2,023 matches
-
hacle, piepteni de lînă, tocălie, drugă, ea îndrugă, tendeici, întinde, suveică, furci de tors, erau și de doi metri, fuior de in, țesături de ștergare, merindar, tindeu de cap, șerpar, brîu, pieptare, codul de identificare natural veșmintele, catrințe cu trup vînăt, era nevoie de om în cultură, diorama Cervantes în lupta cu morile de vînt, inițial personajul la împăiat, apoi exponatul, perechea de tineri a vorbit nemțește, românește, ungurește cînd muzeografa ne lasă și pe noi singuri, în ultima sală carul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tot aici era paradisul pescarilor amatori. În aceste situații, peștele se poate prinde ușor cu mîna și copchilăraia satului avea o distracție în plus. Apa, rece ca gheața, nu impresiona pe nimeni și, din acest motiv, mai toți pescarii erau vineți, cu puful de pe față zburlit și cu nasurile curgînd. Majoritatea sătenilor erau mulțumiți de recoltă și nu insistau să lupte cu frigul. Totuși, vreo duzină de înrăiți și-au pus în gînd să facă o afacere, adică să vîndă peștele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-i făcut de toate burticile. Pentru că în oameni se află tot felul de burtici. Unele fine, subțiri de tot, care încep a forfoti și la un pahar de lapte. Altele mai din topor, care n-au probleme nici cu salamul vînăt, nici cu apa din Dunăre. Mă rog, fiecare cum și-a dresat delicatul rezervoraș. Unele burtici primesc rachiu de 80ș și n-au probleme cu arderea pereților, mucoaselor. Altele țin regim foarte strict și acidul tot își face de cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dar,din păcate, nu reușea. M-am așezat lîngă el la pauza de prînz, la umbra rară a unui salcîm. Și-a dat jos o parte din echipament ca toți ceilalți. Mă uit la fața lui și observ că este vînătă, nefiresc de vînătă. La fel sînt și unghiile de la mînă. Ce ai Floricel? întreb arătînd spre unghii. Privește unghiile și îmi răspunde ca din altă lume. Am o insuficiență circulatorie. Ceva la inimă, se amestecă sîngele oxigenat cu celălalt. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atunci. Dispoziția mentală proprie amerindienilor pe care am pus-o în lumină și-a găsit locul de aplicare într-un domeniu mai îngust, dar de mare interes pentru studiul miturilor. Tradițiile indiene s-au deschis larg în fața celor ale nou veniților, iar miturile din regiune sînt atît de adînc impregnate de poveștile populare franceze, încît devine dificil să separi elementele autohtone de împru muturi. Această atitudine mentală a indienilor, așa cum se manifestă ea pe planul reflecției filozofice și al creației narative
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Balada Trupului” sau Tudor Vladimirescu în „Fântâna cu pandur”. Ne atrage atenția spiritul vizionar al poetului în „Șincai”, dar mai ales în „Mureșan”, scrise înainte ca Gyr să treacă prin cea mai cruntă perioadă a temniței sale: Murea în ocnă vânătul poet, Dar lângă drugi și lacăte afară Paznicii crunți șopteau și ei încet Cântecul celui ce trăgea să moară. Din creația lui Gyr nu putea lipsi un ciclu dedicat unor mănăstiri precum Tismana, Cozia, Frăsinei, Arnota sau Mănăstirea Dintr-un
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ape puteți chiar să mă spânzurați. Cu grele, negre târnăcoape credința nu mi-o sfărâmați. În ceea ce-l privește, poetul ne oferă și un „Epilog”: Voi sta solemn și trist ca o uitare Prin rafturi negre de biblioteci Între coperte vinete de fum Voi fi un biet și rătăcit volum. Nu putem încheia capitolul dedicat lui Radu Gyr fără a aminti una dintre cele mai cunoscute poezii ale sale, „As-noapte, Iisus”, poezie care a făcut înconjurul închisorilor din România, inclusiv a
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
asigurat să fie și apetisant. Cu ce? Cu subiectul de astăzi, dat prin răzătoarea fină. La ultima noastră Întâlnire, bârfind muștarul, am uitat intenționat ceva. Anume, că sunt trei specii: Sinapis alba, nigra - mai e nevoie de traducere? - și acela vânăt, Sinapis juncea. Toate conțin sulf, absolut necesar proteinelor ce constituie părul, unghiile și cheratina din stratul superficial al pielii, toate mereu În formare și mereu lepădate; deci, mereu foame de sulf, conținut În tioglicozizi, substanțe specifice fiecăreia dintre cele trei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
entropice... Permiteți-mi să caut similitudini În ecologie. Planta, negentropică În sine prin relația ei cu o sursă de energie, hrănește pe entropicul animal, sacrificându-se pe sine, adică murind; Ștefan, negentropic prin relația cu sfântul duh, a hrănit nou veniții, entropici Încă, pierind de mâna lor. Transmisă spiritual, negentropia primului Ștefan a dat o conotație augurală numelui. Un sfânt Ștefan - catolic - a creștinat pe unguri, compatibilizându-i pe abia sosiții entropici orientali de atunci. Prea târziu am băgat În seamă sfințenia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
in și se unge rana. - Boală de copită. Când se crapă și sângerează copita, iar animalul șchioapătă, se pune pe ea arnică sau mal de oțet de mere. În caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bea din această medițină 100 ml. dimineața și tot atât seara. Întotdeauna înainte de a fi întrebuințată, doftoria se încălzește și se agită bine ca amestecul să fie omogen. Se mai folosește, aplicându-se pe junghiuri foaie de tutun sau hârtie vânătă, unse cu miere. Lepădarea purceilor. Li se dau scroafelor în mâncare mațe de arici fierte. Limbrici. Se amestecă fiere de bou cu mure de câmp și se pun pe pântecele bolnavului. Aceasta se repetă de mai multe ori. Sau, una
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o căldare până iese toată puterea din el. Pe urmă se filtrează ca să rămână leșia limpede. În leșie se pune 1 l. de unsoare și se fierbe din nou până ce seacă leșia complet. În unsoarea ce rămâne, se adaugă piatră vânătă pisată mărunt și se unge vita bolnavă. Reumatism. Bolnavului i se fac băi cu flori de ghiocei, de odolean, de fruze de nuc sau de boz. După ce s a aburit ori s-a scăldat, bolnavul se culcă și se acoperă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul după scaldă cu untdelemn de la Icoana Maicii Preceste. Sugel. Se bagă degetul în apă fiartă și se trage unghia la o parte ca să pătrundă apa. Sau, piatră acră și piatră vânătă, coapte cu albuș de ou se pun călduțe pe rană. Tăietură. Când e proaspătă tăietura, se aplică pe ea buruiana Coada șoricelului pisată la un loc cu untură râncedă. Sau se pune pe ea foaie de pătlagină sau «iarba neagră
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
descântătoarei, care după ce spune în stilu-i propriu de trei ori Tatăl nostru, ia o mătură în mâna stângă, un cuțit în mâna dreaptă și debitează la fel de șopăcăit un descîntec, o rugă către Sfântul Soare : Soare mic, Soare mare, Soare galben, Soare vânăt, Soare roșu, Soare de nouăzeci și nouă de feliuri, Ieși de la (aci pronunță numele pacientului) din unghi. Dintre unghii, din șele, din picioare, din creierii capului, Din zgârciul nasului, din bujorii obrazului, Că de nu ieși de voie bună, Cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de aceea noi am început s-o analizăm. Are un strat de cartofi ca de obicei, descopeream eu. Peste care este un strat de carne măcinată, observa Janeta. Stratul acesta oare din ce-i? Are gust de vinete coapte. Da! Vinete sunt, iar deasupra este un sufleu de brânză. Este foarte bună, își stimula și mai mult pofta de mâncare fiică-mea. Salata este făcută după aceeași rețetă a lor. Noi care veneam din Moldova unde se consumă atât de frecvent
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
s-o iee,/ Iară florile să ploaie/ Peste dânsa 136. Asemănări izbitoare apar între cei doi. Ca și codrul, poetul răspunde la rândul său: "Pădure dragă,/ Ea nu vine, nu mai vine!/ Singuri voi, stejari, rămâneți/ De visați la ochii vineți,/ Ce luciră pentru mine/ Vara-ntreagă137". Codrul devine în felul acesta un foarte bun partener de dialog, pentru a împărtăși toate ale lumii, iar cuvintele poetului redau din nou posibila zicere a codrului: Numai omu-i schimbător,/ Pe pământ rătăcitor,/ Iar noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de lacrimi, apoi învălindu-se cu mantaua, ce i-o țesuse din raze de lună, se culcă să doarmă în patul de flori. Împărăteasa se culcă și ea lângă el și visă în vis, că maica Domnului desprinsese din cer două vinete stele ale dimineții și i le așezase pe frunte 195. În fapt, toate acestea nu sunt altceva decât raiul, insula lui Euthanasius, lumea de dincolo de moarte: E insula lui Euthanasius, gândi el uimit [...]. Până și insectele erau îmblânzite în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cafele turcești, ochii lui cei moi și străluciți se pierdură iar în acea intensivă visătorie care stă câteodată atât de bine băieților, pentrucă seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu fața de copil 231. Iar mai sus: Fața era de acea dulceață vânătă albă ca și marmura în umbră, cam trasă fără a fi uscată, și ochii tăiați în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate pe care o are catifeaua neagră. Ei înotau în orbitele lor un zâmbet fin și cu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
asupra frunței se zburlea cu o genialitate sălbatecă părul său negru-strălucit, ce cădea pe niște umeri compacți și bine făcuți. Ochii săi mari, caprii, ardeau ca un foc negru sub niște mari sprâncene stufoase și îmbinate, iar buzele strâns lipite, vinete, erau de-o asprime rară. Ai fi crezut că e un poet ateu, unul din acei îngeri căzuți, un Satan, nu cum și-l închipuiesc pictorii: zbârcit, hidos, urâcios, ci un Satan frumos, de-o frumusețe strălucită, un Satan mândru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se vede cu sine însuși și cu visele sale. Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rondă se pierdea sub părul lung, moale și negru strălucit, care era îmflat în vițe naturale mari cari înmulțeau strălucirea părului. Fața lui era vânătă de albă și, fiindcă răsese fulgii de barbă neagră ce începuse a împlea părțile în josul urechei, el părea pudrat cu brumă de pe struguri; nasul era corect și plin, parcă taiat în marmură, ochii mari sub niște sprâncene arcate cu măiestrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
molipsindu-se de tifos, de la cei pe care-i îngrijea, în spitalul militar din București: Acești ochi !... O dacă i-ai fi văzut tu acești ochi vrodată în viața ta ți s-ar fi părut că-i revezi în fiecare vânătă stea a dimineței, în fiecare undă albastră, prin fiecare geană de nori. Cât era de frumos acest copil și ce tânăr a murit ! (s.n.) Frumoși au înmărmurit ochii lui în negurile gândirii mele, precum ar rămânea prin nouri, pe bolta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
undă albastră, prin fiecare geană de nori. Cât era de frumos acest copil și ce tânăr a murit ! (s.n.) Frumoși au înmărmurit ochii lui în negurile gândirii mele, precum ar rămânea prin nouri, pe bolta întunecoasă, două, numai două stele vinete 287. Unele portrete sunt reluate și descrise folosind aceleași cuvinte, atât în Sărmanul Dionis, cât și în Geniu pustiu spre exemplu -, numai că aceste repetiții sunt făcute cu atâta măiestrie, încât doar la o analiză amănunțită se pot depista: aluatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Apoi, acest Timur, pe lângă faptul că era șchiop, era... o pocitanie de om. Umărul stâng era cu o palmă mai sus decât dreptul. Chipul, obrazul era osos și urâcios. Avea o cicatrice adâncă pe obrazul stâng, o zgaibă adâncă și vânătă, de la o lovitură de paloș, o rană închisă, cu coaja groasă cum e scoarța teiului; și zgaiba asta cobora de la coada ochiului stâng, până aproape la colțul gurii, sub nas. Apoi, și nasul, îi era mare și borcănat, cum îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Articolul 1 (1) Fondurile de vânătoare care se atribuie direct unităților de învățământ care au în obiectul de studiu vânătul și vânătoarea, precum și cele destinate unităților de cercetare științifică sunt prevăzute în anexa nr. 1. ... (2) Fondurile de vânătoare ce se constituie în rezervații de genofond sunt prevăzute în anexa nr. 2. ... (3) Fondurile de vânătoare prevăzute în anexele nr.
ORDIN nr. 949 din 19 octombrie 1999 privind aprobarea fondurilor de vânătoare ce urmează să fie atribuite unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic, precum şi a celor care sunt constituite ca rezervaţii de genofond. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126060_a_127389]
-
din licitația publică. ... (3) Pentru fondurile de vânătoare stabilite prin ordin al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului pentru a fi destinate instruirii viitorilor specialiști și care urmează să se atribuie instituțiilor de învătământ care au ca obiect de studiu vânătul și vânătoarea, precum și pentru cele destinate cercetării științifice, nu pot face oferte decât unitățile cărora le-au fost destinate aceste fonduri de vânătoare. ... (4) În cazuri bine justificate, cuantumul tarifelor de atribuire aferente fondurilor de vânătoare atribuite unităților de învățământ
ORDIN nr. 965 din 26 octombrie 1999 privind determinarea valorii reale a tarifelor de atribuire în gestiune a fondurilor de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126065_a_127394]