KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186

col, un pedicul și o bază care sângeră ușor. Tumora este localizată cel mai adesea la nivelul degetelor, palmei și în mod excepțional la nivelul porțiunii mijlocii a buzei inferioare. Denumirea de botriomicom provine de la asemănarea sa cu o formațiune tumorală de etiologie micotică, dezvoltată la cai pe plăgile de castrare contaminate cu botriomices. La om, din punct de vedere anatomopatologic și microbiologic, specificitatea acestui așa-zis botriomicom este contestată. Astfel, histologic el este asemănător cu un burjon cărnos dar cu

Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225

Se consideră că 1 din 4 oameni face, în timpul vieții, un cancer și numai 1/3 dintre canceroși supraviețuiesc mai mult de 5 ani sub tratament. Ultimele decenii se caracterizează prin notabile progrese ale științelor medicale: biologie moleculară, genetică, imunologie tumorală, oncologie virală, care au permis o mai bună cunoaștere a patologiei tumorale. Perfecționarea concomitentă a mijloacelor de explorare a permis un diagnostic tot mai precoce și a îmbunătățit procentul supraviețuirilor la distanță. Fără o politică sanitară complexă și susținută, un

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
și numai 1/3 dintre canceroși supraviețuiesc mai mult de 5 ani sub tratament. Ultimele decenii se caracterizează prin notabile progrese ale științelor medicale: biologie moleculară, genetică, imunologie tumorală, oncologie virală, care au permis o mai bună cunoaștere a patologiei tumorale. Perfecționarea concomitentă a mijloacelor de explorare a permis un diagnostic tot mai precoce și a îmbunătățit procentul supraviețuirilor la distanță. Fără o politică sanitară complexă și susținută, un nivel de trai decent și o educație sanitară adecvată rezultatele nu vor

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
precanceroase (polipoza colică familială, sindromul Gardner, neurofibromatoza, retinoblastomul, adenomatoza endocrina multiplă, albinismul). 3. Imunitatea: Există numeroase exemple care ilustrează implicarea imunității în apariția neoplaziilor: frecvența mai mare a cancerelor la cei cu deficiențe imune (SIDA, transplante, iradiați), identificarea unor antigene tumorale specifice, etc. în conformitate cu legile imunității celula tumorală, datorită antigenității sale, declanșează un răspuns imunobiologic preponderent mediat celular menit să o distrugă. În realitate, acest răspuns imunobiologic este insuficient datorită mai multor factori: slaba antigenitate a celulelor tumorale, modulația antigenelor de pe

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
retinoblastomul, adenomatoza endocrina multiplă, albinismul). 3. Imunitatea: Există numeroase exemple care ilustrează implicarea imunității în apariția neoplaziilor: frecvența mai mare a cancerelor la cei cu deficiențe imune (SIDA, transplante, iradiați), identificarea unor antigene tumorale specifice, etc. în conformitate cu legile imunității celula tumorală, datorită antigenității sale, declanșează un răspuns imunobiologic preponderent mediat celular menit să o distrugă. În realitate, acest răspuns imunobiologic este insuficient datorită mai multor factori: slaba antigenitate a celulelor tumorale, modulația antigenelor de pe suprafața celulelor tumorale, prezența unor substanțe protectoare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
identificarea unor antigene tumorale specifice, etc. în conformitate cu legile imunității celula tumorală, datorită antigenității sale, declanșează un răspuns imunobiologic preponderent mediat celular menit să o distrugă. În realitate, acest răspuns imunobiologic este insuficient datorită mai multor factori: slaba antigenitate a celulelor tumorale, modulația antigenelor de pe suprafața celulelor tumorale, prezența unor substanțe protectoare (sialomucine), creșterea tumorală rapidă, blocarea reacțiilor imune și slăbirea supravegherii imune (imunodeficiență). 4. Carcinogeni chimici: Sunt cunoscute numeroase substanțe chimice care pot induce apariția neoplaziilor, la animal sau om (tabelul

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
în conformitate cu legile imunității celula tumorală, datorită antigenității sale, declanșează un răspuns imunobiologic preponderent mediat celular menit să o distrugă. În realitate, acest răspuns imunobiologic este insuficient datorită mai multor factori: slaba antigenitate a celulelor tumorale, modulația antigenelor de pe suprafața celulelor tumorale, prezența unor substanțe protectoare (sialomucine), creșterea tumorală rapidă, blocarea reacțiilor imune și slăbirea supravegherii imune (imunodeficiență). 4. Carcinogeni chimici: Sunt cunoscute numeroase substanțe chimice care pot induce apariția neoplaziilor, la animal sau om (tabelul 17.2). Aceste substanțe acționează, direct

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
sale, declanșează un răspuns imunobiologic preponderent mediat celular menit să o distrugă. În realitate, acest răspuns imunobiologic este insuficient datorită mai multor factori: slaba antigenitate a celulelor tumorale, modulația antigenelor de pe suprafața celulelor tumorale, prezența unor substanțe protectoare (sialomucine), creșterea tumorală rapidă, blocarea reacțiilor imune și slăbirea supravegherii imune (imunodeficiență). 4. Carcinogeni chimici: Sunt cunoscute numeroase substanțe chimice care pot induce apariția neoplaziilor, la animal sau om (tabelul 17.2). Aceste substanțe acționează, direct sau prin produșii lor de metabolism, asupra

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
tipuri de radiații este reputată drept cauzatoare de neoplazii: razele ultraviolete produc cancere cutanate, radiațiile ionizante sarcoame, leucoze, cancere tiroidiene, iar razele X cancere cutanate, etc. Radiațiile acționează asupra cromozomilor determinând alterarea acestora care conduce la apariția și selectarea clonelor tumorale. Efectul carcinogenetic este dependent de doză și timp de expunere. 6. Carcinogeni virali: Există multiple dovezi ale efectului carcinogenic al unor virusuri asupra animalelor și a omului. Sunt implicați atât virusuri ADN (herpetic, Epstein-Barr, Bittner, polio) cât și virusuri ARN

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
eficiente, ele distrug celula mutantă și integritatea structurii este păstrată. În schimb, când mijloacele de apărare sunt ineficiente se produce proliferarea celulei mutante, cu apariția neoplaziei (fig.17.1). 17.3. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tumorile se caracterizează prin particularități ale celulei tumorale, țesutului tumoral, creșterii și extensiei lor. 1. Celula tumorală se deosebește de celula normală prin modificări morfologice, biochimice, antigenice, metabolice, genice, cromozomiale, funcționale și de proliferare. Toate aceste particularități îi permit să eludeze legile diviziunii și diferențierii conferindu-i un

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
distrug celula mutantă și integritatea structurii este păstrată. În schimb, când mijloacele de apărare sunt ineficiente se produce proliferarea celulei mutante, cu apariția neoplaziei (fig.17.1). 17.3. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tumorile se caracterizează prin particularități ale celulei tumorale, țesutului tumoral, creșterii și extensiei lor. 1. Celula tumorală se deosebește de celula normală prin modificări morfologice, biochimice, antigenice, metabolice, genice, cromozomiale, funcționale și de proliferare. Toate aceste particularități îi permit să eludeze legile diviziunii și diferențierii conferindu-i un grad mare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
păstrată. În schimb, când mijloacele de apărare sunt ineficiente se produce proliferarea celulei mutante, cu apariția neoplaziei (fig.17.1). 17.3. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tumorile se caracterizează prin particularități ale celulei tumorale, țesutului tumoral, creșterii și extensiei lor. 1. Celula tumorală se deosebește de celula normală prin modificări morfologice, biochimice, antigenice, metabolice, genice, cromozomiale, funcționale și de proliferare. Toate aceste particularități îi permit să eludeze legile diviziunii și diferențierii conferindu-i un grad mare de autonomie. Modificări morfologice: Celula tumorală tinde

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
Celula tumorală se deosebește de celula normală prin modificări morfologice, biochimice, antigenice, metabolice, genice, cromozomiale, funcționale și de proliferare. Toate aceste particularități îi permit să eludeze legile diviziunii și diferențierii conferindu-i un grad mare de autonomie. Modificări morfologice: Celula tumorală tinde să se apropie de celula primitivă, prin dediferențiere. Are o formă diferită, dimensiuni sporite, un aspect monstruos. Membrana are modificări de structură și ale suprafeței. Citoplasma este bazofilă, cu vacuole și organite modificate. Nucleul este mare, de formă neregulată

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
aspect monstruos. Membrana are modificări de structură și ale suprafeței. Citoplasma este bazofilă, cu vacuole și organite modificate. Nucleul este mare, de formă neregulată, hipercromatic și cu numeroși nucleoli. Raportul nucleu/ citoplasmă este sporit. Modificări biochimice: Activitatea biochimică a celulei tumorale este similară, dar nu identică cu a celulei normale. Cele mai multe modificări sunt în legătură cu rata proliferării, cu pierderea adezivității intercelulare, cu creșterea capacității de migrare. Există schimbări în ADN, ARN, enzime, lipide și colesterol ce au drept consecințe schimbări metabolice și

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
Există schimbări în ADN, ARN, enzime, lipide și colesterol ce au drept consecințe schimbări metabolice și secretorii. Modificări metabolice: Datorită proliferării rapide și a modificărilor biochimice apar schimbări metabolice. La nivelul membranei transportul glucidelor și al aminoacizilor este modificat, celula tumorală fiind o mare consumatoare a lor. Sinteza proteică este crescută și deoarece celula tumorală poate fi o producătoare de substanțe biologic active (hormon paratiroidian, ADH, ACTH). Glicogeneza și lipogeneza sunt reduse. Aceste modificări au la bază activitatea unor oncogene care

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
metabolice și secretorii. Modificări metabolice: Datorită proliferării rapide și a modificărilor biochimice apar schimbări metabolice. La nivelul membranei transportul glucidelor și al aminoacizilor este modificat, celula tumorală fiind o mare consumatoare a lor. Sinteza proteică este crescută și deoarece celula tumorală poate fi o producătoare de substanțe biologic active (hormon paratiroidian, ADH, ACTH). Glicogeneza și lipogeneza sunt reduse. Aceste modificări au la bază activitatea unor oncogene care, în mod normal sunt represate. Modificări antigenice: Celulele tumorale produc substanțe cu caracter antigenic

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
este crescută și deoarece celula tumorală poate fi o producătoare de substanțe biologic active (hormon paratiroidian, ADH, ACTH). Glicogeneza și lipogeneza sunt reduse. Aceste modificări au la bază activitatea unor oncogene care, în mod normal sunt represate. Modificări antigenice: Celulele tumorale produc substanțe cu caracter antigenic, recunoscute ca atare de sistemul imun. Sunt antigene fetale sau neoantigene prezente în viața intrauterină sau imediat postnatal și total represate în organismul matur. Alfa-fetoproteina este prezentă în cancerul hepatic și în tumorile germinale ovariene

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea se caracterizează și prin: alterarea inhibiției de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul neoplazic se deosebește radical de țesutul de origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din țesut conjunctiv, este mai bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul neoplazic se deosebește radical de țesutul de origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din țesut conjunctiv, este mai bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
țesutul de origine, atît in privința structurii cît și în privința citoarhitecturii. Parenchimul tumoral este reprezental de celulele tumorale cu grade diferite de diferențiere, iar stroma, formată din țesut conjunctiv, este mai bogată (sarcoame) sau mai redusă (carcinoame). 3. Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne își au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive ale transformării maligne: inițierea, creșterea, promovarea, conversia, propagarea și progresia. Inițierea este

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate se transformă în celule maligne (promoția). Aceste celule sunt supuse interacțiunii cu gazda selectându-se clonele ce vor dezvolta tumori (conversia). Urmează propagarea caracterizată de înmulțirea celulelor tumorale până la stadiul de tumoră „in situ”. Rata de creștere a unui țesut depinde de: numărul de celule în diviziune, durata unui ciclu cellular, numărul de celule care se pierd. Una dintre cauzele creșterii rapide a tumorilor maligne este numărul mare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
creștere a unui țesut depinde de: numărul de celule în diviziune, durata unui ciclu cellular, numărul de celule care se pierd. Una dintre cauzele creșterii rapide a tumorilor maligne este numărul mare de celule în diviziune. Durata unui ciclu celular tumoral nu este obligator mai scurtă, mai repede, celulele tumorale nu mor înainte de termen. Raportul între numărul celulelor în diviziune și numărul celulelor în repaus reprezinta fracția de creștere, iar durata în care tumora își dublează masa este timpul de dublare

Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]