2,329 matches
-
Pământul este divizat între cele două civilizații care își dispută supremația. Norlandia savantului Marduk și a curajosului Lord Calder unește rafinamentul științific cu prețuirea pentru libertate și dreptate. În 1942, Norlandia lui Jacobs poate fi citită și ca un exercițiu utopic compensator. Visul conturează un teritoriu al purității și perfecțiunii. Profesorul Marduk este, ca și Mortimer sau mai târziu Hugo Kala din Luc Orient, un pontif al noii religii ce vizează eliberarea umanității. Invențiile sale sunt destinate grăbirii procesului de naștere
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
chinezi, naționaliști mongoli, societăți secrete sunt actorii ce modelează mersul istoriei ce se folosește de trenurile blindate ca de bucățile unor patrii pierdute și recompuse. Corto (cel al cărui spirit visător este hrănit de revelațiile lui Rimbaud și de viziunile utopice ale lui Morus) este investit cu misiunea de a urmări straniul și ubicuul tren cu aur rusesc - un tren în a cărui stăpânire aspiră să intre toți cei implicați în acest Mare Joc. De la un punct încolo, trama narativă a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Cook și doar câțiva ani se vor mai scurge până la fondarea Australiei. Deocamdată, Light descoperă un spațiu mai aproape de fabulosul basmelor pe care le consemnează cei întorși din voiajele lor fără de sfârșit. Pacificul sfârșitului de veac XVIII este, simultan, decorul utopic al insulelor în care ancorează revoltații lui Fletcher Christian, dar și teritoriul încă nedomesticit ce ascunde cruzimea rituală a canibalilor. În această aventură, Light întâlnește straniul cuplu care va fi călăuza sa în tentativa de a descifra taina mărilor Sudului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a violenței urbane din deceniile șapte și opt. Pe acest drum, alături de Che, pășesc cei care aleg, asemenea lui, să venereze chipul purificat al revoluției, înțeleasă ca mecanism ce convertește carnea umană trecătoare în materialul destinat clădirii egalității sociale. Pasiunea utopică a lui Che este rațiunea ce mobilizează mințile latino-americane. Contemporană cu biografia grafică a lui Che, Starea de asediu a lui Costa Gavras este saturată de aceeași înclinație escatologică. Moartea, cruzimea, exterminarea inamicului de clasă, abandonarea moderației sunt justificate de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
meu vede cu tot altfel lucrurile... I-am răspuns clar, calm, cu ton scăzut că e dreptul democratic al oricărui om să aibă părerile proprii la care ține. În cazul de față am înțeles că preopinentul meu apăra un regim utopic condamnat de istorie și de viață în primul rând, că apără toate crimele săvârșite în diverse situații devenind din democratic un regim opresor, că trece voit peste miile de țărani torturați și lichidați pentru că nu doreau raiul, colhoznic venit de la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu ramă portocalie e o șosea din Arizona? O șosea pe care mama și cu mine umblam de multe ori când eram copil. — Arizona, a murmurat poetul Extrem de Netalentat și a oftat de parcă numele acela făcea aluzie la un tărâm utopic, un fel de Shangri-la. Însă Asya nu avea de gând să lase lucrurile așa. — Tocmai asta e, a spus. Ceea ce-ai făcut e chiar mai rău. Dacă credeai În ce făceai, dacă dacă credeai câtuși de puțin În filmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un film de artă despre toate religiile lumii, care, deși sunt diferite, spun același lucru și ajung la același Dumnezeu. Am deja totul În minte, dar am nevoie de un producător bun, spuse el, apoi continuă să descrie viziunea sa utopică asupra filmului. Era un foarte bun vânzător. — E minunat! Mi-ar plăcea să-l produc eu, se aprinse Desert Rose. Ai fonduri? — Banii nu sunt o problemă, răspunse el, dar Kitty se Îndoia de adevărul spuselor sale. Probabil că Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
culturală, similară ideei de houmo universalis renascentist, o lărgire a viziunii artistico-creatoare, o extindere a granițelor cunoașterii la toate nivelurile conștientizate de om ca ființă inteligentă. În condițiile de plafonare culturală a prezentului, arta holotropică poate apărea ca având idealuri utopice și pretențioase. Este posibil. Mari curente culturale ale umanității, ce își propuneau atingerea unor scopuri similare, au eșuat. Sau poate că nu. Chiar dacă societatea de astăzi nu este o proiecție fidelă a concepțiilor ideatice ale marilor filosofi, a marilor oameni
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
este singura arhitectură care mă interesează și asta - dacă ar fi să fiți sinceri - este singura arhitectură care vă interesează acea arhitectură construitoare de adăposturi și care urmărește numai dragostea-i departe de guverne poliție granițe și mîndria proprietății. Sentimentul utopic este Întîmpinat cu un dispreț neauzit, dar palpabil de către cîteva, doar cîteva suflete din sală; probabil artiștii care au venit din Europa ca să-și prezinte operele aici; ei au mîndria proprietății și se tem de utopii. Mi-ar place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
toate meșteșugit de amănunțit realizate. Este un fel de combinație ciudată de Paris și de Mexic aztec. Printre clădirile plasate alandala se află spații rituale: fîntîni, scene și altare, iar forța lipsei totale de simț practic strălucește deasupra Întregului oraș utopic precum luna plină. Milena arată către un micro-balaur dormind Încolăcit În jurul unei fîntîni minuscule. Arată ca animalul meu imaginar, Jaroslav. Încă mai vine cînd Îl chem. Tu ai avut vreun animăluț imaginar cînd erai mică, Tiff? — Susan era animăluțul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de sănătate private. Apoi mai era și problema amplasării lui Simon astfel încât să minimizeze pagubele. Unde putea să-și așeze soțul așa încât să jignească doar o parte din oaspeți în loc de toți? În cele din urmă, abandonase acest proiect drept unul utopic. Chiar când bătu ora opt se auzi soneria. Cine putea fi atât de lipsit de maniere încât să ajungă la timp? Din fericire, cursul ei pentru o Gazdă Perfectă o avertizase să fie întotdeauna gata cu un sfert de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
tatăl meu, când am visat eu chestia asta, era încă în viață. Și n-am putut să-mi explic visul. Și n-a durat mult și a murit. Comisia, după A. E. Comisia de eliberare la noi e ceva aproape utopic. Pentru că în lege scrie „se poate elibera“... După douăzeci de ani intră în comisia de eliberare, cu condiția să dea dovezi temeinice de îndreptare și hărnicie multă - așa, între ghilimele -, deci, dacă n-ai muncit, mai stai! Părerea mea așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
rebel”, antipaseist și vital-emancipator, a dinamismului tehnologic, a materialității concretiste, pendulînd între utopia colectivismului social și atitudinea anarhică în raport cu formele oficializate. Arta de avangardă este, prin definiție, una a transgresiunii, a discontinuității, a revoltei și - nu în ultimul rînd - una utopică. În opinia lui Mihai Zamfir, „inovația primordial sintactică definește stilul fin de siécle din literaturile romanice“; ea ar avea drept scop „căutarea poemului unic, himericul poem total, adică o formă nouă ce transcende diferențele considerate oțioase (genuri, specii, rigori literare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
elemente „secesioniste” (Șt. O. Iosif) ș.a.m.d. Un simbolism „snob”, exterior și decorativ al cafenelei bucureștene, dar și un simbolism nevrotic, interiorizat al Provinciei moldave. Nostalgia față de „vechea lume care dispare” se asociază cu expectația febrilă a unui viitor utopic, cu respingerea „cercului strîmt” al mediocrității mic-burgheze și cu execrarea subproducțiilor ruralist-populiste. Gazetari la reviste obscure, profesori la școli de provincie, funcționari dezrădăcinați, boemi în mizerie, tineri rebeli și famelici dornici de afirmare, esteți dezabuzați din protipendadă sau artiști întorși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va construi o Turcie „modernă, industrială”, primul articol politic („Anticipări“) publicat de același Vinea în revista Cronica a lui Tudor Arghezi și Gala Galaction (Cronica, anul I, nr. 3, 26 februarie 1915) este vizibil contaminat de optimismul „viitorist”, vizionar și utopic al lui Marinetti & Co, în care elogiul optimist, viril al progresului industrial cade ca o piatră tombală peste pasivitatea „poetică” a unui Orient tradiționalist și efeminat, idealizat sentimental și exotic de Pierre Loti: „Și se mai aud glasuri sentimentale, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
geroasă, el gustă ciudata plăcere de a se tolăni gol pe învelitoarea roșie a patului său și de-a urmări — și mai intensă astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic în embrion — este emblematic pentru imaginarul apocaliptic al epocii și, în termeni freudieni, pentru pulsiunile ei către moarte. Falsificarea, compromiterea idealului patriotic, relativizarea sa mercantilă, este denunțată cu o violență extremă de către Theodor Solacolu: „Azi, idealul național e un caleidoscop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din Revista de istorie și teorie literară nr. 4/1983 - și reluat în volumul Singura critică - despre șansele exportului de literatură română, Mircea Martin notează, în trecere, faptul că „am avut în Urmuz un suprarealist (bineînțeles, ignorat) înainte de suprarealism” („Proiecte utopice”, în vol. Singura critică, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 55). Pe urmele lui Nicolae Balotă, în Arca lui Noe III (capitolul „Arghezi & Urmuz”), Nicolae Manolescu face o apropiere creditabilă între literatura urmuziană și plastica avangardistă, dadaistă sau suprarealistă: „aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și, În același timp, să nu mai trebuiască să te sucești și să te Învârtești pentru un ban era un lucru foarte ademenitor. În concepțiile lui, Ravelstein era departe de a fi mărunt. Dar nu se așteptase ca inspirația mea utopică să ducă la ceva concret. El se obișnuise cu teatrul intrigilor minore, În care putea dramatiza ironic, satiric, impunându‑și excepționala statură și amplitudine. Totuși, a redactat și a trimis un plan al cărții, un contract a fost semnat, s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care oferă diverse chei de interpretare, ținând cont de contextele lor de lectură sociale și politice. Dintre acestea menționez câteva: un mod de a interpreta care identifică evenimentele contemporane cu situațiile profetizate în Apocalips; un alt mod care inspiră speranțele utopice ale mișcărilor revoluționare și luptele politice pentru dreptate. Scopul acestei aprofundări este de a analiza cartea codificată a Apocalipsului lui Ioan pentru a surprinde mesajul de încredere și de speranță care o caracterizează. În primul rând, vrem să luăm în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
această fantezie care mi‑a defilat o clipă prin fața ochilor În timp ce discutam cu Teo Haiduc provenea din faptul că, la fel ca Întreaga mea generație școlită În mare parte În vremea comunismului, Îmi fusese inoculat adânc În minte un model utopic, romantic, al existenței, În care patriotismul, curajul și dragostea de țară fuseseră valorile pri‑ mordiale. Și, cu toate că, crescând, am realizat neconcordanța Între teorie și practică, am rămas Întotdeauna cu nostalgia unor fapte mărețe pe care urma să le Îndeplinesc când
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
această fantezie care mi-a defilat o clipă prin fața ochilor în timp ce discutam cu Teo Haiduc provenea din faptul că, la fel ca întreaga mea generație școlită în mare parte în vremea comunismului, îmi fusese inoculat adânc în minte un model utopic, romantic, al existenței, în care patriotismul, curajul și dragostea de țară fuseseră valorile primordiale. Și, cu toate că, crescând, am realizat neconcordanța între teorie și practică, am rămas întotdeauna cu nostalgia unor fapte mărețe pe care urma să le îndeplinesc când voi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
la crearea unui stat planetar ? Nu se declara el socialist ? Ori, ideea că oamenii ar putea deveni într-o bună zi invizibili, este punctul de plecare al unei utopii. Iată ce l-a stimulat pe Wells în această frază, caracterul utopic al construcției ulterioare... Cei mai mulți scriitori au însă nevoie de la bun început de o situare în timp și spațiu, chiar în anotimp și într-un perimetru geografic precis, pentru a putea începe... Thomas Mann, Ernesto Sabato, chiar Hemingway, au făcut parte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care-l mărturisim cu toții pentru utopiști este cum nu se poate mai firesc. Noi știm ceea ce nu știe un utopist: reforma lumii nu este posibilă decât cu mijloacele și datele ei. Dacă Platon și Rousseau ar fi conceput numai viziuni utopice, de mult ar fi ieșit din circulație. Dar ei au constatat prea adesea gradul de fatal din realitate, pentru a fi fost niște visători ordinari. Construcțiile fantastice ne-au ajutat să ne controlăm iluziile. Defectul utopiilor este că au încercat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fi dorit cu ardoare, atunci n-ar fi refuzat așa de ușor utopiile. Nu este vorba numai de cele socialiste, ci de orie gen de utopie. Marxismul și-a făcut un titlu de glorie din a fi rupt cu tradiția utopică a socialismului. Poate că socialismul numai atunci a avut farmec. Astăzi vrea să fie o știință a fericirii pământești, construită pe o escatologie imanentă. Distanța noastră de utopie rezultă din excesul de luciditate. Pe român l-aș putea, la urma
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
n-avea să mai fie istorie, ci paradis terestru. Pentru orice mare revoluționar există o soluție în istorie. Ceea ce el știe teoretic masele o simt practic. Dacă escatologia creștină "continuă" istoria într-o lume transcendentă, revoluționarul o "rezolvă" în imanență. Utopicul spiritului revoluționar pleacă din convingerea că istoria se poate termina în lume, că în imanență este posibilă o ieșire, că, în fine, devenirea este compatibilă cu o soluție. Închinîndu-se ascunzișurilor materiale ale istoriei, masele cred a-și putea soluționa problema
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]