt glabre. Abdomenul gălbui la vârf, este acoperit cu o pubescență neagră. Cel mai adesea în ciupercile mari, putrede, mai rar pe cadavre. Din Europa
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Tâmpele sunt acoperite cu o pubescență gălbuie. Pronotul glabru, ușor îngustat posterior. Elitrele prezintă 2 benzi portocalii cu marginile zimțate, ele nu ating sutura, iar epipleurele au o pată neagră. Suprafața elitrelor cu o cută humerală accentuată și cu un tubercul apical, ușor proeminent. Marginea anterioară și cea posterioară a elitrelor cu peri țepoși lungi, de culoare gălbuie. Prelungirile laterale ale metasternului prezintă o pubescență gălbuie deasă. Marginile laterale și baza sternitelor abdominale au peri galbeni lungi, iar sternitele 6-7 sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
care cea externă este mai scurtă. Marginea anterioară a elitrei arcuită, cu unghiul bazal denticulat. Umerii elitrelor ascuțiți. Marginea laterală ale elitrelor prezintă o bordură ușor lățită posterior. Suprafața elitrelor cu o punctuație ștearsă. Treimea posterioară a elitrelor cu un tubercul lățit. Epipleurele elitrelor bine dezvoltate cu baza roșcată. Din Europa până în Japonia. l=11-16 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și mediane ușor lățite. Vârfurile elitrelor lățite și rotunjite, iar vârful ultimului sternit abdominal este rotunjit. ♀ Elitrele cu vârfurile
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu baza roșcată. Din Europa până în Japonia. l=11-16 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și mediane ușor lățite. Vârfurile elitrelor lățite și rotunjite, iar vârful ultimului sternit abdominal este rotunjit. ♀ Elitrele cu vârfurile ușor ascuțite, prevăzute cu un tubercul proeminent, situat în treimea lor posterioară. Ultimul sternit abdominal prezintă vârful știrbit. 3 Genul Dendroxena Motschulsky (Xylodrepa Thoms.) În fauna României o singură specie întâlnită în pădurile de stejar și în livezi unde se hrănește cu omizi. Dendroxena quadrimaculata Scopoli
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
situate în același plan cu pubescența de fond. Scutelul prezintă o punctuație extrem de deasă. Elitrele mate, rugoase, fin punctate, marginile lor laterale au carene accentuate. Unghiul bazal al elitrelor denticulat. Suprafața elitrelor cu rugozități accentuate și cu o pubescență scurtă, tuberculii humerali sunt acoperiți cu peri lungi, galben-aurii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă o bordură accentuată. Specie răspândită în întreaga regiune Palearctică. l=9-12 mm. ♂ Unghiul sutural al elitrelor trunchiat. ♀ Elitrele cu unghiul sutural lobat. 2 Thanatophilus rugosus Linnaeus Capul prevăzut
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu marginile laterale rotunjite. Suprafața elitrelor prezintă o carenă longitudinală externă mai accentuată și alte 2 carene interioare mai scurte, ± șterse. Intervalele dintre carene sunt prevăzute cu rugozități transversale și cu o punctuație accentuată. Treimea posterioară a elitrelor cu un tubercul slab conturat. Din Europa până în Asia Mică și Caucaz. Dăunătoare la sfeclă, cartofi, plante furajere. l=11-12 mm. Primele 4 articole ale tarselor anterioare puternic lățite, cele mediane fiind ușor lățite. 2 Aclypea opaca Linnaeus (tomentosa Hbst.) Oval-alungit, aplatizat, negru-mat
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
clipeului dreaptă. Pronotul cu câteva zone netede, nepunctate, în rest el prezintă o punctuație deasă și accentuată. Scutelul uniform punctat. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Unghiul bazal al elitrelor este rotunjit, iar în treimea posterioară a elitrelor se află un tubercul bine conturat. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuație deasă. Dăunătoare la sfecla de zahăr. l=9-12 mm. Specie răspândită în întreaga Regiune Holarctică. ♂ Marginea internă a tibiilor posterioare cu un dinte apical lung, ascuțit și pubescent. 3 Aclypea alpicola
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
formată din 4 articole. Pronotul prezintă o punctuație deasă, ceva mai accentuată spre bază și spre marginile laterale, lipsesc zonele netede, nepunctate. Scutelul are o punctuație deasă. Elitrele cu unghiul bazal rotunjit, treimea posterioară a elitrelor fiind lipsită de un tubercul înălțat. Suprafața elitrelor cu o punctuație deasă și uniformă, jumătatea anterioară a elitrelor fără rugozități granulate. Carena exterioară a elitrelor mai dezvoltată decât cele 2 carene interioare, ea este mai înălțată postmedian și ajunge aproape de apexul elitrei. Aripile membranoase rudimentare
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
spre interior comparativ cu celelalte specii ale genului. Baza pronotului prezintă un șanț median scurt, de o parte și de alta a acestuia se află câte un șanț alungit și arcuit. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Elitrele lipsite de un tubercul anteapical prezentând 3 carene lucioase. Intervalele dintre carene au o punctuație fină și deasă. Din centrul Franței până în Mongolia. Specie necrofagă răspândită pe cadavre mici. l=11 20 mm. -ssp. carpathica Rtt. Corpul mat, de dimensiuni mai reduse. Antenele mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
adâncită. Elitrele oval-alungite, puternic convexe, cu o punctuație aspră. Marginile laterale ale elitrelor puternic rotunjite, îngustate în partea lor postmediană. Trohanterele mediane denticulate. Tibiile mediane și posterioare pubescente. Marginea posterioară a celui de-al 3 lea sternit abdominal cu un tubercul median. Pe terenuri însorite în furnicarele de Messor structor. l=2,8-3 mm. Primele 3 articole ale tarselor anterioare ușor lățite. Tibiile mediane arcuite, prevăzute în treimea bazală cu un vârf teșit. 19 Genul Dreposcia Jeannel Se recunoaște prin articolul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Antenele scurte, puternic îngroșate spre vârf. Articolele antenale 6-10 întotdeauna transverse, articolul 8 fiind de cel puțin 2 ori mai lat decât lung. Ultimele 2 articole ale palpilor maxilari au dimensiuni egale. La ambele sexe femurele anterioare sunt lipsite de tuberculi mediani. Partea posterioară a celui de-al 5 lea sternit abdominal la ♀ prezintă o știrbitură semilunară. În fauna României 3 specii întâlnite în cuiburi de păsări, vizuini de mamifere și pe cadavre. Alte specii: Sciodrepoides alpestris Jeannel 1 Sciodrepoides watsoni
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
ușor rotunjite, prevăzute cu o punctuație extrem de fină, relativ deasă, spre vârful elitrelor sunt vizibile urme de strii șterse. Specie montană, răspândită în nordul și centrul Europei pe cadavre. l=3-3,7 mm. ♂ Marginea internă a tibiilor anterioare cu un tubercul mic. 4 Catops longulus Kellner (pilicornis Thoms.) Corpul alungit, negru, cu baza și vârful antenelor maronii, iar palpii, tibiile și tarsele au o nuanță roșcată. Capul și pronotul cu o pubescență deasă, galbenă sau galben-maronie, elitrele uneori cu reflexe albăstrui
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fină și deasă, spre vârf sunt vizibile strii ± șterse. Specie boreo-montană întâlnită pe cadavre, în vizuini și în grote. l=3,5-5 mm. ♂ Pronotul de 1,5 ori mai lat decât lung. Tibiile anterioare cu marginea internă lipsită de un tubercul mic. ♀ Pronotul puternic transvers, de 2 ori mai lat decât lung. 5 Catops chrysomeloides Panzer (sericeus Steph.) Se recunoaște ușor prin măciuca antenelor care este bine conturată, prin articolul 6 transvers, prin ultimul articol antenal relativ alungit, prin coloritul negru
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și lățite, având cea mai mare lățime în partea lor antemediană. Vârful elitrelor ascuțite, prevăzute cu urme de strii ± șterse. Element european. În zona montană și alpină pe cadavre. l=3-4,5 mm. ♂ Marginea internă a femurelor anterioare prezintă un tubercul median mic. Al 6-lea articol antenal pătrat. 7 Catops ventricosus Weise Asemănătoare cu specia precedentă de care se diferențiază prin coloritul întunecat al corpului, prin măciuca antenei care este mai îngroșată și prin pronotul mai îngustat. În zona montană
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pronotului în partea sa mediană este mai mare decât lățimea bazei elitrelor. Elitrele oval scurtate. În centrul și sudul Europei. Pe dejecțiile uscate din preajma vizuinilor de bursuc și de vulpe. l=3-4,5 mm. ♂ Femurele anterioare sunt lipsite de un tubercul apical. 14 Catops fuscus Panzer Conturul corpului oval-lățit, ascuțit posterior, ușor convex. Maroniu-negricios, elitrele și adesea marginile laterale ale pronotului roșcat-maronii. Antenele, palpii și picioarele roșcate. Măciuca antenelor unicolor maronie, al 7-lea articol antenal adesea roșcat spre vârf. Capul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]