KorAP: Find »[drukola/base=turna & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...433 >

10,815 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

sau cranii când înfigeau cupa escavatorului. Au început să se-nchine, au vrut s-oprească lucrul, dar i-au mânat securiștii. Chiar unde e acum terenul de sport. Tot acolo au fost îngrămădiți bieții oameni unii peste alții, s-a turnat prin ’41 var peste ei. Ioan a vândut casa veche, cu zidurile ei de jumătate de metru, puteai să te-ntinzi pe pervaz cât era de lat, cu intrarea cu scări înalte pe care urcau vrejurile de iederă groasă cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
pătrundeau în nări praful și umezeala. Noul proprietar a adus materiale de construcție, camionul a dărâmat din greșeală gardul de lemn, a descărcat plăcile de gresie și marmura, nisipul și mortarul peste tufele de corn. A tăiat alunul, să poată turna beton. Vreo două ramuri rămase afară se-ncăpățânează să dea frunze. *** - Ce bine că te-am găsit! aud în spatele meu o voce ușor răgușită. Mă desprind cu greu de la fereastră, parcă m-am lipit de dușumea în locul acela. - Da? - Ierea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
mi și papucii ăia de dedesubt... Pantofii cu noroi uscat pe tălpi dispar și ei în burta primitoare-a dulapului cu știință. - Fac imediat și-un nes, dar rece... Paharele sunt cam slinoase, le șterge cu-n colț de prosop, toarnă apă dintr-o sticlă de plastic... merge. - Și, cu băboiul... întreb după ce ne-am instalat și-avem în față și cutia de la alune plină cu mucuri de țigară. Ce-a fost? - Vinerea trecută, când m-am întors, am găsit-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
nu’ș ce otravă boabele de cafea... mi-a adus vreo câteva, a trebuit să ronțăi vreo două, să vadă... da’ nu te-ai lăsat, ai injectat substanțe în țevile de canalizare, ai tu niște chei și tot deșurubezi și torni acolo toate căcaturile, care nu te-omoară pe loc, nu, nu... mai încolo, când nu se-așteaptă nimeni... că-i scotocești prin apartament în lipsa ei, a văzut după semne, căpețele de lână, fire de păr lipite cu gumă de mestecat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
ori mai ieftin, la asta nu te gândești? Dă din mână a lehamite. - Ei... Am văzut io într-un film că iau cutia și-o împrăștie un copchil pe bunică-sa din avion, peste tot orașul... Nici așa! Să mă toarne-n parc unde toți câinii ridică piciorul sau în vreo râpă, peste urzici? Păi dacă nu mai avem morți, nu mai avem cimitire și-s printre locurile cele mai frumoase, mai liniștite, mai ales vara, când te coci în blocuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
vine totul pe calculator, pe calc și tot îs încălțați. Lasă că și ăia care-aduc calcurile parcă-s înțărcați cu zeamă de ceapă... Vine unu’ aseară... E tot? îl întreb. „Cum să nu!” se bășică telectualu’. Pregătesc, m-apuc de turnat forme și văd că nu-i o pagină... o pierdut calcu’ în maxi-taxi, nu mai știe cum, da’ l-o avut... Sigur l-o avut! „Și-acuma, nea Mitică, ce fac...” i se tuflește mândria. I-am tipărit c-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
acuma, nea Mitică, ce fac...” i se tuflește mândria. I-am tipărit c-o pagină albă, să scrie cu pixu’ mocofanii. Zi-le că-i experiment... și șterge-o, că eu nu mai stau după voi... S-a dus să toarne-n el rom, de supărare c-a belit gazeta și că nu-i înțeles la noi omu’ de cultură tânăr. Să-i fi pus pe ei la linotip, să culeagă zațul, să stea să bată-n forme... - Să nu-ncapă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
an și jumătate ne tot scriem. Mircea-mi povestește ce realizări mai are, eu mă victimizez înșirând porcărioare, să-l încurajez că lui i-e bine acolo și nouă de rahat aici. „... s-a dat liber la plouat și tot toarnă, a rămas robinetul deschis, îți răsar mânătărci pe creier, îți încolțesc semințele aduse de vânt la subsuori, te-aștepți să te trezești cu mușchi între picioare, trenurile au tangaj ca niște șlepuri, în ritmul ăsta ajunge Sibiul port la mare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Bun, nu cu sfoară legată de lustră, vene tăiate în cadă cu lama de ras, cap băgat în cuptor sau curea prinsă de balustrada balconului sau de calorifer, n-a înghițit pastile, dar tot sinucidere a fost. În doi ani, turnând în el toate spirturile posibile. - Mai am vreo cinci luni și gata! m-a anunțat într-o zi, când am trecut să-l văd pe la editură, în cămăruța lui amărâtă de sub scară. A scos o sticlă din sertar, și-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
mă duc acasă, să mă mângâi pe creștet, să nu-mi dea lacrimile, „seriosu’ de tine...”. - Nu e admisibil să treacă toți așa de ușor! Se obișnuiesc, nu mai citesc nimic... Se poate? Cum ar reacționa oare dacă i-aș turna un borcan cu miere-n cap și-aș presăra fulgi? Uite-așa, dacă te-ai duce lângă ființa asta negricioasă, cu umeri ascuțiți și bot de știucă, care gesticulează isteric, și i-ai aprinde un ghemotoc de cârpe în față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
acela, ehehehe, ehe, știm noi, păi cum, ehehehe, de parc-ar fi spus Pârvulescu avea branhii și dormea cu burta-n jos în fântâna arteziană de lângă Prefectură, Pârvulescu plimba elefanți prin Piața Unirii și-i boteza în spate la Mitropolie turnându-le găleți cu apă sfințită în cap, dar numai între 17.00 și 23.00, Pârvulescu zbura noaptea de pe-acoperișul teatrului sau își dădea drumul pe burlane, încălțat cu bocanci grei, cu ținte, și făcea un zgomot de nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
amanta lui Pârvulescu e Izabela Sandu, realizatoarea de emisiuni culturale. N-am vreme să-mi manifest nici o reacție față de această veste postumă, dispare de lângă mine, urcă scările câte două, îndoit de spate, să-și ajungă din urmă protectoarea, să-și toarne cenușă-n cap pentru păcatul de a fi vorbit c-un ins atât de declasat. Parcă-l și aud, „m-a oprit el, așa face, îmi pare rău, nu aveam cum să-l evit, regret...”, „domnule” - o pauză de dispreț

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
stingea lumina, pe sub tapetul rupt, de pe vremea naționalizării... da’ știți voi cum e să ai tot corpul plin de blânde de la ploșnițe? - Nici eu nu știu cum e cu ploșnițele, n-am luat decât păduchi în clasa întâi, de-am avut gaz turnat în cap o lună și-am urlat în gura mare că, dacă mă tund chilug, fug la Bucșoaia, n-am fost niciodată, dar îmi suna mișto să fug acolo, mi se părea de efect. Au început, pe măsură ce le-aruncam amănunte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
din candelă, m-au descântat și mi-au suflat în ureche celălalt nume, de-acu’ nu te mai cheamă Ștefan, m-au vândut pe fereastră, de-acu’ nu te mai cheamă Ștefan, să nu te recunoască boala cea rea, au turnat pulberi într-o strachină, s-au adunat într-un soi de vierme, dar am fost mai puternic, întotdeauna am fost foarte puternic, puteam să vin cu degetul dezbârnat, atârnând, cu tenișii plini de sânge, cu osul rotulei la vedere, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Dar Zagan se uită la mine, coboară mâna. - E doar o zgârietură, aschimodie... Am nevoie de cineva să-mi aducă niște găleți cu apă. Uite doi lei. Nu știu dacă mi se pare sau poate clipi din amândoi ochii. Miercuri Torn cam o treime din siropul de cătină în chiuveta de la bucătărie. E galben-vâscos, rămân sâmburi cleioși pe faianță. Las să curgă apa. - La cimitir! - La care? La „Eternitatea”? La „Sfântu’ Vasile”? Are dreptate, nu m-am gândit și nici nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge încetișor în față căldărușa. - Domnu’, dacă vrei prescură și lumânări, mai așteaptă, mai am de șters și de frecat, se-ncuibă mucegaiul, cât clor aș turna, am mâinile arse de-acum, a doua zi văd înapoi firișoarele verzi. Nu se duce, păcatele mele, și vai de oasele mele bătrâne... Îmi arată mâinile cu bonturi. - Mergi matale și te închină mai ’nainte pe la icoane, pe la Născătoarea, pe la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
de două ori la rând... - Trage și cartonul acela de pe magazie, ai grijă la cuie, că-s ruginite. A luat canistra cu benzină. - Vreți să vă încălziți? Ia să facem un foc de tabără, măi băieți, ia tu de-aici, toarnă așa, pe lemne, toarnă tot, tată, să se-mbibe bine, nu mai facem economie, ai golit-o? Uite-aici bricheta, la tata, acum poți s-aprinzi... Dracii au început să chiuie când s-a înălțat focul, cu pârâituri și trosnete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
rând... - Trage și cartonul acela de pe magazie, ai grijă la cuie, că-s ruginite. A luat canistra cu benzină. - Vreți să vă încălziți? Ia să facem un foc de tabără, măi băieți, ia tu de-aici, toarnă așa, pe lemne, toarnă tot, tată, să se-mbibe bine, nu mai facem economie, ai golit-o? Uite-aici bricheta, la tata, acum poți s-aprinzi... Dracii au început să chiuie când s-a înălțat focul, cu pârâituri și trosnete. Niște butelii de la șprai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
s-au retras în fugă, grecii din Eteria au îngropat pe-aici toate comorile pe care le-aveau cu ei și-au aruncat și-un blestem, să nu poată nimeni să le găsească. Pe urmă, câteva țigănci au descântat, au turnat și-au început să li se arate semne, să joace flăcărui albastre... Nu așa a înnebunit al lui Dobre și s-a spânzurat de stâlpul de înaltă tensiune, de era și cu limba ieșită de-un cot și pe jumate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
de ce ne cerți cu urgia ta? Doamne Dumnezeule, când ai s-auzi tângurile noastre și-ai să-i ostoiești pe cei nevinovați... - Am s-o iau razna, mă tâmpesc de-a binelea... aruncă Leonard geanta. Uite cum arată, parcă a turnat cineva zoaie pe pereți! Am schimbat uleiurile, m-am sfătuit cu alții, am verificat compoziția vopselelor, am dat jos gletul și l-am refăcut, am lăsat să se usuce... Nu că nu s-a uscat, dar s-au întins petele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Gogh. - Leonard... încerc să-l calmez, îi pun mâna pe umăr. Mai încet, mai pune-ți lacăt la gură... Se smucește. - Te-ai tâmpit și tu? Ce-o să fie? Mă scrie la catastif? Ia șabloanele pentru litere și le rupe. Toarnă peste bucăți ce era în găleată. - Ce fac eu aici? Nici nu cred... Mă prostituez, asta fac! Mă vând pe niște milioane, da’ nu-n bordel, ci-n biserică! Gata, mă duc să-i pictez căprioare cu troscotu-n bot, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

Niciodată nu m-am simțit atît de frustrat... O sută de bărbați, patruzeci de tunuri, unul dintre cele mai bune vase de război din flota noastră și nu am fost În stare să isprăvim cu lighioana asta... Majordom! mîrÎi el. Toarnă-mi rom! Vreau să mă-mbăt În noaptea asta, chiar dacă e Împotriva tuturor ordonanțelor. Și să nu mă trezească nimeni două zile. E un ordin! Ordinul fu respectat, iar căpitanul Lazemby deschise din nou ochii cînd se afla deja foarte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

copii a unei copii a unei vile în stil pseudo-Tudor. E la o sută de generații de original, dar nu așa suntem de fapt cu toții? Chiar înainte ca Evie să coboare scările țipând și s-o împuște pe Brandy Alexander, turnat în hol cam un galon de Chanel No 5 și am aruncat peste el o invitație de nuntă aprinsă, și bum, uite că reciclez. E ciudat, dar până și cel mai mare și tragic incendiu nu-i decât o reacție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
de pe alee. O să-l duc de acolo. O să facă tot ce vreau, altfel, oriunde am ajunge, o să spun la poliți că a intrat cu forța în casă. Că el a provocat incendiul și a folosit pușca să mă răpească. O să torn totul despre Manus și Evie și scârboasa lor poveste de amor. Cuvântul amor are gust de ceară de urechi când îl gândesc în legătură cu Manus și Evie. Izbesc cu patul puștii în ușa dulapului, și pușca se descarcă. Încă un centimetru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
îți umple paharul ca să-l poată goli pe al lui. Atâta vreme cât bei tu, băutura nu e o problemă. În tovărășie. Să bei e distractiv. Dacă e o sticlă pe masă, chiar dacă paharul tău nu e gol, un bețiv îți va turna puțin în pahar înainte să și-l umple pe al lui. Asta e doar o generozitate de fațadă. Brandy Alexander asta nu mă mai slăbește cu chirurgia plastică. De ce, înțelegeți, nu mă uit la ce oportunități există. Cu pieptul siliconat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]