6,525 matches
-
scamelor și prafului pentru că între mîncărurile pe care le gătesc la prînz și filmul de seară - film la care se sperie, comentează, te întreabă cine-i criminalul, își curăță oja, se lamentează că nu pot mînca înghețată la ora aia - urlă de inactivitate”.
Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61877_a_63202]
-
de vină. Spitalul nu o ține decât o săptămână și îi dă drumul înapoi", a declarat soțul femeii, potrivit Adevarul.ro. Femeia a lăsat și un billet de adio. „A scris că s-a săturat de atâta nebunie, că fata urlă, țipă. A zis ca s-o ia Iadul, nu mai rezistă, iertare nu și-a cerut, m-a scăpat de două cruci", a adăugat soțul femeii. Cazul a fost preluat de Serviciul Omoruri de la Poliția Capitalei pentru demararea unei anchete
Dramă în Capitală. Gestul cutremurător al unei mame disperate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61243_a_62568]
-
că eu sunt fata și ea e băiatul. Așa cum au descoperit mulți alții în ce-i privește, trupul meu nu prea părea să se potrivească cu sexul meu anatomic. Mama spunea că sunt „drăguț", nu frumos. Aveam trăiri emoționale extreme - urlam în sinea mea - în urma cărora rămâneam deprimat, golit pe dinăuntru, plângând în pat. Visam adesea că sunt omulețul Michelin, plin de aer mai degrabă decât de grandoare sau de importanță; într-o bună zi aveam să mă îndepărtez plutind, neținut
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
sau de Securitate. Dacă, în schimb, în raza privirii acoperite de stuful abundent al sprâncenelor - ceva între Cro Magnon și Brejnev - intra vreun amărât fără suprafață socială, era vai și-amar de el. Ca scos din minți, politrucul începea să urle, avid să strivească tot ce întâlnea în cale. După 1990, s-a cocoțat în fruntea unui săptămânal intitulat - nici nu se putea sfidare mai mare! -Democrația. În limbajul de mahala ce-i era propriu, a continuat să vitupereze contra celor
Vara nebunilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6163_a_7488]
-
incapabil să se gândească la ceva anume. Apoi observă un vas plin cu apă, la numai câțiva pași de el, și se năpusti într-acolo. Abia reușind să apuce vasul cu ghearele, își privi chipul oglindit în apă. Începu să urle deznădăjduit și rupse vasul în două. Deodată, auzi din nou în spatele său acea voce dezgustătoare: - Te-ai trezit, deci, scumpul meu Paznic al lui Asherta! Se întoarse înfuriat și văzu cel mai hidos chip imaginabil, în afară de propria reflexie pe care
Bariș Müstecaplioğlu (Turcia) Fricosul și bestia by Sheilla Iaia () [Corola-journal/Journalistic/6299_a_7624]
-
nu le facă rău, chiar dacă asta ar fi însemnat să fie doborât de durere. Își simțea trupul sfâșiat pe din două. Picioarele îl împingeau înainte, dar ghearele înfipte în pământ încercau să îl țină pe loc. Dintr-o dată, începu să urle. Copiii se întoarseră către el, țipară înfricoșați de hidoasa arătare și o luară la goană. Când se îndepărtară destul cât să nu mai poată fi văzuți și să nu le mai simtă mirosul Asherta, durerea încetă. Leofold căzu epuizat într-
Bariș Müstecaplioğlu (Turcia) Fricosul și bestia by Sheilla Iaia () [Corola-journal/Journalistic/6299_a_7624]
-
adevărat... mi-e foarte rușine de ce am făcut. - Dar ce s-a întîmplat? Ce a făcut? Și-a făcut vreun rău? - Nu voiam decît s-o aud, să aud cine e. Nici măcar nu m-am gîndit... - Ora! spune el, aproape urlînd. Ce a zis? - Aveai cîteva mesaje. Zece, din care nouă de la ea. Și unul de la patronul restaurantului. Renovările se încheie săptămîna viitoare și vrea să te întorci la lucru. Te place foarte mult, Avram, se simte din vocea lui. Organizează
David Grossman - Pînă la capătul pămîntului by Ioana Petri () [Corola-journal/Journalistic/4828_a_6153]
-
doctori care erau cu ea în același avion. Doctoricitul, visul de-a deveni al fetei dumneavoastră, i-a luat viața așa cum s-a întâmplat. Dar aici pentru mine, cel puțin, începe-un urlet care-mi îngheață pe buze pentru că-l urlu deja de niște ani de când m-am întors în România, despre cum se face medicină în România ca pe vremea lui Davila și a lui Cantacuzino, o muncă în tranșeu și-un accident care așteaptă să se întâmple în timp ce, complet
Cuvinte tulburătoare: "Doctorii au omorât-o pe Aura" () [Corola-journal/Journalistic/48355_a_49680]
-
bolnavă în care salvatorii sunt abandonați. "Am fost în această seară să mă reculeg la mormântul Aurei Ion. Nu mai era nimeni, doar un mormânt acoperit de flori și înconjurat de candele. O țară întreagă este strivita de durere și urlă de revoltă. Ieri aveam impresia că demisia lui Stroe ar putea să ne mai stingă din durere și frustrare. Azi, în fața mormântului Aureliei, simt că revoltă este insuficientă. Țară în care salvatorii sunt abandonați este profund bolnavă. Țară în care
Gâdea: "Am fost să mă reculeg la mormântul Aurei Ion…" () [Corola-journal/Journalistic/48499_a_49824]
-
Anca Murgoci Clipe teribile pentru un cățeluș! Chiar dacă urla din toate puterile, oamenii treceau pe lângă el fără să aibă vreo reacție. Patrupedului din imagine i-a fost aruncată o petardă în ochi, în noaptea de Revelion. Cățelul a fost salvat de o persoană care are grijă de animalele năpăstuite
Cruzime de Revelion, în România. Un cățel a fost mutilat by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52632_a_53957]
-
29 ianuarie 1964. Vorbea repede acum, și pentru prima oară Samson observă o ușoară sfârâială, ca o rămășiță din copilărie. - Nimeni nu-și amintește primele tale cuvinte. Prima zi de grădiniță, când te-ai urcat pe căluțul de lemn și urlai de câte ori se apropia cineva de tine. Voiai să te faci astronaut. - OK, Anna. Îmi pare rău. Trebuia să... - Să-ți mai zic: ai avut prima erecție puțin înainte de vârsta de doisprezece ani. Te-ai dus, da, mi-aduc aminte, ziceai
Nicole Krauss - Un bărbat intră în cameră () [Corola-journal/Journalistic/5263_a_6588]
-
și mai ales la un moment de grație: „Am stat în fața lor/ încremenit ca o statuie,/ schimbându-mi din când în când greutatea/ de pe un picior pe altul;/ am strigat cuțucuț u,/ am strigat ham-ham/ am schelălăit, am lătrat, am urlat:/ m-am târât în jurul lor în patru labe./ Câinii însă își vedeau liniștiți de nunta lor,/ ignorându-mi cu desăvârșire prezența:/ Era ca și cum n-aș fi existat pentru ei” (p. 11). Încă un poem foarte bun, așadar. Cum foarte bun
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
Nu-i judecăm, totuși, căci și cuvântul «judecată» e unul rațional și uman. Îi torturăm, le smulgem ochii și unghiile, îi supunem la ordalii. Ca să treacă de noi trebuie să scoată potcoava din căldarea cu apă clocotită. Trebuie să nu urle când sunt arși cu fierul. Nimeni nu-i destul de pur, nimeni nu rezistă. Pe rând, autorii de azi sunt înșfăcați și sfâșiați într-un consens neglijent și feroce, ca și când ar fi de la sine-nțeles că trăim printre oligofreni și escroci
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
din triunghiul divin. Cine vrea triunghi, n-are decât să se închine triunghiului. Prea multe nu știm despre El, dar știm cu siguranță că era un învățător evreu. Lăsați-ni-L să ne fie Învățător! Toate astea le-am spus urlând, Hilda. Și numai ce văd că el zâmbește. - Câți enoriași ai?, mă întreabă. - Cincizeci, șaizeci. O sută, poate... Dă din cap, își dă seama că nu m-a înfrânt. Și că am puțini auditori... Am mai flecărit de una, de
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
că palatul există altfel decât în gândul meu.) Dar în orașul acesta nu poate fi decât așa: aici creierul meu este neîncetat sub asediu, împresurat, pus la zid. El se simte ca o mică biserică în care cineva dă buzna urlând și sparge toate icoanele. Iar inima nici ea n-o duce bine. Bate nebunește. Sare din piept. Pare un creștin prins de o hoardă de mongoli. O, și dintr-o inimă încercuită, o, și dintr-un creier asediat ce coșmaruri
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
Vestul american. Se țin la distanță de ființele umane, dar se obișnuiesc cu persoanele care le dau de mâncare. * * * Mărturisesc, de când am văzut animalul acela în galerie, în fiecare noapte, de îndată ce închid ochii și încerc să dorm, văd coioți. Ei urlă jalnic, sau latră strident, și umplu insomniile mele de cântări sinistre. După douăzeci de ani Cei doi au luat trenul în Frankfurt. Câteva persoane își luau la revedere de pe platformă cu gesturi foarte avântate. Nicicând nu mai văzuse așa gesturi
Două povestiri de Sônia Coutinho () [Corola-journal/Journalistic/5357_a_6682]
-
de exemplu. Și a doua zi dimineața, vineri, la 7 și jumătate am primit telefon, ridic și vocea lui Anca sfârșită: mama, trebuie să-ți spun că Andrei nu mai este. Atât a fost totul. Am zis " Închide telefonul", am urlat, am țipat si m-a sunat după 10 minute. Am auzit-o pe Anca spunând într-un interviu că s-a apucat și a spălat toate hainele lui Andrei. Și a dispărut mirosul copilului ei din casă. Plânge și nu
MH17. Bunica românului mort, mărturie sfâșietoare by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/53758_a_55083]
-
ai o mică lipsă în banii sindicatului. Dumneata crezi că sunteți singuri, că tot ce vorbiți e secret, dar în timpul ăsta Transparentul aude frumușel tot ce vorbiți, și dumneata habar n-ai. A doua zi vin după dumneata de la procuratură urlând: „Ia aduceți-l încoace pe Gogol- Mogol 2 ăsta!”. Președintele, care cheltuise într-adevăr treizeci de ruble din banii de la MOPR3, se uita năucit la Ioannopolski. Frauda, președintele se pregătea s-o acopere din cotizațiile membrilor, strânse de la Prietenii Radioului
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
Ion Zubașcu: "Am visat că Maria e moartă. Am trăit moartea ei/ în toate celulele mele. Nu se poate să moară Maria./ Orice se poate în blestemata asta de lume/ dar să moară Maria, nu. Niciodată!/ M-am trezit brusc, urlând, pe străzile unui oraș fără nume,/ în cameră cu Maria alături, în pat. Dormea lângă mine/ și-aș fi vrut să-i sărut respirația liniștită, egală,/ să-i mulțumesc din tot sufletul că e întreagă și vie/ alături de mine în
Poetul cetățean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6693_a_8018]
-
pot să-ți îndeplinesc orice dorință ți-ar trece prin cap. Kalina oftă lung. Își puse palmele pe tâmple și simți că i se prăbușește în cap tot buncărul acela de beton. Atunci se ridică în picioare și spuse aproape urlând: - Scoate-l pe Erion din închisoare! Ia-i din spate povestea asta mincinoasă! Patru se apropie și mai mult de ea. - Văd că valorează mult pentru tine, nu e vorba doar de prietenie. Acum ascultă-mă tu pe mine! Kalina
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
-o de mijloc și trântind-o pe spate. Ea încercă să se descotorosească de greutatea lui, dar îi fu imposibil. Atunci se strânse în poziția în care dormea. Dar el îi sfâșie geaca și-i strecură mâna la sâni. Ea urlă: - Nu, nu! Urletul parcă-i venea din fundul mării. Singurul care n-o auzi fu chiar el. Între timp, după ce-i descoperi sânii, începu să i-i muște cu o sălbăticie care o îngrozi. Kalina se zbătea din toate puterile
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
Într-o zi geroasă de iarnă un urs e trezit din hibernare de strigătul jalnic al unui iepuraș: - Calule, calule ! Aoleuuu! Calule!... Supărat, ursul se răstește la iepuraș: - Bă, Iepurilă, taci și tu dracului din gură! Nu vezi că urli lângă o peșteră de urși ? Doar știi că pe vremea asta hibernăm. - Calule, calule !... Aoleeeeu!... Caluțuleeee! Supărat, ursul se rastește din nou la iepuraș amenințându-l în același timp: - Taci Iepurilă, că trec la măsuri extreme! Iepurașul parcă era surd
BANCUL ZILEI: De ce dădea Boc la lopată? () [Corola-journal/Journalistic/67391_a_68716]
-
pe Giovani Becali în biroul său, dar reacția acestuia din urmă l-a lăsat fără reacție pe Doru Țuluș. Când a intrat în birou, fostul impresar s-a declarat extrem de deranjat de faptul că procurorul fuma și a început să urle la fostul șef al Diviziei a II-a din cadrul DNA. Iată dialogul care ar fi avut loc între cei doi: Becali: “Aruncă țigara!” Țuluș: “Ce? Tu nu știi în ce birou ai intrat? E locul meu de muncă, e biroul
Procuror DNA, pus la punct de Becali by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/67466_a_68791]
-
carne, și o sticlă de aqua sin gaz. Abia mă strecor între șirurile de oameni care par a nu observa că e plină noapte la patru după-masă. Lasere subțiri sfîșie în incizii precise cerul negru într-o tăcere deplină. Nu urlă nimic, nu trăznește, nu tună, nefirescul te aruncă în spaima teribilă a celei dintîi ființe vii. Și nu vrea să plouă. Ochii mei văd printr-o pînză linii zigzagate; nu, nu-i ploaia, văzul meu se îngustează, îmi cad pleoapele
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
de-acei delfini cenușii, cu țeste/ proeminente, neobișnuit de/ încruntați - întregul simbolizând Confuzia (clar supusă/ Voinței Noastre) - a tuturor Energiilor/ Primordiale.// Ei bine, astăzi/ ne arătați mai mult în/ pielea goală, cu ochii cât cepele, cu gura/ până la urechi, probabil/ urlând, de parcă/ tocmai am fi consumat/ o copioasă salată de/ andive bine condimentată cu/ angoasă// Imaginația voastră/ înțesată și îmbibată de noțiuni precum alienare și manipulare întoarce/ pe dos alegoria inițială./ Iată-n ce sens: e ca și cum/ ne-ați pune pe
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]