2,724 matches
-
poarte pașii spre supermagazinul Pathmark de lângă South Street Seaport din New York. Stând în raionul de produse de import, mi-a venit ideea că pot să-mi permit să-mi cumpăr tot ce vreau. Dacă, să spunem, voiam să-mi iau turtă dulce englezească, de care mâncasem când eram copil, puteam lua o cutie și plăti pentru ea, chiar dacă era vreo patru sau cinci dolari. Nu mai trebuia să mă chinui să am bani de mâncare. Mi-am dat seama atunci, și
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
examen practic, matitatea cardiacă la o doamnă foarte bine. Bietul coleg s-a pierdut de emoție la un moment dat, strâmtorat între ochii iscoditori ai profesorului Goia și pieptul doamnei, a desenat pe pieptul ei alb o inimă ca o turtă dulce. Profesorul s-a uitat la student, apoi la ceea ce a desenat: nu e bine domnule coleg, mai lipsește ceva. Studentul se uită pierdut la profesor care tot el îi răspunde cu zâmbetul lui ciudat: Săgeata, domnule coleg. Profesorul a
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
greșită, cum că numai trupul e solicitat de alte trupuri ori de pneumă. Limpede e că și înălțimile se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. (...) Fiecare protagonist al scenariului trage firește spuza pe turta lui și-și cheamă partenerul în locurile unde se simte (și este) la el acasă. Fascinația celuilalt (celeilalte) se afirmă totuși atât de obsedant, încât mult nu lipsește ca fata să se descotorosească de cele familiare ei de cele lumești
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
vizibil contrastante cu semnificația gravă a textului, din dorința de a reduce, de a diminua importanța lor: "Sub masa de biliard un vânt mai mic, mai copil,/ intrase la adăpost venind de departe;/ poate regreta banchizele ce se frâng ca turtele,/ dar vorbele se topeau, erau numai șoapte". Lumea e o jucărie în mâinile unor copii mai mult sau mai puțin îndemnatici. Ideea de joc este oarecum indirect abordată, masa de biliard este folosită drept ascunzătoare. Nu se urmăresc regulile unui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
apoi, interesul pentru iarmaroc, un pretext (folosit și de Verlaine și Cehov) pentru a înfățișa un crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
schimburi de noapte în fabrica locală, îmbogățiți de mentalitatea că tot ce fac - fac pentru copii. Obiceiurile legate de nuntă ale bunicilor le apăreau mirilor drept vechi, depășite și de nepracticat, că oricum nu e loc la bloc! Bradul, apa & turta miresei, bărbieritul ginerelui, nuneasca și alte chestii rituale - de ce să le facem? Nu ne plac și n-ai unde! Lăutari? Avem MP3-uri câte vrei, computer și boxe, la ce să dăm bani pe lăutari? Educația dizolvantă sau eclectică din anii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ai lor. Șezură, se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua zi, când se deșteptă, boierul, văzându-se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Miclea. V.S. Nu, eu nu spun Miclea, pentru că nu este pachetul Miclea, repet: este un pachet de legi care a rezultat din acordul politic al tuturor partidelor. Pentru că dacă spunem Miclea înseamnă că PDL ar vrea să tragă spuza pe turta lui. Or noi nu spunem asta. Nu este pachetul PDL, este pachetul rezultat din consensul partidelor politice și al sindicatelor și al tuturor forțelor societății civile în legătură cu strategia națională pe educație. Din păcate, există diferențe între ceea ce este în acest
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
soft[ware] "idem", preluat în această formă din engl. (soft "moale"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, drept, fix", Leder "piele"); germ. Schwarz "(porție de) cafea neagră" < Schwarz[kaffee] "idem" (schwarz "negru"); lat. torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, rom. turtă "idem") < torta [panis] "pâine rotundă" (tortus,-a,-um "rotunjit, rotit, răsucit, contorsionat, sinuos"; rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii a doi frați sau a două surori" < lat. [consobrinus,-a] verus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
engl. (soft "moale"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, drept, fix", Leder "piele"); germ. Schwarz "(porție de) cafea neagră" < Schwarz[kaffee] "idem" (schwarz "negru"); lat. torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, rom. turtă "idem") < torta [panis] "pâine rotundă" (tortus,-a,-um "rotunjit, rotit, răsucit, contorsionat, sinuos"; rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii a doi frați sau a două surori" < lat. [consobrinus,-a] verus,-a *"idem" (consobrinus,-a "văr, respectiv vară din partea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pressec, v. sp. prisco ~ persigo ~ pejego, port. pecego ~ pexego, rom. p(i)ersică ~ pearsece, sd. pessighe ~ pesca ~ presca ~ persegu ~ pressec) < [malum] persicum "idem" (literal: "măr sau fruct din Persia"; malum "măr", atestat însă și cu sensurile "piersică, portocală, lămâie"); torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, it., sp. torta, rom. turtă, sd. turta ~ torta "idem") < torta [panis] "idem" (DEX; literal: "pâine răsucită, curbată, rotunjită"). În privința condensării în latină este extrem de sugestivă situația numelor romanice ale zilelor săptămânii, care în unele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
i)ersică ~ pearsece, sd. pessighe ~ pesca ~ presca ~ persegu ~ pressec) < [malum] persicum "idem" (literal: "măr sau fruct din Persia"; malum "măr", atestat însă și cu sensurile "piersică, portocală, lămâie"); torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, it., sp. torta, rom. turtă, sd. turta ~ torta "idem") < torta [panis] "idem" (DEX; literal: "pâine răsucită, curbată, rotunjită"). În privința condensării în latină este extrem de sugestivă situația numelor romanice ale zilelor săptămânii, care în unele limbi provin din sintagma latinească întreagă (cu determinantul antepus sau postpus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pearsece, sd. pessighe ~ pesca ~ presca ~ persegu ~ pressec) < [malum] persicum "idem" (literal: "măr sau fruct din Persia"; malum "măr", atestat însă și cu sensurile "piersică, portocală, lămâie"); torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, it., sp. torta, rom. turtă, sd. turta ~ torta "idem") < torta [panis] "idem" (DEX; literal: "pâine răsucită, curbată, rotunjită"). În privința condensării în latină este extrem de sugestivă situația numelor romanice ale zilelor săptămânii, care în unele limbi provin din sintagma latinească întreagă (cu determinantul antepus sau postpus), iar în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
agua] gaseosa, germ. Halbe < halbe [Mass s.f.], rom. ie < lat. [vestis] linea, lat. novella < [vitea] novella, rom. plenară < [ședință] plenară, fr. première < première [représentation], oc. prima "primăvară" < lat. prima [vera], rom. roșie < [pătlăgică] roșie, it. terza < terza [nota], lat. torta ~ *turta < torta [panis]; tot neutru în rom. accelerat < [tren] accelerat, rom. circular < [ferăstrău] circular, lat. cuprum < [aes] Cypr(i)um, lat. ficatum < [jecur] ficatum, rom. flagrant < flagrant [delict]; tot plural în rom. Externe < [Afaceri] Externe, fr. frites "cartofi prăjiți" < [pommes] frites
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
formaticum, 166 hibernum (hiberna), 166 jovis, 167, 201, 202 *lunis, 134, 167 martis, 85, 134, 167, 201 martius, 168 mercuris, 167 musca, 171 novella, 166, 203 orbus, 86, 145, 166, 201 persica (persicum), 25, 139, 167 rectum, 137, 170 torta (*turta), 138, 167, 203 veneris, 167 zodiacus, 130, 191 Maghiară apró, 136, 181 binec, 191, 211 deci, 181 deka, 181 dinó, 102 glét, 129, 190, 197 hercág, 190, 198 kölni, 133, 139, 160, 181 mozgó, 77, 137, 182 notesz, 107, 161
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de lapte se disting de departe prin prezența silozurilor cilindrice, înalte. Media numărului de vaci e de circa 30 de fermă, îngrijite și mulse în special de membrii familiei. Planta furajeră preferată e porumbul. Se dau multe tărâțe, mălai și turte. O problemă importantă e așternutul, întrucât în regiune se produc puține paie. O altă problemă o pune și transportul și împrăștierea gunoiului de grajd, care cere muncă multă. Din această cauză platforma de gunoi europeană unde gunoiul stă la dospire
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Henry Ford. El a văzut în soia o plantă de mare viitor. În acest scop, a înființat o stațiune experimentală la Greenfield Village, în statul Michigan și a cultivat suprafața de 7400 ari de soia (circa 3000 ha). În ce privește folosirea turtelor de soia, Ford a găsit că în afară de hrana vitelor ele pot fi folosite foarte rentabil în industria plastică. Se pot obține astfel piese de automobil, țiglă, mobilă, butoni, scrumiere, suveici, portțigarete etc. Fiind o leguminoasă, îmbunătățește solul. Deși e
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
media (se) consideră că sunt obiectivi, dar... în majoritatea cazurilor, jurnaliștii nu sunt obiectivi în relatările lor, fie pentru că, în mod conștient, optează să nu fie astfel, fie pentru că sunt manipulați de sursele lor...” - Ridic la fileu, trag spuza pe turta noastră și întreb pe universitara-deputat Ardeleanu, altminteri un eminent lingvist, între altele, cum interpretează Domnia Sa elementele enunțate (și, implicit, influențele derivate) din discursul mediatic, cel care se revendică, vizavi de travaliul din arealul politic, ca fiind expresia transparenței și fidelității
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
leniniste, vezi scena cu troțkiștii din filmul despre viața Fridei Kahlo, o pictoriță de geniu și o femeie fără asemănare de proastă, în felul ei. Doar nu vă imaginați că un grup se poate duce la bar și pe jumătate turtă pot comenta să zicem, pe Lévinas. Ce să înțelegi din el? Pe când Mein Kamf sau Manifestul Comunist, sau Cărticica șefului de cuib? S-o spunem pe șleau. Nu doar de fragilitate sufletească e vorba deși e și aici ceva, iar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ce înseamnă, în fond, o amiciție? Recomandările amicale, laudele prietenești, serviciile reciproce: sunt ele de bine (în ordinea prietenieiă sau de rău (în cea a adevăruluiă? Mutând discuția în sfera criticii literare, n-aș vrea să trag spuza nici pe turta cronicarilor, dar nici pe cea a autorilor. Vreau doar să dau câteva exemple, dintre cele strânse în vreo zece ani, asupra sinusoidei relației dintre un scriitor și criticul „lui“. Câtă confuzie se poate crea în acest spațiu deopotrivă biografic și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a crea senzațional din nimic. Românii e deștepți Radu Pavel Gheo Nota zero la purtare Într-un liceu din România un elev lovește o profesoară. I se scade nota la purtare și e exmatriculat câteva zile. Alt elev vine beat turtă la școală. I se scade și lui nota la purtare. Niște liceeni vin să-i aplice o corecție cuiva de la un liceu vecin. Li se scade nota la purtare. Două liceence se supără pe o „prospătură“ de gimnaziu care i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
de copt, o linguriță de cacao - rezultă un blat maron, care se taie în două. Crema - 150 g unt, 100 g zahăr, 2 ouă, 300 g ciocolată menaj rasă. La sfârșit, se așează în ordinea: noaptea - cremă - zi - cremă - noaptea. TURTA DULCE (1) 6 linguri de zahăr se pun la ars și se sting cu o cană de apă. Apoi se amestecă alte 6 linguri de zahăr cu 2 linguri de miere, 6 linguri de ulei, 50 g nucă, 10-15 cuișoare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zahăr și făină cât cuprinde la fel ca la compoziția de chec. Se dă la copt, la foc potrivit, timp de 45 de minute, până la o oră. După ce s-a copt, se pudrează cu zahăr. Este o rețetă de post. TURTĂ DULCE (2) 2 kg zahăr, 1 l de ulei, 1 l de vin, 100 ml de oțet, 50 g bicarbonat, 100 g drojdie, coaja de la două lămâi, sare, cuișoare, făină cât cuprinde și 800 gr. de miere. 1 kg. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sarea, cuișoarele, oțetul și siropul răcit. Apoi adăugăm făina și turnăm în tăvi tapetate cu unt și făină, după care se coace la foc potrivit, timp de o oră. După dorință, la final, putem pune nuci sau bucățele de rahat. TURTĂ DULCE (3) Se ard 250 g zahăr, apoi se sting cu 500 ml apă, după care se adaugă încă 250 g zahăr și se face un sirop. După ce s-a răcit se adaugă 3 gălbenușuri, 5 linguri de ulei, 3
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se coc la foc potrivit. Din 3 albușuri și 250 g zahăr pudră se face o bezea din care se ia cu lingura și se pune pe foaia fierbinte sau se fac forme, apoi se amestecă toate într-un lighean. TURTĂ DULCE NATALIA 200 g zahăr, 1 ou, 3 linguri de miere, 3 linguri de ulei, ½ de pahar de apă, ½ de linguriță de bicarbonat, 350 g făină, sare, cuișoare, scorțișoară și lămâie rasă. Se bat toate la un loc cu mixerul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]