1,700 matches
-
prin articol indefinit ("un Văcărescu"), ci prin plural ("Văcăreștii"). Și numele propriu la plural atrage atenția. Când e vorba de familii boierești formate din mai mulți membri cunoscuți, care poartă același nume, efectul e acceptabil. Prin forța realităților istorice, există Văcărești, Brâncoveni sau Cantemiri. De altfel, într-o secvență inflamată din Echilibrul între antiteze, îl găsim pe Heliade Rădulescu gata să ofere un soi de motivare implicită a pluralului onomastic deplângând ingratitudinea publică față de vechile famillii românești: ...țeara întreagă faceți cauză
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
omorâți, să nu mai rămâie niciunul din familiele ce au făcut vreodată vreun bine țărei [...]; să nu mai rămâie nici numele de Brâncoveni [...]; să nu se mai auză nici nume de Greceni [...]; să nu se mai auză nici nume de Văcărești, ce v-au conservat naționalitatea [...] dați în numele lor, în onoarea familielor lor, în a copiilor lor, dărâmați casele, aruncați-le pulberea la vânturi [...]. [...] desființați toate familiele române și puneți în locul lor tot ce e venetic, tot ce n-are nici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
țara, istoria și datinele românilor" (1861), în Opere, II, Scrieri din anii 1861-1870, ediție îngrijită de Marta Anineanu, Editura Academiei Române, București, pp. 6-7. 100 Alexandru Odobescu, "Câteva ceasuri la Snagov" (1862), în Opere, II, p. 235. 101 Alexandru Odobescu, "Poeții Văcărești" (1861), în Opere, II, pp. 64, 67. 102 Alexandru Odobescu, "V. Cârlova" (1861), în Opere, II, p. 41. 103 Iată un fragment dintr-un articol al lui Aron Densușianu: "Vechiture însă curat române și cari în limba lui Virgiliu, după cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În hrisovul lui Constantin Racoviță din 1757 pentru desființarea acestei dabile se vede că ea se lua de două ori pe an: vara - sub nume de cuniță sau coniță, și toamnasub numele de văcărit. Această dabilă a fost deseori desființată pentru că genera blestemele populației, dar introdusă iarăși și iarăși de alți domni, așa cum rezultă și din istoria văcăritului din letopiseții referitori la această dare. La 29 septembrie 1702 Constantin Duca Voievod dă hrisov domnesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor, care costau încă pe atâta, pe cât dabila pe vite". Urmare a strigătelor și blestemelor țării împotriva văcăritului s-a ajuns ca însuși mitropolitul Iacov Putneanul să-l afurisească, rămânându-i cuvânt de pomenire zicerea populară: „IacovMitropolitu, ce a legat văcăritu"... Pârcălăbia, numită și mortasipie, încasată și de vornicii și căpitanii localității, după ce se încasa brudina la trecerea podului, era un venit care revenea poslușniciei celei mari și a starostiei. Pârcâlăbia, cum rezultă dintr-un hrisov de la Constantin Racoviță, din noiembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Marele Stat Major (20.05.1943-26.10.1946). Trecut în cadrul disponibil la 26.10.1946. Arestat de autoritățile comuniste la 10.05.1950, a fost acuzat de crime de război și condamnat în 1952. A trecut prin închisorile Jilava și Văcărești, fiind eliberat la 11.01.1955. Maior (din 08.06.1940); locotenent-colonel (din 22.06.1944); colonel (din 23.08.1945). 168 Nu se publică. AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 481, f. 25 169 Constantin Constantinescu-Claps (1884-1961
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09.1951 fiind învinuit de crime de război și condamnat la 20.11.1954 la 15 ani muncă silnică. A fost declarat nevinovat de Tribunalul Suprem la 25.09.1955, fiind eliberat două zile mai târziu. A trecut prin închisorile Văcărești și Jilava. General de divizie (din 01.02.1940); general de corp de armată (din 24.01.1942); general de armată (din 09.09.1944). 170 Mihai Stănescu (1892-?), militar de carieră român. Intră în armată cu gradul de sublocotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca urmare a neînțelegerilor de ordin militar avute cu mareșalul Ion Antonescu. Membru al rezistenței anticomuniste în cadrul organizației "Graiul sângelui" (din 1945). Este arestat de autoritățile comuniste la 12.09.1948 și închis la Jilava. Moare în detenție în penitenciarul Văcărești la 25.05.1950. General de brigadă (din 10.05.1930); general de divizie (din 16.10.1937); general de corp de armată (din 06.06.1940). 175 Ioan V. Stihi (1907-1941), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Tribunalul Poporului de învinuirile aduse la 15.05.1946. Rearestat la 11.08.1948, este acuzat de crime de război și condamnat anul următor la 20 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Aiud, Craiova, Poarta Albă și Târgu Ocna, fiind eliberat la 18.10.1955 și reabilitat în 1966. Locotenent-colonel (din 10.05.1929); colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 24.01.1942). 186 Indicativul codificat al Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 18.11.1949. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 01.06.1955, sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare", fiind eliberat la 09.04.1956. Rearestat la 22.09.1958 pentru 72 de luni, a trecut prin închisorile Văcărești, Culmea, Periprava, fiind eliberat la 06.05.1964. Sublocotenent (din 01.08.1917); locotenent (din 01.01.1919); căpitan (din 28.09.1926). 193 Indicativul codificat al Corpului 3 Armată. 194 Printr-o notă telefonică expediată anterior Poliția Huși raportase
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Iași, calitate în carte a fost implicat în pogromul din 28-30.06.1941. A fost arestat de autoritățile comuniste la 03.05.1950, întemnițat pentru 1 an și 6 luni și eliberat la 29.07.1951. A trecut prin închisorile Văcărești și Târgu Ocna. 211 Pop E. Valeriu (1896-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1915-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie în 15
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și trecut în rezervă la 22.03.1944. Arestat la 19.01.1951 de autoritățile comuniste și condamnat în 22.10.1952 la 25 ani muncă silnică, sub acuzația de "crimă de înaltă trădare". A trecut prin închisorile Jilava, Aiud, Văcărești și Pitești. A decedat în detenție. Maior (din 01.06.1924); locotenent-colonel (din 01.01.1934), colonel (din 10.05.1938). 227 Vasiliu Ermil (1903-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1920-1922) și al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fiind condamnat de Tribunalul Poporului la 17.08.1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii pentru că "a ordonat acte de teroare, cu cruzime și represiuni colective pe teritoriul URSS". A trecut prin închisorile Malmaison, Văcărești, Dumbrăveni, Aiud, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 12.09.1956. Locotenent-colonel (din 01.07.1927); colonel (din 01.01.1934); general de brigadă (din 25.10.1939). 236 Mihai Bădescu (1897-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
01.1957 a fost condamnat din nou la 5 ani detenție riguroasă și confiscarea averii sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare", pedeapsă ce fusese grațiată prin Decretul 421/1955 fără a fi întemnițat. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Făgăraș, Galați. A fost reabilitat de Curtea Supremă de Justiție în 1997. Maior (din 10.05.1930); locotenent-colonel (din 01.10.1938); colonel (din 31.10.1941). 253 Documentul a fost înregistrat de Armata 4-a, Secția II-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
12.1943-13.06.1944); comandant al Corpului 3 Teritorial (14.06-12.10.1944); trecut în rezervă la 22.03.1945. Condamnat de Tribunalul Poporului în 1946 la muncă silnică pe viață pentru crime de război. A trecut prin închisorile din Văcărești, Aiud, Craiova, Poarta Albă și Gherla. Moare în detenție la Gherla. Colonel (din 01.01.1934); general de brigadă (din 25.10.1939); general de divizie (din 25.10.1942). 280 Vezi documentul nr. 51. 281 Generalul Gheorghe Stavrescu. 282
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trecut în rezervă la 01.05.1952. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 30.12.1952 sub învinuirea de "sabotaj contrarevoluționar", a fost condamnat în 1953 la 25 ani muncă silnică pentru "crima de sabotaj". A trecut prin închisorile Jilava, Văcărești și Lugoj, fiind eliberat la 19.12.1955. Maior (din 27.02.1939); locotenent-colonel (din 31.10.1942); colonel (din 16.06.1945). 346 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 210.055
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
polițist român. Comisar ajutor la Inspectoratul de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste la 13.09.1948, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1949 la 12 ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost învinuit de "activitate intensă contra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este trecut în rezervă la 24.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste în 1946 ca fost membru al guvernului Ion Antonescu, este condamnat în 06.02.1948 la 10 ani temniță grea și degradare civică. Moare în detenție în penitenciarul Văcărești. Colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 10.05.1941); general de divizie (din 10.05.1944). 393 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 394 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 395 Cristu Cantuniar (1892-1942), militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în comandamentul Corpului 2 Teritorial (20.01.1944-01.12.1945); trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 01.12.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 01.01.1962, sub învinuirea de "uneltire contra ordinii sociale". A trecut prin închisoarea Văcărești, fiind eliberat la 05.06.1962. Maior (din 31.03.1924); locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 27.02.1939). 401 Eremia D. Victor (1895-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1915-1916). Intră
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de autoritățile comuniste la 12.04.1948, a fost acuzat de crime de război și condamnat la muncă silnică pe viață. Ulterior, în 1952, sentința a fost modificată în 25 de ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava, Văcărești, Făgăraș, fiind eliberat la 30.06.1956. 427 Indicativul codificat al Armatei a 4-a. 428 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a cu Nr. 4249 din 27.09.1941. 429 Octav Vorobchievici (1896-?), militar de carieră român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
transportă în URSS. Readus în țară în 1946, este judecat și condamnat la moarte (17.05.1946) împreună cu lotul mareșalului Ion Antonescu de către "Tribunalul Poporului", pedeapsa fiindu-i comutată la închisoare pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava și Văcărești. A decedat în penitenciarul Văcărești la 12.06.1950. 447 Arthur Hauffe (1892-1944), militar de carieră german. Intră în Armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Corpului XXV Armată (28.09
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
țară în 1946, este judecat și condamnat la moarte (17.05.1946) împreună cu lotul mareșalului Ion Antonescu de către "Tribunalul Poporului", pedeapsa fiindu-i comutată la închisoare pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava și Văcărești. A decedat în penitenciarul Văcărești la 12.06.1950. 447 Arthur Hauffe (1892-1944), militar de carieră german. Intră în Armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Corpului XXV Armată (28.09.1939-05.02.1940); șef de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în care a fost implicat în execuțiile de evrei din Odessa. Arestat de autoritățile comuniste la 26.10.1949, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1950 la muncă silnică pe viață. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Aiud, Făgăraș, fiind eliberat la 25.04.1956.. 466 Constantin Trestioreanu (1891-1983), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1909-1911) și al Școlii Superioare de Război (1920-1922). Intră în armată cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1948, a fost acuzat că în calitate de "inspector de jandarmi la Chișinău a dispus exterminarea evreilor și a 20 de parașutiști și 5 cetățeni sovietici", judecat și condamnat în 1950 la 8 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Pitești, Jilava, Văcărești, fiind eliberat la 15.10.1955. Este din nou arestat la 06.02.1960 și condamnat la 14 ani detenție grea sub acuzația de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Trece prin închisorile Jilava și Gherla, fiind eliberat la 23.06
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de autoritățile comuniste la 10.03.1951, a fost acuzat de executarea a 3 dezertori în vara anului 1944 și condamnat în 1952 la 12 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisorile Jilava, Văcărești, Aiud, Craiova, Poarta Albă, fiind eliberat la 21.10.1955. Locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 10.05.1938); general de brigadă (din 23.03.1944). 654 Indicativul codificat al Corpului 2 Armată. 655 Documentul a fost înregistrat de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]