3,509 matches
-
potrivit art.103, el poate cere modificarea măsurilor luate cu privire la drepturile și îndatoririle părintești, în condițiile art.44 C.fam. El poate introduce acțiune în justiție prin care să ceară încredințarea copilului aflat la celălalt părinte și poate solicita autorității tutelare să introducă ea însăși acțiunea de justiție pentru decăderea părintelui căruia i-a fost încredințat copilul, din drepturile părintești (art.109 alin.1 C.fam.). Părintele căruia i s-a încredințat copilul exercită drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile acestuia, (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dispuse prin hotărârea de divorț. Poate fi sesizată autoritatea tutelară când este vorba de măsuri privitoare la bunuri (de exemplu, părintele care a fost desemnat prin hotărâre de divorț să administreze bunurile copilului, vrând să înstrăineze un bun, cere autorității tutelare încuviințarea prealabilă, iar celălalt părinte poate încunoștiința autoritatea tutelară arătîndu-i care este punctul său de vedere). Dacă părinții sau unul dintre ei consideră că persoana căreia i-a fost încredințat copilul nu îl va crește așa cum ar trebui, ei pot
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
hotărî altfel decât în funcție de opiniile lor. Adoptarea unei alte soluții de către autoritatea tutelară ar însemna să exercite ea însăși drepturile și îndatoririle părintești, ceea ce ar fi contrar prevederilor legale. Anumite situații sunt expres prevăzute de lege referitor la atribuțiile autorității tutelare de a hotărî și altfel de cum socotesc părinții. Legea prevede că minorul este îndreptățit ca, după vârsta de 14 ani, să ceară autorității tutelare încuviințarea de a-și schimba felul învățăturii sau pregătirii profesionale stabilite de părinți, potrivit art.102
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ar fi contrar prevederilor legale. Anumite situații sunt expres prevăzute de lege referitor la atribuțiile autorității tutelare de a hotărî și altfel de cum socotesc părinții. Legea prevede că minorul este îndreptățit ca, după vârsta de 14 ani, să ceară autorității tutelare încuviințarea de a-și schimba felul învățăturii sau pregătirii profesionale stabilite de părinți, potrivit art.102 C.fam. După împlinirea acestei vârste, este de presupus că, minorul își va putea da seama dacă învățătura sau pregătirea profesională aleasă de părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în care ambii părinți sunt de acord cu învățătura sau pregătirea profesională pe care ar urma să o continue minorul, cât și în cazul în care ei nu sunt de acord în această privință. Posibilitățile de a decide ale autorității tutelare sunt limitate, deoarece, în concordanță cu prevederile legale, ea se poate pronunța numai în sensul admiterii sau neadmiterii schimbării felului de învățătură sau pregătire profesională a minorului, ceea ce înseamnă că trebuie să țină seama sau de părerea unuia dintre părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
14 ani, exprimată în cererea adresată acestui organ. Concluzia este că în unele situații se poate nesocoti schimbarea măsurii propusă de minor, dacă aceasta este în interesul său. La împlinirea vârstei de 14 ani, copilul este îndreptățit să ceară autorității tutelare schimbarea locuinței, pentru ca aceasta să corespundă învățăturii sau pregătirii profesionale (art.102 C.fam.). În cazul căsătoriei desfăcute prin divorț, măsurile privind copilul se iau de către părintele căruia i-a fost încredințat acesta, deoarece el exercită drepturile părintești cu privire la copil
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
obligației de întreținere datorată copilului minor, modalitățile exercitării acesteia, precum și contribuția fiecăruia din părinți la întreținerea minorului (art.107 alin.3 C.fam.). Textul se referă la situația în care părinții nu sunt divorțați; Instanța judecătorească hotărăște, cu ascultarea autorității tutelare și a părinților inclusiv, chiar dacă textul nu o prevede expres, așa cum se întâmplă în art.42, alin.1 C.fam., câtă vreme părinții nu sunt divorțați, și se pot înțelege cu privire la întinderea întreținerii datorată minorului, la felul și modalitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părintele căruia i s-a încredințat copilul exercită cu privire la acesta drepturile părintești, precum și cel caruia nu i-a fost încredințat copilul, are dreptul de a veghea la creșterea și la educarea sa. Instanța judecătorească va decide, odată cu ascultarea părinților, autorității tutelare și a copilului care a împlinit 10 ani, cu privire la îndatorirea părinților de a asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea profesională a acestuia(art.107, alin2, C.fam;art.42 alin.1,3, C.fam.). Învoiala părinților cu privire la contribuția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
exercitare a dreptului pe care îl are părintele căruia nu i-a încredințat copilul, de a păstra legături personale cu acesta, este de competența instanțelor judecătorești, deoarece, are caracter accesoriu în raport cu măsura încredințării copilului. Instanța decide, cu ascultarea părinților, autorității tutelare și a copilului dacă a împlinit vârsta de 10 ani. *Neînțelegerile dintre părinți, în cazul în care ei au locuințe diferite (nu locuiesc împreună). Instanța judecătorească hotărăște, cu ascultarea părinților, a autorității tutelare și a copilului în vârstă de 10
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilului. Instanța decide, cu ascultarea părinților, autorității tutelare și a copilului dacă a împlinit vârsta de 10 ani. *Neînțelegerile dintre părinți, în cazul în care ei au locuințe diferite (nu locuiesc împreună). Instanța judecătorească hotărăște, cu ascultarea părinților, a autorității tutelare și a copilului în vârstă de 10 ani, stabilirea locuinței minorului la unul dintre părinți 292( Art. 100, C. fam.) Este posibil în cazul în care acesta, deși domiciliază în aceeași locuință, apartament, părinții locuiesc în camere separate și sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din drepturile părintești (civilă sau penală, art.64-66 C.pen.), minorul rămâne sub ocrotirea celuilalt părinte. În cazul în care au încetat împrejurările care au dus la decădere și nu există nici o primejdie pentru minor, instanța judecătorească, la cererea autorității tutelare, poate reda părintelui decăzut exercițiul drepturilor părintești. * Punerea sub interdicție a unui dintre părinți Părintele pus sub interdicție nu este scutit de îndatoririle de a întreține copilul minor, numai în măsura în care mijloacele sale depășesc nevoile materiale normale ale îngrijirii și vindecării
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prin școli, în conformitate cu însușirile acestuia, potrivit art. 101, alin. 2 C. fam. Felul învățăturii și pregătirii profesionale a copilului se stabilește de către părinți, iar în lipsa acestora de către tutore. Minorul este îndreptățit, după împlinirea vârstei de 14 ani, să ceară autorității tutelare încuviințarea de a-și schimba felul învățăturii, ori pregătirii profesionale stabilite de părinți ori tutore (art. 102 C. fam). După împlinirea vârstei de 14 ani, este de presupus că minorul își va putea da seama dacă învățătura ori pregătirea profesională
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nr215/2001( publicata in M.Of.) privind administrația publica locală, aceasta înțelegere "multiplă" și-a pierdut finalitatea întrucât singura autoritate publică executivă de la nivelul unităților administrației locale este primarul. La nivelul fiecărei primării sunt înființate și colective de sprijin ale autorității tutelare, prin dispoziția scrisă a primarului care sunt compuse din : * secretarul comunei (orașului, municipiului, sectorului), în calitate de președinte; * 1-2 consilieri locali, directori de școli sau alte instituții din localitate, șeful postului de poliție, medicul, reprezentanți ai cultelor, juriști. Acest colectiv studiază pe
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pot substitui organului de autoritate tutelară și nu au dreptul de a emite dispoziții de tutelă sau curatelă, care sunt atributul exclusiv al primarului, ca organ investit cu funcția de autoritate tutelară. Delegații primarului, precum și colectivul de sprijin al autorității tutelare, în urma controalelor efectuate, vor înștiința, în timpul cel mai scurt, pe primar despre aspectele reținute și opiniile lor în legătură cu măsurile ce se impun. Primarul, în calitate de autoritate tutelară, cu care este investit de lege, analizează de îndată actele și propunerile prezentate de către
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care este investit de lege, analizează de îndată actele și propunerile prezentate de către colectivul de sprijin și, în cazul în care consideră că este necesar, ia unele măsuri de ocrotire și protecție socială a minorului în acest sens. Sesizarea autorității tutelare nu se face întotdeauna în același fel, ci după caracterul măsurilor sau dispozițiilor pe care le ia. Primarul, în calitate de autoritate tutelară poate fi sesizat prin cererea unor persoane anume îndreptățite de lege, iar prin funcția de organ al puterii administrative
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
soluționarea ei, actele contestate se suspendă de drept. Potrivit art. 158 C. fam., atribuțiile de autoritate tutelară aparțin primăriilor locale care au posibilitatea să ducă la îndeplinire, în mod efectiv, in cele mai bune condiții, sarcinile complexe. b) Atribuțiile autorității tutelare în legătură cu exercitarea ocrotirii părintești. Atribuțiile autorității tutelare cu privire la ocrotirea minorilor pot fi grupate pe urmatoarele categorii: A. Atribuții ca organ de control și îndrumare. Autoritatea tutelară este obligată să exercite controlul asupra felului în care părinții își exercită drepturile și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
drept. Potrivit art. 158 C. fam., atribuțiile de autoritate tutelară aparțin primăriilor locale care au posibilitatea să ducă la îndeplinire, în mod efectiv, in cele mai bune condiții, sarcinile complexe. b) Atribuțiile autorității tutelare în legătură cu exercitarea ocrotirii părintești. Atribuțiile autorității tutelare cu privire la ocrotirea minorilor pot fi grupate pe urmatoarele categorii: A. Atribuții ca organ de control și îndrumare. Autoritatea tutelară este obligată să exercite controlul asupra felului în care părinții își exercită drepturile și își execută obligațiile cu privire la persoana și bunurile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Acest control trebuie să se exercite în mod efectiv și continuu, deoarece numai astfel este eficient. Controlul se poate înfăptui nu numai din oficiu, ci și la plângerea sau sesizarea unor persoane sau organizații care ar socoti că intervenția autorității tutelare este necesară. Legea precizează că delegații autorității tutelare au dreptul să viziteze pe copil la locuința sa și să se informeze, pe orice cale, despre felul cum acesta este crescut și educat, putind totodata: > incuviința copilului care a împlinit vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
efectiv și continuu, deoarece numai astfel este eficient. Controlul se poate înfăptui nu numai din oficiu, ci și la plângerea sau sesizarea unor persoane sau organizații care ar socoti că intervenția autorității tutelare este necesară. Legea precizează că delegații autorității tutelare au dreptul să viziteze pe copil la locuința sa și să se informeze, pe orice cale, despre felul cum acesta este crescut și educat, putind totodata: > incuviința copilului care a împlinit vârsta de 14 ani să-și schimbe felul învățăturii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de drept civil. În aceste cazuri, autoritatea tutelară are dreptul la acțiune, deși este vorba de un drept care nu se exercită în interesul ei. . Suntem în prezența unor cazuri de "legitimare procesuală" dictată de considerații privind ocrotirea minorului. Atribuțiile autorității tutelare din această categorie sunt : -cererea de modificare a măsurilor luate prin hotărâre de divorț cu privire la drepturile și obligațiile personale și patrimoniale dintre părinții divorțați și copii (art. 44, alin. l, C. fam.); -cererea pentru decăderea părintelui din drepturile părintești în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
apoi se va numi un tutore. Cererea va fi făcută de autoritatea tutelară, precum și alte persoane prevăzute de lege (art. 143, C. fam.). Același lucru se întâmplă și în cazul ridicării interdicției minorului (art. 151 C. fam.). C. Atribuțiile autorității tutelare in cazurile in care legea prevede ascultarea ei de către instanța judecătorească. Legea prevede ascultarea autorității tutelare de către instanța judecătorească în procesele civile privind : * încuviințarea copilului minor unuia dintre părinți, unor rude sau altor persoane cu consimțământul acestora sau unei instituții
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prevăzute de lege (art. 143, C. fam.). Același lucru se întâmplă și în cazul ridicării interdicției minorului (art. 151 C. fam.). C. Atribuțiile autorității tutelare in cazurile in care legea prevede ascultarea ei de către instanța judecătorească. Legea prevede ascultarea autorității tutelare de către instanța judecătorească în procesele civile privind : * încuviințarea copilului minor unuia dintre părinți, unor rude sau altor persoane cu consimțământul acestora sau unei instituții de ocrotire, în cazul divorțului. Aceasta se dispune de către instanța judecătorească, ascultarea autorității tutelare fiind obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ascultarea autorității tutelare de către instanța judecătorească în procesele civile privind : * încuviințarea copilului minor unuia dintre părinți, unor rude sau altor persoane cu consimțământul acestora sau unei instituții de ocrotire, în cazul divorțului. Aceasta se dispune de către instanța judecătorească, ascultarea autorității tutelare fiind obligatorie, potrivit art. 42 alin. l și 2 C. fam. Instanța va asculta părinții și autoritatea tutelară, ținând cont de interesele minorului odată cu pronunțarea divorțului; * modificarea măsurilor privind drepturile și obligațiile personale și patrimoniale dintre părinții divorțați și copii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
intentată de fostul minor pentru proasta gestionare a patrimoniului în timpul minorității, nu poate apare susținând că a lucrat numai în interesul minorului și a cheltuit mai mult decât totalul veniturilor realizate, din moment ce în timpul tutelei nu a prezentat nici o dată autorității tutelare dări de seamă anuale asupra gestionării patrimoniului minorului." c) Competența teritorială a autorității tutelare Potrivit art. 159 C. fam.,competența se determină de regulă, după domiciliul minorului, interzisului sau a persoanelor ale căror interese sunt apărate. Pentru ocrotirea părintească și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
susținând că a lucrat numai în interesul minorului și a cheltuit mai mult decât totalul veniturilor realizate, din moment ce în timpul tutelei nu a prezentat nici o dată autorității tutelare dări de seamă anuale asupra gestionării patrimoniului minorului." c) Competența teritorială a autorității tutelare Potrivit art. 159 C. fam.,competența se determină de regulă, după domiciliul minorului, interzisului sau a persoanelor ale căror interese sunt apărate. Pentru ocrotirea părintească și tutela minorului este competentă autoritatea tutelară de la domiciliul minorului, iar pentru tutela persoanei puse
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]