2,900 matches
-
estompează însă iluzia universalistă asupra comunicării (cu unele mici bizarerii, indivizii comunică aproximativ la fel) paradox sau double bind care nu face decît să evidențieze urgența demersurilor comparativ-contrastive. Încercînd să conchidem, trebuie să accentuăm varietatea semnificațiilor sociale ale kinemelor în raport cu universalitatea emoțiilor. Discutînd delicata delimitare natură/cultură în aria gestualității, W. La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
imagine yourcenariană. Lumea voia să creadă despre ele că sunt două femei abandonate pe o insulă aridă din Atlantic, luptându-se singure cu natura pentru a supraviețui, și în ultimă instanță așa și era. Miturile sunt povestiri caracterizate de mare universalitate care exprimă ceva care provine din inconștient. Yourcenar a fost fascinată de mituri și a lucrat cu ele toată viața, dar a negat rapid validitatea lor atunci când acele mituri aveau o legătură cu ea: mitul că fusese o fugară franțuzoaică
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
arborează trăsăturile parodiei: dorința de evadare dintr-un spațiu fix, al modelor și al modelelor, este subminată de o dependență (imposibil de negat, cel puțin în fața cititorului avizat, care a fost întotdeauna un pilon solid de ancorare a operei în universalitate) evidentă. Altfel de ce, în plin realism, s-ar fi gândit oponentul cel mai de temut al lui Dickens să-i propună publicului larg o altă perspectivă, e drept că presărată din belșug cu aluzii la moralitatea claselor superioare din glorioasa
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
citim sunt dintr-o altă carte a lui Daniel cea biblică". 351 Linda Hutcheon preia termenul lui Brian McHale, concluzionând în Politica postmodernismului (p. 75) că "ficțiunea postmodernă de acest gen explorează și, simultan, problematizează noțiunile de închidere, totalizare și universalitate care fac parte din marile narațiuni pe care ea le provoacă (...). Poate că avem nevoie de o reevaluare a reprezentărilor sociale și politice dar și literare și istorice cu ajutorul cărora ne înțelegem lumea. Poate că ar trebui să nu mai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin contrapoziția atitudinilor sale: cel pozitiv, ca realitate creată de Dumnezeu, și cel negativ, ca entitate degenerată. Deși reprezintă un nou popor, creștinii nu acceptă acel separatism de umanitate caracteristic iudeilor, care tindeau să absolutizeze diferențele etnico-culturale față de celelalte popoare. Universalitatea Bisericii pretindea poporului creștin o redimensionare a istoriei, trecând de la imitarea istoriei separate (poporul biblic), la uniformizarea obiceiurilor și a tradițiilor locale, respectând legile și îndatoririle cetățenești, întrucât creștinii trebuiau să fie sprijinul lumii (cap. 6). Așa cum trupul furniza sufletului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prin popor împotriva creștinilor. În acest text mai erau analizate și toate acele atitudini care puteau părea contrastante cu societatea imperială, fondată pe concordia ordinii, care urmărea supunerea categoriilor inferioare, exprimându-se în termeni constituționali prin monarhia adoptivă. Cels, intuind universalitatea creștinismului a perceput importanța politică și revoluționară a acestui mesaj străin ideologiei grupurilor filozofice și naționale, mai mult sau mai puțin delimitate. Contra Celsum ne aduce în centrul atenției o importantă contribuție pentru cunoașterea raporturilor dintre creștini și structura imperială
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se afla încă la începutul ascensiunii sale, pătrunsese în Africa Proconsulară, unde proconsulul acesteia, Iulian, a dat un rescript împotriva acesteia, căutând să o distrugă pe cea dintâi și să o oprească pe cea din urmă, considerate în antiteză cu universalitatea Imperiului roman. Preocuparea apărării religiei strămoșești, împotriva unor secte noi și ciudate, care l-ar fi determinat pe Dioclețian să treacă ulterior la represalii împotriva acestora din urmă, nu era altceva decât maturizarea unei operațiunii de exterminare plănuite chiar de îndată ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vălului (de fapt, kippa nu este un instrument de opresiune sau de discriminare, iar crucea nu este un semn al umilirii femeilor...). Dar s-au oprit aici. Ar fi logic să nu ne limităm doar la școală. Aceleași principii ale universalității ar trebui să se aplice și în alte locuri, unde se pot pune probleme legate de simbolurile afișate la vedere, de exemplu în spitale, sediile administrațiilor, în universitate, în întreprinderi... O contradicție poate să survină și când decizia luată intră
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
reprezintă un tratat multilateral, încheiat între statele membre fondatoare, care statuează drepturile și obligațiile reciproce ale tuturor membrilor săi în conformitate cu normele de drept intern și internațional, în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în comun. Uneori, organizațiile internaționale au un caracter deschis, de universalitate, în sensul că în funcție de evoluțiile politice și interesele strategice, în timp, organizația se extinde, acceptând noi membri 153. Organizația este o persoană internațională capabilă să posede drepturi și obligații internaționale, care deține, în consecință și capacitate juridică internațională. Personalitatea internațională
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
scopul pentru care au fost create. După cum am precizat anterior, există organizații politice la nivel universal sau regional, organizații cu caracter militar și de securitate, de protecție a mediului, profesionale, și alte tipuri. În general, organizațiile internaționale cu vocație de universalitate au un caracter ambivalent, determinat de o întrepătrundere între elemente de natură politică și tehnică 167. În funcție de gradul de structurare, există organizații informale, caracterizate de relații spontane, flexibile, cu scopuri nedefinite și structură neexplicită și organizații formale, cu structură clar
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pentru câte cinci dintre cei zece membri. România a beneficiat de acest statut în anii 1962, 1976, 1990 și 2003188. Organizația Națiunilor Unite, așa cum am prezentat anterior, este o organizație deschisă care, prin însuși actul său constitutiv, are vocație de universalitate. Aceasta înseamnă că organizația este deschisă a primi în rândul membrilor săi orice stat al lumii care corespunde criteriilor sale de aderare, în urma unei proceduri prin care aderarea se aprobă de către Adunarea Generală a ONU și organele sale cu responsabilități
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în categorii, în funcție de scopul pentru care au fost create. Există, astfel, organizații politice la nivel universal sau regional, organizații cu caracter militar și de securitate, de protecție a mediului, profesionale, și alte tipuri. În general, organizațiile internaționale cu vocație de universalitate au un caracter ambivalent, determinat de o întrepătrundere între elemente de natură politică și tehnică. Guvernarea internațională, în înțelesul de reprezentare a tuturor cetățenilor din societățile cunoscute, încă se concentrează excesiv asupra guvernelor naționale care interacționează și își coordonează politicile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și culturale de mare interes pentru românii din afara comunit ății dar și pentru cei din țară: editările de cărți, periodice r omân ești - dificultăți și succese; revistele literare românești din țară și din comunități, traducerile și receptarea literaturii române în universalitate ș.a.), Scriitorii în școli (întâlniri directe, în licee cu scriitorii prezenți la Salon), specială și prin materialele publicistice ale Salonului, imprimate cu Gramola lui Al. Cel Bun, dată la Suceava în 1406, oferită gratuit participanți lor. Să amintim doar 10
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mesaj, programe și participare, prin aportul societăților culturale (ASTRA, Plai mioritic, Mișcarea pentru reîntregirea națională, ProBasarabia și Bucovina, Ginta latină) care au îmbrățișat Ideea. El a stat și stă sub semnul „geniului nostru tutelar” Mihai Eminescu - simbol al românismului în universalitate, suprapus de confrații de la C hiși nău și Cernăuți peste imaginea lui Iisus, ca stea polară și s imbo l al rezistenței și speranței întru limba română). Momentul Eminesciana punctează, an de an posteritatea vie a „omulu i de plin
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
i s-a potrivit de minune. Habar n-am cu ce trăia, cum trăia și poate că niciodată nu mi-aș mai fi amintit de el, dacă nu aș fi avut la un moment dat o revelație extraordinară, prin confirmarea universalității operelor nemuritoare, chiar și în spații care la prima vederea ar părea opace fenomenului. Cum s-a întâmplat aceasta? Deși Harpău trăia singur, pe acolo se pare că mai trecea și Focșoaia, o femeie singură cu o casă de copii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
răspuns năzuinței după mântuire a oamenilor credincioși, în lumina Evangheliei Mântuitorului și a scrierilor Sfinților Părinți. Studiind operele patristice, descoperim cu bucurie conglăsuirea minunată a Părinților și armonia scrierilor acestora. Cu toții mărturisesc o învățătură dumnezeiască și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
oamenilor credincioși, în lumina Evangheliei Mântuitorului și a scrierilor Sfinților Părinți. Studiind operele patristice, descoperim cu bucurie conglăsuirea minunată a Părinților și armonia scrierilor acestora. Cu toții mărturisesc o învățătură dumnezeiască și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
de pe temeliile statornicite de Părinți și să nu rătăcească pe cărări străine, altele decât cele trasate de ei, ci să se alimenteze necontenit de la nesecatul izvor al învățăturilor lor, căci ele rămân valabile peste veacuri, își păstrează de-a pururi universalitatea, utilitatea și actualitatea, deoarece au gir divin, fiind inspirate de Însuși Dumnezeu Cel atotprezent și veșnic viu. Astfel, prin lectura susținută a operelor Sfinților Părinți, prin rugăciunile adresate lor și împroprierea modului lor de viețuire creștină, se păstrează comuniunea cu
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
l`Europe en marche vers l`unite" în Objectif Europe, nr. 17, 1992; La Civilta Catolica, 3650, 20 iulie 2002. 98. Martin, D. (1978), A General Theory of Secularization, Harper and Row, New York. 99. Mantzaridis, G. I. (2002), Globalizare și universalitate / himeră și adevăr, Ed. Bizantină, București. 100. Mesnard, P. (1935), L`essor de la philosophie politique au XVI siecle, Vrin, Paris. 101. Mendras, H. (1967), La fin des pay sans, A. Colin, Paris. 102. Mendras, H. (1988), La seconde révolution francaise
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
crede Mihai Zamfir) existenței câtorva "date minimale" pe care se articulează mitul (ca narațiune exemplară), și anume: 1. viața scurtă, thanatofilia; 2. finalul vieții întunecat de nebunie, adică de "pierderea facultății primordiale a creatorului inteligența"; 3. "imaginea fizică angelică"; 4. "universalitatea și proteismul preocupărilor", în acord cu idealul renascentist al lui uomo universale; 5. fascinația pentru ocultism și ezoterism, adică pentru "construcțiile universale totalizante"; 6. lipsa de succes în timpul vieții, compensată de idolatria postumă; și, în fine, 7. "o iubire extraordinară
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
i s-a potrivit de minune. Habar n-am cu ce trăia, cum trăia și poate că niciodată nu mi-aș mai fi amintit de el dacă nu aș fi avut la un moment dat o revelație extraordinară prin confirmarea universalității operelor nemuritoare, chiar și în spații care la prima vederea ar părea opace fenomenului. Cum s-a întâmplat aceasta? Deși Harpău trăia singur, pe acolo se pare că mai trecea și Focșoaia, o femeie singură cu o casă de copii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mă paralizează prezența aparatului, prezența microfonului. Dar ai insistat și atunci am acceptat cu orice risc această experiență"123. Mircea Eliade nu se desprinde niciodată de realitățile românești, nici chiar atunci când activitatea științifică îl îndrumă pe meleaguri străine. Orientarea spre universalitate reprezintă, de fapt, inițiative de recuperare a originilor. Primii lui ani la Paris sunt importanți pentru organizarea rezistenței românești, pentru formarea personalității în devenire a Monicăi Lovinescu. Viața elogiată în atâtea rânduri de autoare își găsește sfârșitul pe 22 aprilie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
alte cuvinte, îi lipsește individualul ereditar. Nevoia de a regăsi individualul este caracteristică "todetitei". Lipsa generalului provoacă "catholita", "maladie spirituală tipică pentru ființa umană, torturată cum este de obsesia de-a se ridica pe sine la o valabilă formă de universalitate [...] Cu majoritatea angajărilor sale deliberate, el caută atunci să ia cu asalt generalurile. Adesea el se lasă prins de cele gata făcute (ca "ideologiile") pe care le întâlnește în ceasul său istoric"193. "Catholita" explică nevoia exilaților de a face
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cărei emblemă rămâne, mereu, Luceafărul. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întrun curent cultural/literar, întro perioadă sau întro orientare tematică În acest „poem al contrariilor reunite sub semnul universalității“ (T. Vianu), Eminescu valorifică, întro viziune originală, mituri, teme și motive romantice. Luceafărul este, în primul rând, o alegorie pe tema condiției existențiale a geniului, după cum preciza poetul însuși în adnotarea făcută pe marginea manuscrisului. Sensurile alegorice ale poemului sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
secolele IV-V a) Termenul ecumenic, ce vine din grecescul òιкоµένη, și care înseamnă, la origine, pământul locuit sau lumea, a fost folosit de timpuriu de către Părinții Bisericii. Atât titlul de „patriarh ecumenic”, cât și calificativul de „Sinoade ecumenice” indicau universalitatea teritorială a Bisericii, în opoziție cu Biserica locală, provincială. Un alt cuvânt - catolic -, folosit mai întâi de Sfântul Ignatie Teoforul (†107) pentru a indica nu numai răspândirea credinței, dar și a ortodoxiei ei, este aproape sinonim cu termenul oikumene. Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]