2,779 matches
-
și lângă mine mătușa Irina care m-a găsit murind și m-a tras înapoi din gheara morții. Prin iarba uscată am auzit pașii mamei depărtându-se se ducea la Huși ca să-mi aducă alte schimburi, alte haine și din ulm, țarca se uita la mine, cu un ochi, de după un mănunchi de frunze ruginii. A mai cârâit o dată, și-a luat zborul și în toamna aceea nu am mai văzut-o. Împrejurul meu era liniște, nimeni nu mai lucra, soarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre răsărit, iazul, lângă iaz, lângă îngrăditura dreptunghiulară, două-trei căsoaie de la niște vii. Peste toată împrejurimea aceasta, erau așezate frumoase grămezi de ulmi și stejari care au rămas de la o pădure ce a fost cândva pe locurile acestea. În spatele casei, spre răsărit, dealul cu climă domoală, un imens gheb care se întindea până în Valea Grecului și care vara era acoperit cu mari ogoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Bran, începea în varianta sa cea mai veche, de la poalele dealului central al depresiunii, care se ridică între albia râului Moeciu, ce capătă, mai în amonte, numele de Cheia și albia râului Zbârcioara, care în amonte poartă numele de valea Ulmului. Pe malurile celor două ape, cu timpul, s-au dezvoltat ample așezări, ce au fost și sunt identificate după specificul reliefului satul Cheia, preluându-și numele de la cheile mici, dar pitorești, formate în apropierea confluenței văii Grădiștei cu valea Moeciului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
kilometri, a explicat comandantului grupei posibilitățile de înaintare, pe flancul drept, spre Bucegi, pe Valea Grădiștei și prin Fundățica spre Moeciu de sus, toate căile unindu-se în Moeciu de jos, lângă "lunca domnească", iar pe flancul stâng, pe Valea Ulmului Zbârcioara, sau chiar prin satele Șirnea, Peștera, Măgura, până la Zărnești. Desigur, așa cum rezultă din volumul "Bătălia din zona Bran Câmpulung" al generalului Victor Atanasiu, comandanții români erau foarte bine documentați, aveau hărți detaliate, dar orice manifestare a unei disponibilități, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de dezvoltare, Tata, care era o persoană foarte întreprinzătoare a inițiat demersurile pentru aducerea apei curente în sat. Aprovizionarea cu apă era una dintre marile probleme ale satului. Tradițional, apa era adusă de fiecare familie din Valea Grădiștei sau Valea Ulmului, pe distanțe de 2-3 kilometri, folosindu-se, în cel mai bun caz, caii, dar cum procesul de colectivizare pauperizase populația, locuitorii satului, inclusiv copii, urcau apa cu găleți, echilibrate pe cobiliță, ceea ce necesita un efort considerabil. Apa din fântâni era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
adâncimea acestora, în general mai redusă ca a acelora de la Nord și Sud de Câlcea și Stănilești, este în același timp foarte variabilă. Dintre bălțile din acest sector de luncă, cele mai mari și permanent pline cu apă, sunt Bălțile Ulmului de la răsărit de Stănilești și Bălțile Leușenilor de la Nord de șoseaua Huși - Chișinău. Celelalte bălți - Șerpoaia, de la gura pârâului Huși, Grosu, Sula Mare, Hrubeni, Gogoaia, Lucani, Cioara, etc., sunt mici, iar apa din ele de obicei scade complet în vremea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia și la Balta Ulmului. Aceasta din urmă, deși întinsă, are o formă foarte mult festonată din cauză că în dreptul tuturor gurilor de gârle care-i vin dinspre Nord, Est și West, s-au format tot atâtea conuri de dejecție ce-i complică forma și-i reduc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de apa gârlelor este mai fin și mai puțin abundent decât cel al pâraelor, conurile de dejecție formate la gura gârlelor sunt mai plate, mai turtite, decât cele create de pârae și torenți. Astfel, pe câtă vreme conurile de dejecție din Balta Ulmului își semnalează prezența lor doar prin scăderea domoală a adâncimii apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
variație a formelor de relief din luncă a determinat și o variație specifică a învelișului biosferic de aici. De pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară (tireas, zaibăr, cornișor, etc.ă, care acoperă întinderi destul de mari, se păstrează apoi și câteva petece de vie indigenă românească, din cauză că filoxera nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
om Încovoiat. Conrad Își Împinse slujitorul cu grijă, pentru ca acesta să nu-și zgârie făptura rotofeie de piatra aspră. Ieși și el, și un mecanism la fel de nevăzut Închise zidul la loc. Cei doi săriră din creangă În creangă, dintr-un ulm bătrân care crescuse mai jos, sub stânci, și ajunseră cu grijă la poalele acestuia. Doi cai așteptau acolo Înșeuați și gata de plecare. De la oblânc slujitorul scoase niște haine pe care și le traseră În grabă peste veșminte și porniră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Pe Ilie Șerbănescu, dacă nu mă înșel, tot cei de la PNȚ l-au pus. L-au recrutat în ultima clipă, că n-aveau pe altul. Omul lor foarte slab a fost Ciumara. Și au mai fost câțiva oameni destul de slabi : Ulm Spineanu ș.a. V.A. : SĂ ne întoarcem la afirmația pe care a făcut-o Emil Constantinescu în 1997, în primăvară, cum că, prin ale‑ gerea lui, tema anticomunistă e rezolvată. De fapt a fost o înfrângere a taberei anticomuniste. Eu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înveselită Pe omul pădurii de cedri și al pădurii de mesteceni. Și pe pescarul Kephas cum stă pe malul apei Uitându-se cum sporește pescuitul miraculos. De l-am putea contempla pe omul din Nazaret. Pe lucrătorul în lemn de ulm și în lemn de mesteacăn. Și pe omul din barcă și din Genesareth, Cum merge el cu picioarele pe ape. De l-am putea revedea pe omul din Palestina. Da, Charles Péguy ar fi putut să-l revadă. Să regăsească
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă bogată; peisagiu submontan. Stanislav. Femei ghilesc pânză. Gunoiu împrăștiat cu scumpete pe ogoare. Buchete de molizi. Livezi. O pădurice de mesteceni. În sfârșit, iată un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul Fălciu, parte a Moldovei, deși era unul din cele mai mici ținuturi ca suprafață (2
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
strategic, din care domnul să aibă perspectivă și anumite facilități de comunicare, atunci se poate concluziona că Hușii, ca târg, existau cel puțin de câteva decenii înainte ca Ștefan să-și întemeieze aici reședință. Ioan. Bogdan remarca faptul că satul Ulmi și jumătate din Huseani se află „din jos de gura Sărății, și cu Sărata, care au aparținut lui Stanciul Husea”. Am văzut că Melchisedec nu era de acord cu ipoteza numelui dat de husiți, ci opina pentru sursa antroponimică: el
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
12 mai 1406, 8 octombrie 1434, 11 august 1436, 14 mai 1484. Așa cum se arată în uricul din 12 octombrie 1487, Stanciul Husea a vândut lui Lupe „un loc de sat din sus de gura Sărății, anume unde se chiamă Ulmii, și jumătate din Huseani, din jos de gura Sărății, și cu Sărata”. În documentul din 22 ianuarie 1495, satul era menționat mai sus de gura Săratei, care a fost mai demult în proprietatea lui Mihăilă Buzea și a lui Husul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau: grâu, porumb, secară, orz, ovăz, cânepă, in, cartofi, fasole, mazăre. Arborii din pădurile județului asigurau populației lemne pentru foc și construcții: fagul, carpenul, frasinul, stejarul, teiul, dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase, hameiul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
inteligent, generalul Horace Sebastiani. Consulii și agenții francezi erau în același timp activi în vestul Balcanilor și în Grecia. Atitudinea otomanilor avea să fie influențată în primul rînd de evident irezistibila forță militară franceză și de marile ei victorii de la Ulm și de la Austerlitz. Lupta marilor puteri pentru supremație în Marea Mediterană afectau direct teritoriile otomane adiacente Mării Adriatice și Principatele Dunărene. Cu toate că principala atenție a Rusiei era îndreptată spre Insulele Ioniene și spre peninsula italică, ocuparea acestor insule și interesul demonstrat de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
89; 224 Triavna, 299 Tripolis, vezi Tripolitza, 81 Tripolitza, 81 Tărnovo, 29; 37; 41; 325; 326; 328 Trogir, (Trogurium), 19 Tsakalov, Athanasios, 190 Tuhutum, 146 Turnu Severin, 239 Tzimiskes, Ioan, împărat bizantin, 27 Tvrtko, Ștefan, 35 U Ulcinj, 323; 324 Ulm, 115 Ungaria, 7; 30; 34; 35; 42; 44; 45; 71; 88; 123; 124; 125; 131; 132; 133; 135; 151; 264; 270; 272; 273; 274; 276; 277; 278; 280; 281; 282; 284; 286; 287; 288; 289; 294; 296; 315; 318; 319
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU Paul Eugen „Astăzi, în zi de Ianuarie, 26, când primul om al celor douăzeci și unu de milioane, adună în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gospodăresc, elemente arhitecturale și decorative, unelte agricole, tehnică populară, jucării, obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în ultimul rând, măști și diferite sculpturi, realizate în ronde-bosse sau basoreliefuri. Toate exponatele erau realizate din diferite esențe de lemn: stejar, ulm, fag, frasin, cireș, tei, nuc, carpen, brad, plop, soc, răchită, paltin, mesteacăn, etc. Se putea observa o diversitate de fibre ale lemnului de diferite forme și nuanțe în exponatele unde artistul a lăsat culoarea naturală a lemnului, pentru a încânta
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Maricică, îți spun tot ce am făcut, da’ te rog să nu spui nimănui ce s-a întâmplat...te rog mult, da? − Bine, îți promit. Ia s-auzim... − Eram toți copiii cu vitele pe Coastă și stăteam sub pâlcul de ulmi, știi tu, acei de lângă bordeiul cu observator, aproape de grâul lui Bastache. Noi ne apucam de crengile mai joase ale copacilor și ne dădeam pe rând, huța, cât se mișca creanga spre vale și înapoi. Am făcut o întrecere, care ajunge
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de un important grup de oameni de afaceri. Având în vedere importanța Flandrei, economică și politică, în cadrul Belgiei, vizitei i s-a acordat o importanță specială, oaspetele fiind primit de președintele Emil Constantinescu și fiind delegat să-l însoțească permanent Ulm Spineanu, ministru de stat, ministrul reformei. L-am acompaniat la aeroport, la sosirea oaspetelui, făcând și serviciile de translator. De la aceasta vizită, în afară de discuțiile politice și tehnice de rigoare, îmi amintesc de două momente unul plăcut, altul neplăcut. Cel plăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]