413,626 matches
-
Scînteii. Bîrfeam și cîrteam, iar dacă mai apărea și dl Albala făceam un mic pocher din replici literar politice. Plusînd fiecare pe cît îl lăsa inspirația de moment. “Mîna” se încheia cu o observație mai miezoasă a vreunuia dintre jucători urmată de cîteva secunde de tăcere admirativă a celorlalți doi. Atunci l-am auzit pe Cosașu teoretizînd birul pe talent. Se apropia nu mai știu ce prilej de glorificare a lui Ceaușescu. Se făceau obișnuitele comenzi de articole. Vînătoarea de semnături
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
robustă lasă pe rețină în mișcare o impresie puternică. La prima ocazie mă opresc o clipă în fața vitrinei. Cand citesc în colțul din dreapta jos al guașei (sau litografiei?) Eugène Ionesco (în creion), clipă se transformă în lungi minute de contemplare, urmate de impulsul de a intra în galerie. Intru în vorbă cu proprietara, doamna Lily Brülisauer, care îmi ghicește în cinci minute naționalitatea. Îmi arată apoi, sprijinite de pereții a trei încăperi, pe mai multe rânduri, în rame albe, cuminți, guașe
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
puțin altfel decît este ea reprodusă în manualele de istorie cu pronunțat iz ideologic. Gabriel Dimisianu își amintește astăzi că ea nu a fost una liniară în teroare așa cum lasă să se înțeleagă sintagma „obsedantul deceniu”. Terorii inițiale i-au urmat ușoara relaxare din perioada hrusciovistă și, mai apoi, după zdrobirea revoluției ungare din 1956, o nouă strîngere a șurubului. Nici oamenii din vremea respectivă (inclusiv cei angrenați în diverse structuri de conducere) nu erau toți la fel. Criticul folosește acordul
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
treaba asta se petrece doar în vis. Indiferent la ce oră mă culc, la 7.30 aud glasul voios și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-am sculat! Puțulica face pipi!” Cu această frază îmi încep fiecare dimineață. Urmează un ritual răvășitor, care nu se va schimba cel puțin încă zece ani de acum încolo. Ziua se prăvălește peste mine, eu pe scări, cu copilul în brațe, începe teroarea micului dejun, amenințările, pedepsele, laptele băut cu lingura, presiunea orei
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
chiar dacă pare cam haotică, nu te pot lăsa însă indiferent. (Fără nici o urmă de ironie) Șerban Foarță face figură unui filolog exhibiționist pentru care literatura poate fi și un rafinat talcioc. Dar toate acestea sunt doar prima parte a deșertului. Urmează trei variante de traducere a baladei lui Villon din care nu mă pot abține să nu redau măcar variantele de Închinări: „Răspunsul, Prințe, ia-l de unde / Nu e, căci, la nemângâieri, / Doar vorba-mi are a-ți răspunde: / Ci unde
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
moment, există o singură formă de a-i contracara pe pesedei: prin instaurarea unui embargou asupra a tot ce e legat de acest partid. Dacă liderii Clubului Român de Presă ar avea, cum se spune, sevă în pixuri, asta ar urma să facă: să se comporte ca și când peste România n-ar fi dat pegra pesedistă, ca și cum acești profitori nerușinați ai nefericirii unui întreg popor nici n-ar exista. Ar fi un bun prilej pentru a vedea cine face presă adevărată și
Gulerele roșii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13293_a_14618]
-
la concurs, gata să-și arate „cv-ul, diploma și celelalte“, într-un altul e „mița“ rivuloționară; Marius, un motan roman, profesor de „felină“, își încovoaie „coada ca un semn de întrebare“ (și textul, ca într-o caligramă a lui Apollinaire, urmează forma „?“). Pisica seduce, mai puțin însă decît o iubită, sau poate fi intertextuală și parodică („cotoiul lao zi/ își dezminte numele/ e tînăr și relativ cultivat“). Nu cred că Romulus Bucur s-a supărat, asemenea lui Ion Barbu cînd a
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
Domnul Președinte Ion Iliescu, vizitând vitejește municipiul Arad, din motive necunoscute (răutăcioșii spun că din cauza spaimei), a declarat că, din punct de vedere hidrotehnic, statuia celor 13 generali poate fi amplasată pe apa Mureșului în amonte de reședința județului. Amplasarea urmând să se facă pe un suport special care să permită deplasarea acesteia pe ruta Mureș-Dunăre-Rin-Marea Nordului, cu vizibilitate dinspre Strasbourg și Bruxelles. 1(bis). Revin și rectific: de fapt, din reportajul tv privind sacrificarea porcinei, nu se auzea guițatul animalului
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
reputați membri ai „dinastiei”. Primul, a cărui operă cuprinde peste 400 de lucrări, scrise și publicate în română, franceză, engleză, italiană, spaniolă, germană, relevă preocupările cele mai diverse: istorie și critică literară, comparatistică, istorie generală, istoria mentalităților, literatură beletristică, lingvistică. Urmează liceul la „Spiru Haret” și începe să publice în revista școlii „Vlăstarul”, întemeiată de fratele său mai mare Ioan și pe unde au trecut atâtea nume de seamă ale culturii românești: Mircea Eliade, Barbu Brezianu, Arșavir Acterian, N. Steinhardt. Autorii
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
parte de insolite peripeții. La celălalt capăt, fata trece la rîndul ei prin dramatice întîmplări determinate de război. Povestea lor de dragoste e oarecum virtuală, alcătuită mai mult din flashbackuri și viziuni de viitor. Romanul, din care prezentăm cîteva fragmente, urmează să apară în colecția „Biblioteca Polirom”, coordonată de Denisa Comănescu, și va fi lansat odată cu premiera filmului în cinematografele noastre. Inman își primise și el porția de răni în luptă, lîngă Petersburg. Cînd cei doi camarazi aflați în apropiere i-
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
ce nu ar îngălbeni în aceeași zi de toamnă, unei atît de mari pofte de adevăr absolut încît nu ar admite nici un singur «poate» (...) ar însemna a te lua drept măsura unicului”. Același lucru se poate afirma despre oricine își urmează cu obstinație, cu îndărătnicie, o vocație, reală sau imaginară, axîndu-și monoman, aproape ascetic, existența pe o singură idee, o singură preocupare, un singur țel major, rupte de toate conexiunile existente și, nu mai puțin, de toate considerentele care guvernează o
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
încă de pe atunci, tocmai asupra unei anumite facilități în provocarea de metamorfoze ale imaginii chemate să aproximeze starea lirică și obiectele ei încă puțin numeroase, dar reverberante pentru fantezia mobilă, deja greu de disciplinat, a acelei prime cărți. Ceea ce a urmat a fost, cum se știe, o suită de transformări spectaculoase ale scrisului său, înregistrând tot atâtea impulsuri și răsfrângeri ale unei sensibilități deschise, disponibile ca la puțini alții, față de tot ce propunea mai atrăgător peisajul poetic european al momentului. Cu
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
lui Ion Vinea de la “Contimporanul” (mai, 1924) nu era nici ea departe. Oricum, poziția tânărului autor român se arăta cutezătoare în acel moment și anticipa atitudini exprimate mai apoi de Ion Barbu. La “Integral”, “revista de sinteză modernă” care a urmat imediat după “Punct”, în primăvara lui 1925, Voronca nu gândea altfel: căuta, bunăoară în articolul Cicatrizări. Poezia nouă, corespondențe similare cu arta constructivistă, aproximând o “atitudine” apropiată, “răsfrântă în poezie”, ce presupunea “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, naturei moarte, nu
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
al ceasului actual formula “sintetismului”. Doar peste trei ani, adică în primăvara lui 1928, când ieșea de sub tipar revista “unu” a lui Sașa Pană, autorul unor proze poetice sub ale căror arabescuri imagistice se ghicea ușor un program de creație, urma să-și destindă tiparele “inginerești” ale viziunii, pentru a întâmpina cu o altfel de fervoare lumea imaginației, aproape uitând că blamase “dezagregarea romantică” suprarealistă. Într-o tabletă datată 1926, dar tipărită în 1928, enunța acea frumoasă propoziție - “eu, dintre toate
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
într-o “foaie de parcurs”, cum am zice astăzi, plină de rubrici ale urgențelor și cu un fel de auto- “monitorizare” resimțită ca vitală. Biografia lui Ilarie Voronca s-a desfășurat într-o deplină osmoză cu acest traiect, i-a urmat zigzagurile și meandrele, ajungând în cele din urmă la un fel de coerență, de unitate în diversitate. Căci, dacă suntem atenți mai ales la definirea “imaginii” de către poet, după ce, pe coordonate post-simboliste (un model a putut fi Adrian Maniu din
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
în 1993, Ion Iliescu a propus formarea unui eventual guvern de coaliție FDSN-CDR, cu scoaterea din joc a partidelor extremiste. S-a opus Corneliu Coposu. A fost o decizie înțeleaptă? Rămîne de discutat. Mai ales că în anii care au urmat guvernul Văcăroiu a făcut iresponsabilele datorii externe a căror scadență a venit în timpul următoarei guvernări (CDR-USD-UDMR). Pe lîngă aspectele sale politice, Jurnalul Monicăi Lovinescu are și o importantă funcție de aide-mémoire. Puțină lume își mai amintește astăzi că după o intervenție
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
regăsesc și în juxtapunerea a două sau mai multe “moralitați” (învățăminte), care, opunîndu-se una alteia, invită la o lectură ne-univocă a poveștii; astfel prima “Moralitate” la Cenușăreasa laudă bunul simț și frumusețea fetei și le propune ca model de urmat, în timp ce “Altă moralitate” a aceleiași povești laudă avantajul de a avea o nașă bună care înlocuiește cu prisosință orice talent. Jocul se manifestă și la nivelul narării; povestea Riquet cel Moțat are un sfîrșit ambiguu: nu se știe prea bine
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Mircea Mihăieș Deschide repede televizorul la Tucă Show, să-ți vezi «nebunii» preferați!” Vocea prietenei care mă sunase nu spune mai mult. Iar eu nu întreb, pentru că știu, chiar înainte de a pune în funcțiune aparatul, pe cine urma să văd. Stiu chiar mai mult de-atât: că sub privirile satisfăcut-ironice ale moderatorului voi asista la un dialog al surzilor, la o înfruntare — expresivă pe alocuri, dar profund sterilă în cele din urmă și, de la un capăt la altul
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
închisoare? Sunt prea multe motive pentru ca în România mileniului al III-lea să nu văd nici o șansă unui proces al comunismului. Va muri, probabil, întreaga generație de stâlpi ai bolșevismului românesc fără să i se întâmple nimic. Pentru că după ei urmează fiii lor, ucenicii lor și păcatele lor. Păcate care vor trebui, mereu și mereu, ascunse. Lipsa de interes, chiar în mediile intelectuale, față de o colecție editorială cu un titlu explicit („Procesul comunismului”, de la Humanitas) îmi dovedește că partida e pierdută
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
tezele din iulie ’71, Popescu-Dumnezeu și Dodu Bălan s-au grăbit să interzică toate reprezentațiile cu teatrul ionescian din Capitală și din provincie. Au fost ani în care numele autorului abia dacă mai putea fi strecurat într-o înșiruire... Au urmat atacurile lui Ionesco de la Europa liberă împotriva lui Ceaușescu - și interdicția a devenit definitivă. Mărturia autorului e cît se poate de naturală în amarul ei: „Cît m-a costat această interdicție, ca nervi și ca zbucium, nu-mi poate fi
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
În operele sale reprezentative, din fericire dominante, autorul Istoriei literaturii române de la origini pînă în prezent nu ni se înfățișează chiar „superficial”! Și apoi „virtuozitatea stilului” nu e ea însăși o latură a analizei, un aspect al substanței acesteia? (va urma)
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
obiectualității exterioare și lăuntrice a ființei umane, ducînd ideea construcției antropomorfe pînă la eviscerare și pînă în proximitatea ideii de cadavru. Încă înaintea oricărui război declarat, Ecorșeul este un fel de testament al întregului statuar de pînă la Rodin. Ceea ce urmează este, de fapt, ceea ce anunță insidios și puțin cinic această lucrare: adică o execuție lentă, graduală și polimorfă. Ceea ce la Paciurea reprezentase, prin Giganți, o evaziune spre retorica mitologică, spre stratul unor culturi istoricizate, ușor de localizat, la Brâncuși se
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
volumul Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea, în curs de apariție la Editura Curtea Veche (Colecția „Byblos”). Reactivarea unei monarhii nu e atît de simplă pe cît ar putea să pară. Se pune problema tipului de monarhie ce urmează să fie instituit. Pépin vedea cu ochi foarte buni varianta constituțională, iar asta nu doar datorită firii lui tolerante, ci și din cauză că răspunderea absolutismului era foarte mare. Recunoștea că era prea comod ca să depună eforturile pe care le cerea succesul
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
de timp ca să fabrice milioanele de cești, farfurii, scrumiere și plachete pe care să fie gravat nu doar blazonul casei regale, ci și chipul din profil al regelui și al reginei. Vara avea să aducă un val de turiști, ceea ce urma să fie o uriașă sursă de profit. Diverse chestiuni la care nu se gîndise nimeni pînă atunci au ajuns să capete o importanță vitală. Noii deținători ai funcțiilor de șef al protocolului sau al oficiului heraldic, intendentul Maiestății sale și
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
la Café des Trois Puces, unde își făcea veacul și răspundea liber la întrebări din religie, filozofie, politică și estetică. La aceeași masă a început lucrul la al doilea roman, care, deși nu a mai fost terminat niciodată, ar fi urmat să se cheme Le Printemps des Morts. Simpatizanții ei au format un curent numit clotildism, care a fost denunțat de biserică și i-a făcut pe șaizeci de opt adolescenți să se sinucidă extatic, aruncîndu-se în gol de pe Arcul de
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]