27,233 matches
-
poartă. Acum cu fața spre poartă, au covorul pe umeri, Licsandru în față, Oprița în spate. Numai că acum cilindrul format din covor este mult mai voluminos, iar mersul nu mai este al lor sub greutatea ce le apasă pe umeri. Învelit în covor se află tatăl lor, ușor acum doar de patruzeci și ceva de kilograme, după luni de suferințe și lipsuri. La poartă îi întâmpină portarul cu aceleași pleoape jucăușe și cap instabil pe gât. El vrea să îmbrace
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI, EP 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378122_a_379451]
-
ce apasă are ca rezultat o totală lipsă de reacție din partea mecanismelor care propulsează salteaua. În cele din urmă, atinge coama casei pe o linie ce trece pe sub saltea și care unește cele două laturi lungi. Are capul instabil pe umeri sau cel puțin această impresie o are, la fel de instabilă este și salteaua pe care stă și încearcă să găsească un echilibru care să-l elibereze de orice grijă. Undeva, deasupra curții, apare silueta preotului Bobin Nicolae care nu pășește, el
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
-l știu fată, fi-ți-ar Ionel al dracului! De el îmi arde mie acum? răspunde Licsandru fără aș lua privirea de la grămada de moloz. - Dar ce-ți veni de vorbești așa!? zice Oprița și-i pune o mână pe umăr. - Nu vezi, n-am găsit nimic! - Vezi ce înseamnă să-ți pui speranță în ceva ce nu există! Trebuia sa te mulțumești cu ce ai și ai fi fost fericit, acum! - Mda, mentalitate de sclav. - Atunci dă-i și luptă
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
la apartamentul în care locuia Fane și bătea la ușă. Atunci, Licsandru știa ce are de făcut: trebuia să ia covorul din camera de zi și să coboare cu el jos. Îl înveleau pe Fane în covor, puneau covorul pe umeri și-l urcau pe scari până în cameră, fără ca vecinii să șușoteáscă în urma lui și să i se compromită onoarea. Când ajungeau cu el în apartament era lăsat jos, învelit în covor, și stătea așa până în dimineața zilei următoare. Asta era
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
pe care o ridică de fiecare dată și o închide într-un rastel, cu capac și cu lacăt. Nimeni nu poate să-i ia locul. Primarul se ridică în picioare, ridică și mâinile cu palmele orientate în sus până la nivelul umerilor, ochii își lărgesc orbitele, iar capul se rotește stânga-dreapta fără să se mai oprească. - „Această putere a voastră nu este de la Dumnezeu!”...i-auzi dom-ne! zice primarul uimit că cineva de pe stradă a ajuns să participe la ședință și
PRIMARUL, EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378132_a_379461]
-
Este uimitor cum am ajuns să-mi dau singură de lucru...au dreptate unii când spun că viața este exact cum vrei tu, în cea mai mare parte a ei...cum am ajuns să fiu de acord ca să car pe umerii mei această greutate? zice Oprită respirând greu sub povară capătului de covor aflat pe umerii săi firavi. - Avem gară în față...avem gară în fața!...avem gară la o sută de metri și avem tren în gară!...trebuie să ai încredere
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
spun că viața este exact cum vrei tu, în cea mai mare parte a ei...cum am ajuns să fiu de acord ca să car pe umerii mei această greutate? zice Oprită respirând greu sub povară capătului de covor aflat pe umerii săi firavi. - Avem gară în față...avem gară în fața!...avem gară la o sută de metri și avem tren în gară!...trebuie să ai încredere în mine când spun ceva! zice Licsandru convins de planurile sale. - Poate fi Maglavidul la
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
frică, mai ales când te aventurezi singur pe drum. Față se așază pe bancheta spre mort, lăsând un loc liber între ei, iar băiatul se așază lângă ea, în partea dinspre ușa. Puține clipe trec până ce ea pune capul pe umărul lui, iar el dă capul pe spate până ce atige reazemul din spate și se liniștesc. Glasul roților de tren, într-o succesiune simetrica și periodica și cu o tonalitate molcoma, te trece în lumea viselor fără a mai apela la
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
spre el pe-o șubredă scară cu mâini legate. Nu aveai prezent. Doar trecutul straniu ce îți biciuia gândurile-n tropot când sufletul tău scutura un craniu zicând că-i clopot. Ai fi vrut să porți aripi pe-ai tăi umeri, ai fi vrut să ai în inimă aștri, ai fi vrut să poți ca anii să-i numeri doar ca pilaștrii. Să nu-ncepi să plângi, să nu ai regrete. Chiar dacă ți-e greu urcă-te pe piscuri. Fii baremi
CU ORICE RISCURI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378199_a_379528]
-
uni sudul literar al tării de nordul ei a fost pus în data de 21 martie 2016 odată cu deschiderea către publicul larg a „Cetății Severinului”. De atunci în decurs de o lună de zile scriitorii severineni și băimăreni au pus umăr lângă umăr și au bătut cuvânt lângă cuvânt construind acest pod „literar” care s-a arătat în toată splendoarea lui în data de 22 aprilie și nu oricum, ci printr-o întâlnire de excepție, la zi de mare sărbătoare în
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
literar al tării de nordul ei a fost pus în data de 21 martie 2016 odată cu deschiderea către publicul larg a „Cetății Severinului”. De atunci în decurs de o lună de zile scriitorii severineni și băimăreni au pus umăr lângă umăr și au bătut cuvânt lângă cuvânt construind acest pod „literar” care s-a arătat în toată splendoarea lui în data de 22 aprilie și nu oricum, ci printr-o întâlnire de excepție, la zi de mare sărbătoare în frumoasa Cetate
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
care sunt mai mult de Nimeni să decidă dacă, în lumina geometriei comasate Euclid, Bolyai sau Lobachevski are dreptate. Spuse în final Ionel care, a mai făcut apoi călare câțiva pași și ... Se simți brusc strâns de un clește pe umărul drept. Mioara se uita mirată în ochii lui și șopti: -Ce citești? Te văd de-o oră întorcând pagină după pagină. Mi-ai și zâmbit dar ai rămas de lemn Tănase!, nici o reacție. Ionel a închis încet cartea. Pe copertă
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > UMERI DE ZARE... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Umeri de zare... Aș vrea să-mi sprijin fruntea pe umerii zării Când pe cer plutește mirajul înserării , Să m-ascund de durere
UMERI DE ZARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378271_a_379600]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > UMERI DE ZARE... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Umeri de zare... Aș vrea să-mi sprijin fruntea pe umerii zării Când pe cer plutește mirajul înserării , Să m-ascund de durere măcar pentru o clipă Să plutesc pe a viselor minunată aripă... Pe umeri de zare să mă sprijin
UMERI DE ZARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378271_a_379600]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > UMERI DE ZARE... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Umeri de zare... Aș vrea să-mi sprijin fruntea pe umerii zării Când pe cer plutește mirajul înserării , Să m-ascund de durere măcar pentru o clipă Să plutesc pe a viselor minunată aripă... Pe umeri de zare să mă sprijin aș vrea Atunci când, singură, mă cuprinde întristarea, Când nimeni nu
UMERI DE ZARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378271_a_379600]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Umeri de zare... Aș vrea să-mi sprijin fruntea pe umerii zării Când pe cer plutește mirajul înserării , Să m-ascund de durere măcar pentru o clipă Să plutesc pe a viselor minunată aripă... Pe umeri de zare să mă sprijin aș vrea Atunci când, singură, mă cuprinde întristarea, Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelege Doar depărtarea suflete curate alege... Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoși Să-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n
UMERI DE ZARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378271_a_379600]
-
-nțelege Doar depărtarea suflete curate alege... Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoși Să-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mine Să se oprească când totul va fi bine... Atunci când am să devin o vagă amintire De pe umerii zării voi arunca câte o privire, Spre lumea aceasta în care nu mă regăsesc Si-n care n-a fost nimeni să-mi spună-te iubesc! Referință Bibliografică: Umeri de zare... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968
UMERI DE ZARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378271_a_379600]
-
va fi bine... Atunci când am să devin o vagă amintire De pe umerii zării voi arunca câte o privire, Spre lumea aceasta în care nu mă regăsesc Si-n care n-a fost nimeni să-mi spună-te iubesc! Referință Bibliografică: Umeri de zare... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Ciurezu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UMERI DE ZARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378271_a_379600]
-
sa, dacă mai era nevoie. În schimb, era un tânăr cu suflet de aur, ajuta pe oricine la nevoie și muncea cinstit la orice treabă la care era pus. Avea un chip plăcut, senin, ochi albaștri ca cerul, părul blond, umerii dezvoltați, nu prea înalt de statură, dar puternic, cu brațe puternice, bune pentru muncă. Meseria sa nu era cine știe ce însemnată, căci muncea cu ziua, ca hamal, pe cheiurile întinsului port Amsterdam. Nu era un loc prea plăcut de muncă, portul
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
și răutatea să descătușeze suferința sorții prin care am trecut. Viața e un munte pe care urcăm, pe drumul Tău sau pe cărările neștiute, printre oameni aparent buni, ascunși în spatele măștilor care ascund sărutul păcatului. Sunt conștient că port pe umeri spre judecată, precum asinul, lacrimile care nu au curs din milă! Mulțumesc dimineți la rând pentru lumina zilei, sperând că într-o zi voi reuși să spăl mâinile de rugina sufletului. Pentru moment am trăit atât de pustnic, dar gândul
SCRISOARE PENTRU DUMNEZEU de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378280_a_379609]
-
și răutatea să descătușeze suferința sorții prin care am trecut. Viața e un munte pe care urcăm, pe drumul Tău sau pe cărările neștiute, printre oameni aparent buni, ascunși în spatele măștilor care ascund sărutul păcatului. Sunt conștient că port pe umeri spre judecată, precum asinul, lacrimile care nu au curs din milă! Mulțumesc dimineți la rând pentru lumina zilei, sperând că într-o zi voi reuși să spăl mâinile de rugina sufletului. Pentru moment am trăit atât de pustnic, dar gândul
SCRISOARE PENTRU DUMNEZEU de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378287_a_379616]
-
Un leșin înflorit între noi ne vindea trupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai. Lupi flămânzi ne-am fost noi, căi în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind pătimi lungi pe goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat ... Citește mai mult Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescutAm fumat străzi de frig, anii duși, renăscândun poem îngropat, timpul nostru de lutîntr-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând.Într-
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mea te-adora.Un leșin înflorit între noi ne vindeatrupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai.Lupi flămânzi ne-am fost noi, căi în flori adăpândun narcotic fior peste urme de dințizgâriind pătimi lungi pe goi umeri de sfințiîn beții vișinii ne-am fumat ... III. DAR NICI EU, DE MĂ STRIG..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016. Dar nici eu, de mă strig... O rugina de tei prin frânturi de amiezi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
vremuri prin gări Un batran ațipit trece mâna prin nori Ploua dor sfâșiat din arcuș de viori Calcă talpă nisip pe adâncuri de mari Și pe umbră ce sunt, un oraș osândit la prăpădul tăcut al atâtor iubiri Uit pe umerii lor și acum trandafiri și pe buze le scriu un oftat de cuțit Vin în liniștea mea patru scânduri de pom Despre viața citesc ochii mei într-un zar Despre moarte învăț dintr-un vechi calendar Sunt o roată de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin găriUn bătrân ațipit trece mâna prin noriPlouă dor sfâșiat din arcuș de vioriCalcă talpă nisip pe adâncuri de măriși pe umbră ce sunt, un oraș osânditla prăpădul tăcut al atâtor iubiriUit pe umerii lor și acum trandafiriși pe buze le scriu un oftat de cuțitVin în liniștea mea patru scânduri de pomDespre viața citesc ochii mei într-un zarDespre moarte învăț dintr-un vechi calendarSunt o roată de tren într-o haină de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]