5,770 matches
-
de vie, cu sentimentul ciudat că pătrunsesem pentru câteva ceasuri, într-o altă perioadă de timp.” Cu un umor subtil în povestirea ” Îngerul ”, autorul reușește să transfigureze ideea de înger. Aici, omenii dintr-un sat și îngerul ce apare pe uliță sunt parcă legați printr-o energie intermediară, între vizibil și imaginar. Ei sunt martori la o situație stranie, întâlnirea cu Îngerul producând panică. Cum rezolvă autorul? Cu o ” lovitură de teatru”: Tăcură, privind spre înger, iar acesta întrebă: Sunteți amabili
ELISABETA IOSIF ÎNTRE VIS, ÎNGERI ȘI CONECTAREA LA DIMENSIUNI SUPERIOARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370656_a_371985]
-
Camelia are tot un leac românesc: „acum un dor sfâșietor de toate astea îmi apasă sufletul și nu-l mai pot alina decât cu lacrimi”. O dimensiune constantă a cărții este umorul spumos, indiferent care este subiectul despre care vorbește: ulița satului cu personajele sale bine identificabile, colindatul, sărbătoarea pascală, superstițiile etc. Dar umorul său face casă bună cu o mare sensibilitate și nu exclude tonul grav-meditativ atunci când se referă la microuniversul familial. În această carte atrage foarte mult atenția comunicarea
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
L-am văzut: sufletul său n-are odihnă în Infern." - "Pe acel al cărui suflet n-are pe nimeni care să-i facă slujbe, l-ai văzut?"- - "L-am văzut: se hrănește cu resturile din ulcele și cu rămășițele din uliță!" Dincolo de aura de mit a acestei epopei tulburătoare se ascund lucruri greu de înțeles și de explicat. Deși o parte din plăcuțe s-au păstrat până în zilele noastre ( la Ninive ), multe din exponatele Bibliotecii lui Ashurbanipal, ordonate pentru prima dată
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
viață vitregiți.” Ar fi multe de spus despre poeziile din acest volum însă las plăcerea de a le descoperi fiecărui cititor. Toate poeziile sunt minunate. Unele... "Surâs... înapoi în timp..." " Îmi caut urmele prin hățișurile timpului, prin colbul vremii, pe uliță satului... Urmele pașilor fetei bujorului încă îmi zâmbesc, privind la părinți..." ...altele, amintiri-omagiu... "Dor la șase ani"... "Un cântec dintr-o harpă în suflet se revarsă. E ziua-n care, înțeleg doar cei ce au trăit plecarea tatălui, lăsându-ți
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
din 30 ianuarie 2015. La Fântâna lui Uțoiu -Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
lui Uțoiu. Citește mai mult La Fântâna lui Uțoiu-Ai auzit, fă, ce a pățit Costandin al Veti lui Ion aseară? o întreabă Elisaveta lui Giuran pe vecina de peste drum, Ioana lui Cârna, cu care se întâlni la ciutura din capul uliții, unde veniseră cu vedrele la apă.-N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă.-N-auzi , fă, că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cu ochii în tavan și cu brațele larg deschise. Speram să-i fac praf. Dar...n-a fost să fie! În schimb, a doua zi după serbare, m-am întâlnit cu moș Gheorghe a’ lu’ Ciorap, un vecin de pe aceeași uliță cu noi: - Mă, Tăsele, tată, ce tot spuneai tu acolo despre turci, mă? Păi noi la Mărășești, cu nemții ne-am luptat, băă! Pârâiau mitralierelee...uite-așa: pac,pac,pac,pac! A, cu turcii, mi-a spus bunicu meu, că
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > UN LOC DE MUNCĂ Autor: Olivia Dumitru Publicat în: Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cald ... mă ascund în casă și caut răcoarea pereților de lut. Soarele Bărăganului arde cu putere pe ulița, dandu-mi amețeli și dureri de cap. Străbunicilor mei le-ar fi rușine cu mine, așa lipsită de putere și de eficiență cum sunt. Dar vine seară și mă încumet să ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
zilele-ti pe pamant se împletesc cu răsăritul și apusul soarelui, cu vrejii de fasole și bostanii din câmp. Conservele și găinile sunt produsul secundar. Esențială e bucuria că trăiești și rodești! Părăsesc curtea acestui om și încep plimbarea pe ulița; ajung la marginea satului, pe islaz, si arunc un ochi în ultima gospodărie - curcani, gâște și câțiva miei. Intru în vorbă cu stăpâna casei și o întreb mirata ce-i cu grămezile de lâna pe care le ia vântul, aruncate
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
ordonată, totul e numărat, si in ... VI. UN LOC DE MUNCĂ, de Olivia Dumitru, publicat în Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016. Cald ... mă ascund în casă și caut răcoarea pereților de lut. Soarele Bărăganului arde cu putere pe ulița, dandu-mi amețeli și dureri de cap. Străbunicilor mei le-ar fi rușine cu mine, așa lipsită de putere și de eficiență cum sunt. Dar vine seară și mă încumet să ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
găini?! Dar le poți lua din magazine pe toate acestea! Copiii îi spun să se retragă la oraș, să-și ... Citește mai mult Cald ... mă ascund în casă și caut răcoarea pereților de lut. Soarele Bărăganului arde cu putere pe ulița, dandu-mi amețeli și dureri de cap. Străbunicilor mei le-ar fi rușine cu mine, așa lipsită de putere și de eficiență cum sunt.Dar vine seară și mă încumet să ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
mine? Cine ești, tu, mă, să ai o vorbă cu mine? Mă confunzi cu Tache și vrei să-mi pui întrebări cu coasa-n ceafă? Băăă, nenorocitule, neam de bețivi și hoți! Băă, criminalule, ce te plimbi cu coasa pe uliță ziua în amiaza mare, să-mi pupi tălpile, băă, dacă vrei să stau de vorbă cu tine și atunci, tu trebuie doar să-mi răspunzi la vreo întrebare, bă, dacă am chef să ți-o pun, că, de regulă, eu
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
Acasa > Poezie > Credinta > O VOCE, PATRU INȘI ȘI EU Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe ulița ce urcă înspre plânsu-mi m-am întâlnit, schilod, cu mine însumi. Mă transportau, pe-o targă, patru inși care păreau din fresce vechi desprinși. Nu-i cunoșteam, nu știam cine sunt, mă suspendaseră între cer și pământ și-acoperișul îl
O VOCE, PATRU INŞI ŞI EU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368099_a_369428]
-
șira spinării și amețea ca de o lovitură nevăzută, fusese el însuși cel care apăsase pe trăgaci. Asta nu putea să-și scoată din minte Maor Gruber. Cu sufletul mutilat, el se întoarce în ghetou, după ce rătăcise pe străzi și ulițe, încercând să-și scoată din memorie imaginea crimei din minte. Pentru un scriitor mai puțin obișnuit cu jocurile seducătoare și subtile ale literaturii, Aurora Cristea scrie cu o dexteritate uimitoare, cu o rigoare neobișnuită, nelăsânt descoperit niciun moment din narațiunea
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
puțin timp de la instalarea ca șefa fermei, o vițică de o lună a cărei mamă s-a îmbolnăvit și a fost nevoie să fie sacrificată. O creștea cu mare drag, cu lapte cumpărat de la vecina Lenuța, cea cu fântâna la uliță. Spera să obțină de la ea peste doi ani laptele necesar familiei. Acum era mare și se pregătea să devină mamă. Chiar ea o însămânțase artificial cu embrioni de cea mai bună calitate. Dacă se afla că a folosit material seminal
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcute râuri curg spre mări albastre Purtând pe unde doruri și-amintiri Departe-i vremea tinereții noastre Departe-i ziua când eram copii. Mi-e dor ades de praful de pe uliți Pe care îl călcam jucând șotron De cântec pe-nserat sub bolta lunii De dimineți cu soare în pridvor. Aș vrea să mai urc dealul ca odată Cu-ai mei vecini să mai culegem fragi Depănușind porumbul iar la clacă Să
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
mari ,de pluș. Zână bună, mama mea, Stai, te rog, nu mai pleca! Să mă duci la grădiniță Și să mă ții de mânuța... Să-mi faci din haina-ti umrela, Din brațele tale,schela, Iar când mă vezi pe ulița, Să mă aștepți la portița. Nu mai vreau să pleci departe, Ajuta-ma sa-nvat carte, Căci o rochita-mi ajunge Dar, ochii nu vor mai plânge. Voi mânca și gogoși simple, Jucării să-mi faci din cârpe... Mama, mama
MAMA, MAMA, STAI CU MINE! de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353487_a_354816]
-
prispă cu luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele satului flăcăii cântau doine din fluier sau din gură. Deși eram obosit de alergătura de peste zi, adormeam greu. Gândurile mele fugeau aiurea, explorând cerul cu minunățiile lui sau viața de noapte a naturii care parcă se deschidea misterelor... Într-un
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
Autor: Sofia Raduinea Publicat în: Ediția nr. 1171 din 16 martie 2014 Toate Articolele Autorului DOI BĂTRÂNI CU PĂR DE NEA Doi bătrâni cu păr de nea Și priviri de catifea, Stau pe banca la portița: Se uită trist pe ulița... Și așteaptă să apară Copiii lor, pe la țară. Și copiii și nepoții, Ca-n orașe sunt cu toții. Noaptea lor le pare lungă, Iară ziua nu le-ajunga, Să depene amintiri, Ale vietii dulci sclipiri. Cum au crescut greu copii Și
DOI BATRANI CU PAR DE NEA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353496_a_354825]
-
Satului, Muzeul Cultural Român, Centrul Cultural Bușteni, Institutul Francez, Primăria Capitalei și la toate târgurile și expozițiile de la Muzeul Țăranului Român. Păstrează tradiția picturii pe sticlă, abordează modelele vechi. Vara participă ca profesor instructor la Tabăra de creație „Vara pe uliță” de la Muzeul Satului din București. O parte din elevi sunt participanți la târgurile și la expozițiile organizate în București. Printre elevele care s-au remarcat deja pot fi amintite: Mocanu Adina și Dragomir Ruxandra. Mocanu Adina din București este artist
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Mocanu Adina și Dragomir Ruxandra. Mocanu Adina din București este artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Plastice, Secția Grafică. Pictează icoane de la vârsta de 7 ani, de la vârsta de 10 ani a participat la Tabăra de creație „Vara pe uliță” de la Muzeul Satului din București, de 6-8 ani participă la târguri la Muzeul Țăranului Român. A căutat singură modelul, și-a creat o zonă proprie de interes în acest domeniu. Îi plac foarte mult școlile de la Nicula, Făgăraș, Țara Oltului
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Mereu vei aștepta, mereu voi plânge durerea ta... Durerea iar începu să plângă, în timp ce Speranța căta cu ochii triști prin cer, strângând în brațe stâlpul prispei. Deodată, apăru la orizont, plutind prin cer pe calul său înaripat, Soare-Împărat. Ateriză în mijlocul uliței, spre uimirea femeilor care alergaseră la garduri să privească minunea de bărbat în armura aurie și mantia purpurie, cu globul de aur în mână, cu fața zâmbitoare. Văzându-l, Speranța a strigat: - Nu mai plânge, mamă! A venit și Soarele
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
câte un bătrân mirat: - Încotro, măi nebunaticilor? - La nunta lui Mărțișor! Hai cu noi, tăicuță! Și râdeau cu toții în hohote. Uite așa alaiul veseliei ajunse în sătucul uitat, revărsându-se în curtea Speranței, care se dovedi neîncăpătoare. Majoritatea rămase pe ulițele satului, cu toată larma și chiuiturile. Mulți continuară drumul pe valea unui pârâu, până pe malul lacului, la marginea pădurii, într-o poiană, unde începu petrecerea. Ei, dar când văzu Speranța mândrețea de fată ținând de mână flăcăul cel chipeș și
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Primăvara, murmurând: Copila mea! Copila mea! Apoi se întoarse spre Mărțișor, spunându-i: - Îți mulțumesc și ție, voinicule, pentru bucuria care mi-ai adus! Poftiți cu toții în casă! Să se bucure de voi și mama! În acest timp, afară, pe ulițe, era o hărmălaie de nedescris. Căpitanul Zefir și soldații săi abia mai făceau față să mențină ordinea. Ce se întâmplase? O ceată de flăcăi, îmbrăcați ca Mărțișor, cu cămăși înflorate, cu pene de păun la pălărie, cu brâuri late, călări
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
scăunel, Speranța sta ghemuită la picioarele lui, mângâindu-i genunchii. Aproape de ei, Mărțișor cu Primăvara și Norocel se jucau cu o ceată de flăcăi și fete. Acest tablou idilic îl descumpăni pe căpitanul Zefir. Cum să spună el întâmplările de pe uliță? Însă, împăratul, văzându-l, cum era în bună dispoziție, îl invită: - Apropie-te, căpitane, și ia o cupă de nectar! Ia, spune, ce-i cu veselia de pe uliță? Bietul Zefir nu putea să spună că a băut țuică. Așa că îngăimă
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]