1,126 matches
-
de piscine, 645 de cămine, 6 700 de paturi în orfelinate și centre de primire, 51 000 de paturi în taberele de vacanță 247. Măsurile îi vizau în principal pe tineri. Explozia demografică de după război, mărirea perioadei de școlarizare, impactul urbanizării asupra structurii familiale erau fenomene cu efect destabilizator asupra proceselor clasice ale socializării juvenile, mai ales în marile ansambluri. Presa făcea atunci caz de cămășile negre. "Literatura socială din acea perioadă rezumă François Dubet descrie în detaliu peisajul cenușiu și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale. Astfel, vechile temeri ale burgheziei s-au întâlnit cu entuziasmul militanților Educației populare; aceștia găseau în urbanizare oportunitatea de a face să se țină cont de revendicările lor privind dotarea socioeducativă, precum și ocazia de a căpăta recunoaștere socială. Educația populară constituia referința ideologică a marilor asociații naționale în relație cu secretariatul de stat al Tineretului și al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din producție. Proliferarea comitetelor de acțiune ofensivă sau defensivă, manifestațiile de stradă împotriva anumitor efecte ale urbanizării au consacrat penetrarea gestionării urbane în câmpul politic. Sub presiunea noilor exigențe culturale "asociațiile de cartier depășesc acel cadru strâmt al acțiunilor revendicative pentru a permite locuitorilor să-și asume responsabilități ca oameni și cetățeni"266. Primele asociații de cartier
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apoi de a democratiza procesul de decizie. Se pretindea inaugurarea unei noi maniere de a conduce orașul. Începând cu anii 1960, problema urbană penetra câmpul politic. Alegerile municipale din anii 1965 și 1971 acordă un loc central temei orașului și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
votul universal și, pe de alta, scapă birocrației verticale a statului sunt învestite cu speranța de schimbare"276. În anii 1970, "asocierea" a câștigat titlul de noblețe politică odată cu emergența asociațiilor contestatare de tip nou, care în domeniul urban respingeau urbanizarea decretată de sus. Desigur, majoritatea asociațiilor rămâneau cel mai adesea strict gestionare, limitându-și misiunea la animarea anumitor sectoare ale vieții sociale, fără să-și asume o funcție critică a ordinii politice și sociale. Dar audiența câștigată după 1968 în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vorba mai curând de un "contract de adeziune" la un model de urbanism specific care vizează "să ajute orașele mijlocii să promoveze și reabiliteze zone pietonale mai ales în centru, să permită realizarea de spații verzi, constituirea unor rezerve pentru urbanizarea viitoare, facilitarea mijloacelor de intervenție asupra centrului 3". Jean-Pierre Gaudin subliniază 4 că spiritul de tutelă transpare deja în procedura de elaborare a acestor contracte. Ghidat de Grupul Operațional al Orașelor Mijlocii 5, orașul doritor de contracte trebuia să pregătească
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai mare în domeniul electricității decât în acela al distribuției apei, de care se ocupa de fapt la origine"412. Întreprinderile private de asigurare a serviciilor urbane vor profita de perioada de creștere urbană (1954-1974)413 ca să se dezvolte. Rata urbanizării a crescut în Franța de la 56 % la 75 %. În fața legitimității statului investitor, întreprinderile din sectorul privat s-au orientat în special spre servicii de gestionare și exploatare, fără a ignora diversificarea activităților în domenii complementare profilului lor inițial. Această strategie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu au localizare și nici forme definite; că noțiunea de strategie spațială este foarte abstractă"456. Impactul strategiilor pe termen scurt ale acestor operatori privați determină ca reînnoirea anunțată de planificarea urbană să fie foarte ambiguă. "Rezultă forme concrete de urbanizare și restructurare urbană relativ fracționate, corespunzând logicilor operaționale ale actorilor privați. Orașele își fac astfel bucăți de proiecte, proiecte neterminate, adică operații cu contururi definite, adesea introvertite (pentru a stăpâni plusvaloarea urbană și pentru a favoriza gestionarea privată), înlocuind în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu s-au exclus niciodată unele pe celelalte. Se observă astfel, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu proiectul de construire a metroului parizian, angajarea unei reflecții și a unei acțiuni comparabile cu un veritabil efort de planificare urbană. Urbanizarea încetează să mai fie considerată drept un dezastru ineluctabil, presupunându-se că poate fi stăpânită, pentru a deveni un instrument al ameliorării condițiilor de viață ale locuitorilor. Acest calificativ de planificare urbană, în schimb, nu se aplică decât cu foarte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
înseamnă să neglijăm puterea pieței funciare și a celei imobiliare. Acestea au structurat orașul mai mult decât au făcut-o politicile publice. Intervenția publică asupra urbanului a fost, de altfel, motivată de obligația de a repara daunele provocate de o urbanizare consacrată pieței și de scandalul "proastei împărțiri în loturi", care este unul dintre cele mai izbitoare. Totuși, autoritățile publice au împărtășit adesea cu susținătorii pieței ideea conform căreia controlul dezvoltării urbane nu ar necesita bazarea pe "alegeri colective". Dimpotrivă, au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atât de mult mecanismele de integrare prin salariere, încât nu se mai știe cum să se măsoare funcționalitatea unui oraș. Odinioară, aceasta avea drept finalitate înrolarea populației în eforturile productive. În prezent, a guverna orașul presupune asumarea efectelor divorțului dintre urbanizare și industrializare și luarea în seamă a aspirației citadinilor la o mai mare autonomie. În acest nou context, apar cu claritate provocările cărora trebuie să le răspundă conducerea orașului. Trebuie stopate competițiile sterile între municipalități, este necesară garantarea unei mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Habitations à Loyers Modérés (Uniunea Națională a Federațiilor și Oficiilor Locuințelor cu Chirie Moderată) ZEP Zones d'Education Prioritaire (Zone de Educație Prioritară) ZRU Zones de Redynamisation Urbaine (Zone de Redinamizare Urbană) ZUP Zones à Urbaniser en Priorité (Zone de Urbanizare cu Prioritate) ZUS Zones Urbaines Sensibles (Zone Urbane Sensibile) Bibliografie Lucrări și articole generale de istorie socială și urbană Ancel Marc (1985), La défense sociale, Paris, PUF. Ariès Philippe (1973, 1960), L'enfant et la vie familiale sous l'Ancien
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de spații publice, degradării peisagistice, dispersării echipamentelor urbane (costisitoare pentru întreaga comunitate locală). Stigmatizarea acestor spații provine din percepția publică că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre anunța încă din 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarităților tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de oraș, refuză orașul și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și deprind manifestări individualiste (vor dreptul de a trage cu pușca în cei care le încalcă proprietatea...). Deocamdată vederile științifice asupra acestor fenomene se rezumă la noi la descrieri sumare și statistici superficiale. 1 În numeroase țări ale Americii Latine urbanizarea este comparabilă cu cea din Europa și America de Nord; în Africa ritmul creșterii urbane este rapid, iar în Asia proporția populației care trăiește fenomenul urban este enormă. 1 Le Galès, P., Le retour des villes européennes: sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
88 Le Corbusier, Urbanisme, Paris, Flammarion, 1994 (1925). 89 Faimosul CELIB (Comitet de studii și de legătură a intereselor bretone) era în epocă expresia cea mai desăvârșită. Planul Breton publicat în 1956 urma în sens invers schema clasică potrivit căreia urbanizarea decurge din creșterea economică. Pentru ca dezvoltarea regiunii lor să țină de bretonii înșiși, CELIB a propus un plan de dezvoltare a infrastructurii în raport cu nevoile anticipate ale întreprinderilor dorite. Pentru o relatare a epopeii CELIB, se poate apela la unul dintre
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
154 Bernard Archer, directorul Institutului Național al geniului urban din Lyon, "Des lieux empêchés de vivre", în C. Blanc-Coquant, C. Heudron, R. Le Gad (dir.), À la recherche de la ville perdue, op. cit., p. 58. 155 "Astfel povestește un actor al urbanizării epocii respective -, a apărut în mod firesc ideea ca, în loc să se construiască 10 grupuri a câte 300 de locuințe, să se construiască unul de 3 000 [...]. Concentrarea unităților de locuit părea mai operativă decât dispersia lor" (François Parfait, art. citat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Paris, Economica, 1985, p. 90. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Guvernarea orașului Arta și știința conducerii orașului 2 1 Studiu introductiv Mulțumiri Prefața autorului la ediția în limba română Guvernarea orașului Introducere Organizarea rațională a ordinii publice Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Echiparea și animarea urbanului Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Proiectul orașului. Aglomerația
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Factori sociali, culturali și psihologici Prevalența obezității este crescută suplimentar în anumite grupuri etnice datorită obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu conținut crescut caloric și scăzut vitaminic) și particularităților climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea ofertei de fructe și legume) (63). Urbanizarea, obligatoriu însoțită de industrializare, este trăsătura definitorie a unei societăți predispuse la obezitate. În societatea modernă, excesul ponderal are o prevalență îngrijorătoare în special în subgrupurile populaționale defavorizate social, mai ales la femei. Cauzele? stresul cotidian, lipsa educației, alimentația hipercalorică
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
abordate de dr. Leonid Boicu de-a lungul anilor, mai întâi în dimensiunea lor internă, apoi tot mai mult în latura lor externă. Și-a îndreptat atenția spre problemele istoriei României de la începutul secolului XIX, îndeosebi spre istoria economiei naționale (urbanizare, industrie, comerț, căi de comunicație, meșteșuguri etc.ă, dar și spre statutul politico- juridic al țărilor române și altele. Cercetările privind istoria raporturilor internaționale ale României în epoca modernă au ocupat un loc fundamental în opera lui Leonid Boicu. În
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
peste orice controverse, cea mai strălucită prozatoare a literaturii române. În mijlocul tendinței obștești spre primitivitate, literatura scriitoarei se distinge prin rafinare și intelectualizare; pornește de sus și se îndreaptă în sus; e floarea unei civilizații coapte. În procesul multdiscutat al urbanizării literaturii noastre, la care cu toții ne străduim teoretic, Concert din muzică de Bach constituie un fapt incontestabil. O nouă literatură română începe printr-o afirmație definitivă; sub ochii noștri se înfăptuiește o mare frescă a vieții noastre orășenești. E. LOVINESCU
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
regiunilor; Legat de caracterul central sau periferic al regiunii se disting: o regiuni centrale; o regiuni intermediare; o regiuni periferice; După natura activității principale regiunile se împart în: o regiuni agricole; o regiuni industriale; o regiuni terțiare; În funcție de gradul de urbanizare se identifică: o regiuni urbanizate; o regiuni foarte urbanizate; o regiuni mai puțin urbanizate; o regiuni rurale; regionalizarea compozită, care combină mai multe principii de analiză a dezvoltării regionale identificând tipuri de regiuni mai complexe ca: o regiuni dezvoltate; o
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
locuibilă/locuitor, costul mediu al locuințelor, gradul de școlarizare, rata de alfabetizare a populației adulte, ș.a; o indicatori demografici, cum ar fi: sporul natural, structura populaței, rata mortalității infantile, durata medie a vieții; o indicatori de structură: gradul de urbanizare, densitatea populației, distribuția populației active pe sectoare economice, modul de utilizare a terenurilor; o indicatori de infrastructură: densitatea diferitelor linii de transport și comunicație, ponderea gospodăriilor cu acces la diferite utilități publice, etc.; o indicatori ecologici: gradul de poluare a
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prin strategii și politici de dezvoltare regională. Indicele Global al Dezvoltării Indicele Global al Dezvoltării (IGD) este un indicator statistic de analiză în profil regional care are capacitatea de a măsura o multitudine de aspecte ale dezvoltării, vizând: economia, infrastructura, urbanizarea, demografia, educația, sănătatea, condițiile de locuit, standardul vieții de familie, etc.. La nivelul unei unitați administrativ - teritoriale se pot determina ierarhii specific, ce permit analiza diferențelor în dezvoltarea sectorială și de ansamblu. În determinarea IGD se pornește de la identificarea indicatorilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
igienice, se dă importanța cuvenită, modului de viață nu numai al locuitorilor din Latium ci și din Cetatea Romei; se face controlul prostituției; se instituie iluminatul public; se organizează asistarea medicală a nașterilor, se construiesc băi publice. Sunt preocupări de urbanizarea piețelor, construirea străzilor. Se organizează servicii sanitare pentru militari. Împărații romani au atras, susținut și încurajat pe medici. Aceștia s-au distins creând școli și discipoli, care la rândul lor au strălucit umplând Europa de profesori, terapeuți, farmacologi prin crearea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]