2,562 matches
-
confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
academice. Ovidiu Drîmba (8) aduce un argument neglijat de etnografi și care răstoarnă toate povestioarele cunoscute. Prin analiza cu carbon s-a descoperit că statuietele de cult din ceramică (idolii) sunt mai vechi cu 2000 de ani decât primele piese utilitare, oale, ulcioare, străchini etc. Când au frământat prima oară lutul și au observat că el se întărește, își păstrează forma datorită razelor soarelui dar, mai ales, focului, oamenii sau gândit mai întâi să-l închine zeilor și au creat în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nu dețin fizic fondurile care o furnizează. În forma virtuală a informației se abolește separarea: text tipărit, imprimat, dactilografiat sau manuscris (autorii își redactează lucrările direct pe calculator). Tehnologia vine doar în sprijinul stocării și difuzării informației, științifice, culturale sau utilitare. Internetul a devenit un mijloc de propagare indispensabil. Cei care își clădesc o carieră în biblioteconomie și științele informării știu că aparțin unei profesii extrem de flexibile și aflată în permanentă schimbare, iar cultura de specialitate trebuie actualizată în permanență. În
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
nou al imaginației. F.Barron (1989Ă delimitează noțiunile de imaginație și creativitate: „Imaginația este o functie universală a creierului uman, creativitatea este mai mult un rezultat al evoluției sociale, care presupune un tip de comportament și care are o valoare utilitara.” ( F.Barron, 1989 cît. în D.Sălăvăstru, 2004, p.101). Dacă în știință reprezentările imaginației constituie doar un punct de sprijin pentru gândirea creatoare a savantului, în artă, crearea de imagini este sarcina nemijlocita a activității creatoare,căci în imagini
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
învățământ, implicit al celor curriculare. Precizăm că, în ce privește conținuturile, prevederile programei școlare sunt structurate pe următoarele capitole: * capacitatea de organizare; * dezvoltarea fizică armonioasă; * calitățile motrice de bază; * deprinderi motrice, capitol care include: o deprinderi motrice de bază; o deprinderi aplicativ utilitare; o deprinderi sportive (deprinderi specifice unor ramuri de sport). Din studiul conținuturilor programei, reiese că exercițiile de atletism, ori specifice acestei discipline, se regăsesc în următoarele capitole: calități motrice de bază: viteza, îndemânarea, forța, rezistența; deprinderi motrice de bază: mersul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de estetic și artistic, însă putem spune că nu tot ce este artistic trebuie să fie și estetic, la fel cum calificativul de estetic nu aparține doar artei, nu e un privilegiu al ei, ci se extinde și la partea utilitară a vieții, la cea productivă consumabilă zilnic. Profesorul Jan Aler de la Univer‑ sitatea din Amsterdam, întrebându‑se dacă opera de artă este numai un obiect estetic, răspunde pe drept cuvânt, că: artisticul depășește esteticul. O operă de artă, spunea el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de estetic și artistic, însă putem spune că nu tot ce este artistic trebuie să fie și estetic, la fel cum calificativul de estetic nu aparține doar artei, nu e un privilegiu al ei, ci se extinde și la partea utilitară a vieții, la cea productivă consumabilă zilnic. Profesorul Jan Aler de la Univer‑ sitatea din Amsterdam, întrebându‑se dacă opera de artă este numai un obiect estetic, răspunde pe drept cuvânt, că: artisticul depășește esteticul. O operă de artă, spunea el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
colegilor în efectuarea acțiunilor cu grad ridicat de dificultate. Activități de învățare - 3.1 . efectuarea de circuite medii și lungi pentru dezvoltarea calităților motrice de bază; participarea la un concurs de triatlon. Activități de învățare - 3.2. efectuarea unor trasee utilitar - aplicative folosind deprinderi specifice unor discipline ce nu fac parte din programa școlară; Activități de învățare - 3.3. exersarea tehnicilor de reechilibrare, căderi amortizate, evitarea contactului dur cu adversarul sau diferite obiective; acordarea reciprocă a asistenței, sprijinului și asigurării pe parcursul
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
segmentară în regim de rezistență. Forța specifică probelor și disciplinelor sportive predate. Rezistența Rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe. Rezistența cardio-respiratorie la eforturi mixte. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE Acțiuni combinate de cățărare, escaladare, tracțiune, împingere, transport de obiecte. Parcursuri utilitar aplicative. Întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE I. Atletism Alergări 1.1. Alergarea de viteza cu start de jos: - startul de jos și lansarea din start; - pasul alergător de accelerare; - pasul lansat de viteză; 1.2. Alergarea de rezistență: - pasul alergător de semifond
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
cuprindea exerciții elementare și aplicative. Cele elementare constau din mișcări simple și gradate pentru toate articulațiile (flexii, extensii, rotații), mers, alergare, exerciții de echilibru, de forță, de îndemânare și sărituri. Exercițiile de aplicație sau cu aparate erau și ele exerciții utilitare. Unele dintre aparate au fost împrumutate de la Jahn iar altele au fost inventate de el, cum ar fi trapezul. Gimnastica militară folosea porticul necesar pregătirii soldaților în lupta de atac pentru asedierea cetăților. Porticul amorosian cuprindea mai multe frânghii simple
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
viziuni globale asupra exercițiilor aplicative și a modului în care trebuie concepute și aplicate. Obiective operaționale: să identifice exercițiile aplicative specifice și nespecifice gimnasticii să le utilizeze în concordanța cu scopul utilizării acestora. Exercițiile aplicative sunt mișcări naturale, cu caracter utilitar fiind larg întrebuințate în viața de zi cu zi. Ele contribuie la formarea desprinderilor motrice aplicative, la dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază (viteza, coordonarea, forța, rezistența), la corectarea deficiențelor fizice și formarea unor trăsături de personalitate (curaj, încredere în forțele
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
un subiect în vogă. Această revenire a problematicii monetare în atenția opiniei publice ține, fără îndoială, de criza financiară mondială, care a relevat rolul băncilor centrale în funcționarea economiilor moderne. Însă, este la fel de semnificativă existența unei insatisfacții profunde cu privire la spiritul utilitar și strict tehnocratic care caracterizează o mare parte a științei și practicii economice actuale. Nu este, deci, surprinzător că un număr tot mai mare de oameni caută - și adesea pretind - o viziune mai largă în studierea economiei, care să facă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și rafinări, ce atribuie unitate temelor tratate, dar va descoperi și trasee noi spre zone neabordate anterior. Dacă primele sale cercetări pleacă dinspre literatură spre lingvistică, în studiile sale mai recente, fie este tentat de analiza unor texte de tip utilitar (politic, publicitar și jurnalistic), fie expune o concepție teoretică asupra tuturor tipurilor de texte identificabile la nivelul limbii literare franceze, ca în cazul lucrării de față. Cartea Lingvistica textuală. O introducere în analiza textuală a discursului reprezintă o extensie a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai sus, remarca avizată a Chiriței: atașamentul unui ins față de ținuta cea veche atrăgea, de la un timp încolo, riscul descalificării sociale. Toate elementele garderobei tradiționale parcurg o evoluție similară, fie sub raportul funcției lor simbolice, fie - uneori - chiar al celei utilitare. Cea de-a doua posibilitate se realizează prin transferul obiectului din ținuta „de reprezentare“ în aceea domestică, de obicei odată cu trecerea lui în mâinile unei noi generații. Catinca Puricescu (eroina romanului Lascar Viorescu al lui W. de Kotzebue) apărea la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
celui mai bun. Însă fiziocrații făceau caz de preocupări mai comune și probabil mai răspîndite. Dacă aceștia reneagă prejudecata mercantilă conform căreia educația i-ar deturna pe muncitori de la activitățile lor productive, o fac dintr-un motiv nu mai puțin utilitar. Din punctul lor de vedere, instruirea populară trebuie să fie îndreptată exclusiv spre ameliorarea randamentului muncitorilor. Ba încă, ar trebui să se extindă. Acest obiectiv nu înseamnă însă a difuza în rîndul maselor o cultură universală, cum spune Gellner. Înseamnă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
demne de acest nume. Un pricipiu identic făcea ca în 1843, în Franța, Dicționarul politic al lui Garnier-Pagès să considere drept "de-rizorie" existența unor pigmei ca Belgia sau Portugalia.266 În plus, acestă considerație de ordin economic avea un caracter utilitar. Ea însemna în egală măsură că liberalismul în maniera lui Adam Smith era învechit, că liberul-schimb absolut se prefigura ca un vis irealizabil pentru state care, în afară de Marea Britanie, nu mai erau dispuse ca "mîna invizibilă" a intereselor private să le
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în piatră, în anumite cazuri - înmormântări, opere de artă - și în limitele pe care le vom examina numaidecât, suntem siguri cel puțin de o intenționalitate "religioasă". Dar majoritatea "documentelor" de dinaintea aurignacianului (~ 30000), adică uneltele, nu dezvăluie nimic în afară de valoarea lor utilitară. Și totuși, este de neconceput ca uneltele să nu fi fost încărcate de o anumită sacralitate și să nu fi inspirat numeroase episoade mitologice. Primele descoperiri tehnologice - transformarea pietrei în instrumente de atac și de apărare, dominarea focului - au asigurat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să fie puterea de evocare (indiferent dacă textul era predominant descriptiv sau, dimpotrivă, cu accente narative) și claritatea 230 prezentării, în epoca modernă, aceste cerințe se modifică. Obiectele descrise inițial nu erau obligatoriu opere de artă, ci, mai degrabă, unele utilitare, din universul imediat, cotidian 231 (vase, urne, cupe, cufere, elemente de vestimentație, armuri, ornamente arhitecturale). În literatura modernă, se schimbă perspectiva asupra obiectului/tabloului descris. Claritatea nu mai este o condiție esențială 232, acolo unde cititorul s-ar aștepta să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
faza acumulărilor și a distanțărilor poetice fără a avea o identitate foarte bine stabilită. Se vorbește astfel despre o generație 2000 (și recent se prefigurează chiar un postdouămiism), un reprezentant al acesteia, Adrian Urmanov, redactează chiar și un manifest, Poemul utilitar, în care încearcă o distanțare atât față de postmodernismul optzecist, cât și față de nouăzecism. Diferențele nu sunt atât de evidente în ceea ce privește producția poetică propriu-zisă. Manifestul fracturismului împrumută limbajul specific mișcărilor de avangardă "fracturismul desfide șoarecii de bibliotecă, cât și poezia scrisă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
oficiale. După cum a observat Dominica Legge, parlamentul și chiar treburile municipale cotidiene se desfășurau în franceză (279, 302, 309). Cu siguranță, în secolele al XIII-lea și al XIV-lea existau texte în engleză, dar toate erau omiletice, didactice sau utilitare și nu erau înclinate să pună la îndoială presupunerile ideologice (J. Bennet 347). Acest lucru se schimbă însă începând cu secolul al XV-lea: "Bărbații care nu datorau nimic latinii sau francezei încercau mereu să-și aștearnă gândurile pe hârtie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a observat Douglas Bush în secolul al XVII-lea: Atunci, dacă considerăm această perioadă ca fiind a prozei retorice și poetice, trebuie să ținem cont de faptul că autorii de jurnale de călătorie erau în general oameni simpli cu scopuri utilitare care au produs un volum imens de proză simplă fără să fie conștienți de acest lucru". În continuare, Bush notează: "călătorii au ajutat la lărgirea granițelor lumii cunoscute, au mărit volumul de informații noi și și-au eliberat perioada în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
spune lucruri puține. Locurile comune ale limbajului simbolizează în contextul sfârșitului secolului al XIX-lea "le vide de l'existence" [Bancquart, p.219]. Limbajul de salon poate fi definit că o conversatie de un nivel intelectual mediu, între comunicarea pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se poate califica drept prețios, elegant, artificial, eufemistic. Constituindu-se că normă în societatea franceză, stilul monden tinde spre puritatea și claritatea limbii, evitând cuvintele deplasate sau bufoneria, contradicția și neatenția. Limbajul monden se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
țesăturilor. 392 Aceste subiecte artistice devin însă neinteresante când urmează modă în modul cel mai fidel și necreativ, transformându-se dintr-un subiect singular într-un obiect de reproducere în serie (fie chiar și limitată), ștergând hotarul dintre artă și utilitar. 393 " Ce fut alors qu'elle risqua cette fameuse robe, de satin couleur buisson, sur laquelle était brodée toute une chasse au cerf, avec des attributs, des poires à poudre, des cors de chasse, des couteaux à larges lames. Ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
legăturilor sociale. De exemplu, în cazul recreării modelelor socio-profesionale, de pildă a relației dintre artist și galerist, artistul operează într-un câmp real de producție a bunurilor și serviciilor, vizând instaurarea unei anumite ambiguități, în spațiul practicii sale, între funcția utilitară și funcția estetică a obiectelor pe care le prezintă, corespunzând unei oscilații între contemplare și utilizare 53. Produsă într-o lume a schimburilor și a comunicării, opera de artă dezvăluie atât condițiile exercitării procesului manufacturării ei, traversând un set de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a introduce o legislație menită să diminueze emisiile poluante ale autovehiculelor mici. Industriile de autovehicule din Franța, Italia și Marea Britanie erau împotriva acestor norme stricte, de vreme ce în joc se afla necesitatea de a încorpora catalizatori acestor mașini. Producători de vehicule utilitare, ca Peugeot, au susținut că aceste norme ar putea să impună creșterea costurilor automobilelor pentru consumatorii mai puțin puternici. Cert este că, în cele din urmă, au fost aplicate normele cele mai stricte, iar industria a fost nevoită să doteze
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]