1,703 matches
-
în «celebrele» închisori Sighet, Gherla, Râmnicu Sărat sau Malmaison. [...] Represiunea, care în această perioadă a îmbrăcat poate formele cele mai violente din întreaga Europă de Est, s-a îndulcit întrucâtva după moartea lui Stalin; între 1956-1959 însă, de frica exemplului unguresc și polonez, ea a lovit din nou, mai ales intelectualitatea și studențimea. Nu se poate stabili desigur nici măcar cu aproximație numărul persoanelor arestate între 1944 și 1964, când s-a renunțat la închisorile politice. Potrivit istoricului Vlad Georgescu, trebuie să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și Petru de la 1502, e cu totul arbitrară. Husul ca nume propriu sau Hușii ca nume de târg n-au nimic a face cu porecla Gâscă sau Gânscă (forma arhaică a lui Gâscă), cum n-au a face nici cu ungurescul hus (citește huș) carne”. În documente slavone (îndeosebi în cele domnești, emise la Huși), numele localității era întrebuințat la plural. Alteori, acest nume era utilizat la singular, de exemplu, în inscripția slavonă care se păstrează deasupra ușii bisericii lui Ștefan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
legate de posibila origine a numelui orașului: 1) de la numele de persoană Hus (Husea, Husul), teorie susținută de Melchisedec, Iorgu Iordan ș.a.; 2) de la numele reformatorului religios ceh Jan Hus (Marco Bandini, B. P. Hasdeu, Ioan Bogdan); 3) de la cuvântul unguresc hus (carne); 4) de la ungurescul hoszu (lung), mai precis de la numele Lungul, vreun român ardelean ori maramureșean maghiarizat; 5) de la cuvintele housa (hoyca) = insidiae (curse, capcane, așezare); housiți = latro-cinari (hoți la drumul mare, ostași plătiți); housavaski = latro (hoț); 6) de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numelui orașului: 1) de la numele de persoană Hus (Husea, Husul), teorie susținută de Melchisedec, Iorgu Iordan ș.a.; 2) de la numele reformatorului religios ceh Jan Hus (Marco Bandini, B. P. Hasdeu, Ioan Bogdan); 3) de la cuvântul unguresc hus (carne); 4) de la ungurescul hoszu (lung), mai precis de la numele Lungul, vreun român ardelean ori maramureșean maghiarizat; 5) de la cuvintele housa (hoyca) = insidiae (curse, capcane, așezare); housiți = latro-cinari (hoți la drumul mare, ostași plătiți); housavaski = latro (hoț); 6) de la goticul husa, actualul german haus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pare că această populație a trăit mai multă vreme neasimilată în majoritatea românească și ortodoxă din zonă, căci aveau cimitir separat: „Pe o întindere de loc - relatează în continuare istoricul -, cătră răsărit de piscul lui Vodă, unde a fost cimitirul Unguresc, se fac și acum serbări religioase de cătră Ungurii din Corni și Epureni, răscumpărând acel loc”. Documentele arată că o parte din pământul aparținând actualului cartier Corni a fost dăruit Episcopiei, în 1756, de către domnitorul Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757), iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținuturi s-au năpustit tătarii „ca niște câini turbați și apucând multă pradă și vite, au ars țara” și nici orașul nostru nu a fost cruțat, dată fiind așezarea lui, în calea „răutăților”. Într-un raport al unui ungur (Iscoadă ungurească în Moldova) sunt relatate evenimente care au însoțit reîntoarcerea lui Alexandru Lăpușneanu în domnie în 1564. Misiunea sa era de a recunoaște situația internă a țării. Despre acele vremuri cu adevărat vitrege, ungurul trimis în Moldova scria: „Teritoriul orașelor Iași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acolo la Huși, să ne începem mai întâi vizitația”. După o ședere de patru zile, la 7 noiembrie misionarul nota: „Din Huși mergând către apus înclinat puțin și către nord se află orașul Vaslui, depărtat de Huși cu patru miliare ungurești - est oppidum waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezat la poalele dealurilor și mai jos de târg”. Despre vinul de la Huși, Bandini scria că „se face din abundență, de un gust blând și suav”. Totuși, după opinia episcopului „cel mai bun vin, însă, aproape tot așa ca cel unguresc, se face la Cotnari, după acesta, vine Hușii”. Bandini afirmă că tot „felul de bucate și de roade sunt din abundență; cu excepția fructelor citrice”. Un alt misionar franciscan, Antonio Georgini, vizitând orașul Huși în 1688, a fost impresionat de frumusețile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, țările române au reprezentat arena pe care se confruntau armatele celor trei imperii vecine (rușii, austriecii și turcii). Din raportul înaintat acum, aflăm că misiunea sa „este mai mult românească decât ungurească. Excepție face orașul Huși, situat la hotarul cu ținuturile ocupate de tătari. Aici se roagă și se cântă doctrina și catehismul în limba maghiară, fapt datorat dascălilor [...]. Este adevărat că se fac mărturisiri și în limba română, dar nu-și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși se aseamănă cu cel al țăranilor ortodocși. Întreaga familie participă la lucrul pământului. Forma casei catolicilor nu are nimic comun cu tipul caselor ungurești din Transilvania. Ea este formată din două camere, despărțite de o sală-tindă. O odaie servește ca bucătărie și dormitor, iar cealaltă este odaia de primit musafirii; tot aici se strânge zestrea familiei. Portul este asemănător cu al țăranilor ortodocși, dar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pertinenta analiză a rolului UDMR în politica românească: Cei 300 ai lui Marko Bella, Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849, pus sub cuvintele istoricului maghiar Köváry: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi niciun cuvânt unguresc”, ori Bantustanizarea României II, care are ca motto afirmația lui Karl Marx din Însemnări despre români: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși”. În Apocalipsa dupa Tökés, concluzionează: „A nega pericolul dezmembrării României, urmărită chiar și în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pericolul dezmembrării României, urmărită chiar și în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 și după, înseamnă a te situa în afara interesului național”, precizând că președintele P.R.M., Corneliu Vadim Tudor „în legătura cu ce înseamnă șovin ungur, nu, nu greșește!” „Fantasmele de mărire ungurești” îl determină pe Ion Cernat să facă un cald dar ferm îndemn la consecvență: „Că te-a îndemnat frica pentru unitatea țării, c-ai vrut să arăți că poți sta și drept, să iei apărarea celui slab (așa cum a făcut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din Transilvania în prezent: sunt lipsiți de drepturi; sunt discriminați; nu au acces la folosirea limbii materne în școală, administrație, justiție; nu li se restituie proprietățile, etc. Atunci se plângeau la Societatea Națiunilor, acum se plâng la U.E. Întreaga propagandă ungurească a cultivat ura, minciuna, crima, șantajul, declanșând instinctele primare ale migratorului carnasier. Expresie a șovinismului și urii, broșura lui Dücso Csaba intitulată „Nincs Kegyelem” (Fără îndurare), îndemna la exterminarea românilor: „Nația ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
copil... voi suprima pe fiecare valah și atunci nu va mai fi în Ardeal decât a singură naționalitate, cea maghiară, sângele meu! Voi face inofensivi pe Horia și Cloșca. Nu va fi milă!” Românii n-au știut să contracareze propaganda ungurească, așteptând să curgă evenimentele peste ei. Nu era vorba de a se răspunde la ură cu ură și nici să îndemne la omor; erau suficiente argumente pentru a tempera zelul „spendidei rase”. Armata română ocupase la 6 august 1919 Budapesta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe firul roșu, pe președintele Bush, ce s-ar întâmpla cu hispanicii sau afro-americanii din SUA, dacă ar cere autonomie sau separare totală? Prinși la mijloc, între o Basarabie pe care nu am știut s-o atragem și între revizionismul unguresc, care acționează prin intermediul secuilor (încă de la început, secuii au fost în avangarda ungurilor), vom ajunge să vorbim de o națiune secuiască, de limbă maghiară, periculoasă prin poziție geografică, un cancer în pântecele României, și prin origine: 50% din sângele secuiesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în dictonul „Corb la corb nu scote ochii”, o împăcare pe ciolan fiind oricând posibilă; guvernanții au totul de pierdut și le vine pe cap și justiția, care nu va mai fi gestionată de Monica și de baschetbalista cu nume unguresc. Eliberat de multe poveri și răspunderi, concentrându-se numai pe salvarea scaunului, Băsescu va avea timp să gândească la cât adevăr este cuprins în dictonul latin: „Quod licet Iovi non licet bovi”, care, în buna limbă românească, înseamnă: „Ce este
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pentru că s-ar auzi în toată lumea o bufnitură: pumnul luat în gură și piciorul în fund. 6 martie 2007 Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849 Motto: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi un cuvânt unguresc.” (istoricul ungur Köváry) În sfârșit, Marko Bela, ales iarăși în fruntea organizației antiromânești UDMR, n-a mai putut să-și ascundă intenția de a destabiliza situația din statul român, și-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
funcție, după o cercetare amănunțită. Schimbarea de atitudine la Marko Bela nu este întâmplătoare; are loc în preajma aniversării, ca în fiecare an, la 15 martie, a „revoluției” maghiare și secuiești, care a urmărit refacerea Ungariei Mari și a unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
etc. nau fost „amăgiți” de habsburgi, cum susțin ungurii, dimpotrivă, sau ridicat la luptă, în condiții de inferioritate ca pregătire militară și înzestrare cu arme și muniție, în primul rând pentru recunoașterea naționalității. Când n-au mai putut îndura silniciile ungurești, s-au adunat din nou la Blaj, între 25-28 septembrie 1848 și au hotărât organizarea lor ostășească, după care au trecut la dezarmarea gărzilor secuiești și la preluarea administrației Transilvaniei. Cu toate că Dieta maghiară votase desființarea iobăgiei, nobilii maghiari din Transilvania
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Balint, Nicolae Solomon, Ion Axente Sever, Ion Buteanu, Mihai Andreica și alții. Conducătorul contrarevoluției maghiare, renegatul Lajos Kossuth, și-a dat seama că până când nu înfrânge rezistența românilor, nu poate realiza marele obiectiv al Ungariei Mari și al unui Imperiu unguresc. Cetatea Munților Apuseni a fost asaltată de trupe ungurești, conduse de ofițerii Hatvany, apoi Kemény și pe urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este învins la Fântânele și cade în luptă. Între timp, ungurii au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Andreica și alții. Conducătorul contrarevoluției maghiare, renegatul Lajos Kossuth, și-a dat seama că până când nu înfrânge rezistența românilor, nu poate realiza marele obiectiv al Ungariei Mari și al unui Imperiu unguresc. Cetatea Munților Apuseni a fost asaltată de trupe ungurești, conduse de ofițerii Hatvany, apoi Kemény și pe urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este învins la Fântânele și cade în luptă. Între timp, ungurii au organizat așa numitele „tribunale de sânge”, conduse de comisarul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de mii de români. Ungurii i-au făcut eroi, deși sunt niște criminali, iar guvernanții români, sub formula prostească, „să uităm trecutul” le-a dat voie ungurilor din Transilvania și Ungaria să amplaseze statuia celor 13 criminali la Arad. Contrarevoluția ungurească și secuiască n-a putut realiza Ungaria Mare cu, atunci, 14 milioane locuitori, dintre care numai 5.250.000 erau unguri, ceilalți 8.750.000 ă români și slavi și alții, trebuiau maghiarizați, dar nu au renunțat nici după, nici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în sânul tuturor guvernărilor postdecembriste, sare la gâtul României pentru că știe că nu va fi pedepsit, nici el, nici ai lui. Originea etnică a fruntașului U.D.M.R.-ist este incertă, ar putea fi chiar românească, însă ura împotriva românilor e ungurească, îndrăcită ca un ceardaș și iute ca paprika. Pe măsură ce trece timpul, văzând că promisiunile făcute celor care l-au tot votat nu sunt îndeplinite, își radicalizează discursul, împrumută recuzita iredentistă interbelică, vorbește de o țară pe care, chipurile, ar fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
români, mulți români secuizați, mereu, și în prezent. Din 3.000, câți erau la început, în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați de propaganda ungurească drept unguri; c) cei interesați spun că sunt unguri, veniți odată cu cele șapte triburi ungurești, la anul 896, ceea ce este cel mai puțin probabil. Cât privește numele lor etnic ă secui ă pare a fi mai degrabă provenit din cuvântul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în 1830 erau 400.000. O parte dintre românii secuizați și catolicizați au trecut în Moldova, îndeosebi în județul Bacău, numiți ceangăi, revendicați de propaganda ungurească drept unguri; c) cei interesați spun că sunt unguri, veniți odată cu cele șapte triburi ungurești, la anul 896, ceea ce este cel mai puțin probabil. Cât privește numele lor etnic ă secui ă pare a fi mai degrabă provenit din cuvântul SZEK ă scaun. Din organizarea scăunală, împrumutată de la români, la fel ca sașii, și mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]