3,596 matches
-
de coaliția monarhilor europeni împotriva expansiunii Franței revoluționare și napoleoniene în Europa. În acest sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de sânge omenirii, de iznov au început a face vrăjmășit război asupra pre milostivirii împărăției noastre. Și așa silită s-au văzut împărățeasca noastră mărire a apuca și a întrebuința armele spre apărare țărilor împărăției sale și pe toată creștinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vin în grabă acum s-o acopere, pentru ca să aducă nepipăitele comori ale vastelor sale țări din jur. Fluviile Phasis, Serapano, Cyrus, în legătura cu Marea Caspică, transportă și aduc bogățiile Asiei și Indiei pentru națiunile ce se ocupă cu comerțul. Vărsarea Nistrului și Dunării în această mare devine imposibilă. Turcii care nu puteau să întrețină nici principiile comerțului, nici purtarea lui cu folos, și o lăsau nefolosită, sunt alungați. Crimeea nu mai este locuită de un popor a toate pustiitor, rușii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mii de noi situații în jurul Mării negre și în aceste țări erau nume necunoscute. K. Aceste țări stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale, Nistrul și Dunărea și anume din punctul unde le părăsesc Țările cezaro-crăiești până la inclusiv vărsarea lor în impozanta Mare Neagră. Nistrul, stăpânirea gurii de vărsare a acestuia în mare face animată în prezent politica Europei și interesează atât de mult Polonia! Dunărea, care din orice început pentru condițiile și produsele naturale și prelucrate ale Statelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țări erau nume necunoscute. K. Aceste țări stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale, Nistrul și Dunărea și anume din punctul unde le părăsesc Țările cezaro-crăiești până la inclusiv vărsarea lor în impozanta Mare Neagră. Nistrul, stăpânirea gurii de vărsare a acestuia în mare face animată în prezent politica Europei și interesează atât de mult Polonia! Dunărea, care din orice început pentru condițiile și produsele naturale și prelucrate ale Statelor cezaro-crăiești oferă perspective atât de multe, de frumoase și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
nu un loc În rai, cât bani, adică „ochiul dracului“, e prea de tot. Asta ca să dau un singur exemplu de degradare a unor „elemente“ ale Naturii pentru satisfacerea unor luxuri umane. Dar, dacă Înlocuirea omului de către animal Într’o vărsare de sânge menită doar divertismentului s’a făcut cândva printr’un salt calitativ - creștinarea -, o „lege“ nouă deci, cred că ar mai trebui unul - o nouă lege - nu neapărat În sens religios ori juridic, cât În acela moral, al unei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
curba cu o lungime atât de mică cât să-i acopere neliniaritatea În fața mijloacelor voastre de observație; aflate În progres, deci scurtând-o mereu... Natura vă mai oferă exemple: Un râu, care deși n’are decât un izvor și o vărsare, nu urmează niciodată drumul cel mai scurt, adică acela drept. În acord cu o altă drăcărie de-a mea, o lume entropică adică, el trasează un soi de sinusoidă, ca și cum ar vrea să prelungească contactul dintre apă și uscat, tinzând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iorga”, Pașcani Măcin, un petec de cer între Dunăre și Mare Cred că aveam cinci ani când am văzut prima dată acești munți. Eram în mașina unchiului meu, fratele mamei, alături de părinți. Nenea Adi promisese să-mi arate locul de vărsare al Siretului în Dunăre, foarte aproape de Galați și zona portuară a mineralierelor. Locul, așa cum l-am văzut atunci și l-am revăzut ulterior, nu-ți oferă o deschidere prea vastă, dar este sublim. De multe ori m-am întrebat, pentru că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Locul, așa cum l-am văzut atunci și l-am revăzut ulterior, nu-ți oferă o deschidere prea vastă, dar este sublim. De multe ori m-am întrebat, pentru că încă nu s-a oferit acest prilej, oare cum arată locul de vărsare al Dunării în Mare, din moment ce confluența Siretului cu Dunărea m-a răscolit puternic. Probabil, ceva monumental, dumnezeiesc. La întoarcere am ales varianta mai scurtă a drumului și am mers paralel cu albia Dunării pe linia digului ce leagă Galați de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
din 2 februarie 1365, prin care regele maghiar, Ludovic, răsplătea credința lui Balc: „Noi, spunea regele referindu-se la Balc, având în vedere serviciile sale strălucite, mai ales cele din țara noastră moldovenească, pe care le-a făcut nu fără vărsarea propriului său sânge și fără răni și cu moartea fraților săi, a celor apropiați și a slujitorilor săi, îi dăm o moșie numită Cuhea, în țara noastră a Maramureșului, cu toate satele și siliștile și cu toate pertinențele sale, ape
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
încheia pacea cu turcii, dacă Înalta Poartă îi ceda Țara Moldovei, Țara Românească și Bugeacul. Dorința Rusiei de a lua sub control întregul litoral nord-vestic al Mării Negre, pe care voiau să-l extindă și asupra Dunării, cu gurile ei de vărsare în mare, a determinat diplomația rusă să introducă conceptul de „Basarabia” în toate demersurile făcute în negocierile sale cu Franța și Imperiu Otoman. Pretențiile Rusiei au sporit însă pe măsură ce se apropia ziua întâlnirii dintre cei doi împărați, Alexandru I și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
care se numește „Basarabia”și care se află înlăuntrul Țării Moldovei, să fie anexată de Rusia. Constrânși de împrejurări, rușii au trebuit să accepte în cele din urmă numai anexarea Basarabiei la Rusia țaristă, stabilindu-și hotarul pe Prut, până la vărsarea acestuia în Dunăre, consfințită prin pacea încheiată cu Imperiul Otoman la București, la 28 mai 1812. Pacea de la București a produs o mare indignare la Poartă, vinovați de încheierea ei fiind găsiți marele vizir Ahmed Pașa, îndepărtat din funcție, dragomanul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
zimbru, iar cei care au urmat după ei au apărat aceste ținuturi și au întărit Țara cu cetăți de apărare la fruntarii, pe malul Nistrului, ridicând Cetatea Hotinului în partea de miazănoapte, Soroca, Orhei, Tighina, de-a lungul Nistrului până la vărsarea sa în Marea cea Mare, unde stătea de strajă Cetatea Albă și la miazăzi, Chilia, care străjuia la Dunăre și Mare, ultimele două fiind și porturi la mare ale Țării Moldovei. Toți marii Voievozi ai Țării Moldovei, Petru Întâi, Alexandru
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
drumul... în prăpastie.. Securiștii au înțeles prea târziu, după ce partizanii au ieșit din împresurare, alegând calea imposibilă, pe cursul abrupt, prăpăstios al Bicăjelului,.. După o zi de mers pe cursul Bicăjelului, sub arșița necruțătoare a soarelui, odată cu înserarea ajunseră la vărsare... în apropierea Cheilor... unde ocupară poziții. „ - Bine.. bine !.. murmură Baltă, rotindu-și privirea în jur, de aici, le vom da o lecție bună..!”. Se înnopta... Noaptea.. cu liniștea ei se cobora încetîncet, tulburată în răstimpuri de rafale... răzlețe. Luna rasărise
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
răsărit... voi, pe partea de apus a Danciului, ocoliți Bicazul Ardelean, și ne întâlnim pe valea Bistrei. Lăsăm Ceahlăul cu Toaca și Piatra Neagră, ca o momeală, unde cu siguranță, ne vor căuta, în vreme ce noi ne îndreptăm spre Bistricioara la vărsarea Grințieșului..!” Capitanul Baltă avea în toată ființa lui, în ochi mai ales, o liniște poruncitoare, care paralizează orice voință, care-ți face frică... Tactica și strategia de luptă le stabilea, cu precizie din mers. Planul său era să ajungă până în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
călătoriei și numele stației de urcare, după care detașează și retine cuponul statistic, iar biletul special propriu-zis îl înmânează beneficiarului de călătorie gratuita. Cuponul statistic este depus de șeful de tren sau de conductor la casa stației de domiciliu, o data cu vărsarea valorilor, pe care casierul îl completează cu distanta în km și verifica exactitatea tarifului înscris. II. Decontarea biletelor speciale de călătorie A. Pentru transportul pe calea ferată 13. Tariful biletelor speciale de călătorie gratuita este cel din ziua efectuării călătoriei
INSTRUCŢIUNI nr. 19.962 din 28 iulie 1999 privind tipărirea şi decontarea biletelor speciale de călătorie gratuită, emise în baza prevederilor Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126635_a_127964]
-
și juridice vor prezenta, în mod obligatoriu, documentele care atestă plata sumelor aferente cotei de 5% prevăzute la art. 1 alin. 3 pct. 2 din prezentele norme metodologice. Capitolul 4 Încasarea veniturilor la Fondul special al drumurilor publice Articolul 7 Vărsarea sumelor datorate conform prevederilor art. 1 alin. 3 pct. 1 și 2 din prezentele norme metodologice se face prin ordin de plată emis de persoanele juridice în contul nr. 30184192855 "Disponibil din Fondul special al drumurilor publice", deschis la Trezoreria
NORME METODOLOGICE nr. 22.948 din 17 decembrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126792_a_128121]
-
drumurilor publice în creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate", analitic "Sume datorate Fondului special al drumurilor publice" prin debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate", analitic distinct. Evidențierea modului de constituire și de vărsare de către agenții economici a sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice se raportează semestrial prin formularul "Impozite, taxe și alte obligații datorate și vărsate", anexă nr. 5c) la bilanțul contabil, respectiv anexă nr. 4 la raportarea semestriala contabilă. Capitolul
NORME METODOLOGICE nr. 22.948 din 17 decembrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126792_a_128121]
-
la Fondul special al drumurilor publice se raportează semestrial prin formularul "Impozite, taxe și alte obligații datorate și vărsate", anexă nr. 5c) la bilanțul contabil, respectiv anexă nr. 4 la raportarea semestriala contabilă. Capitolul 8 Controlul asupra constituirii obligațiilor și vărsarea sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice Articolul 22 Controlul asupra calculului sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice, respectării termenului de plată și concordantei dintre utilizarea reală și cea din declarația dată pe propria răspundere, prevăzută la
NORME METODOLOGICE nr. 22.948 din 17 decembrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126792_a_128121]
-
și juridice vor prezenta, în mod obligatoriu, documentele care atestă plata sumelor aferente cotei de 5% prevăzute la art. 1 alin. 3 pct. 2 din prezentele norme metodologice. Capitolul 4 Încasarea veniturilor la Fondul special al drumurilor publice Articolul 7 Vărsarea sumelor datorate conform prevederilor art. 1 alin. 3 pct. 1 și 2 din prezentele norme metodologice se face prin ordin de plată emis de persoanele juridice în contul nr. 30184192855 "Disponibil din Fondul special al drumurilor publice", deschis la Trezoreria
NORME METODOLOGICE nr. 4.566/TB din 13 decembrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126845_a_128174]
-
drumurilor publice în creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate", analitic "Sume datorate Fondului special al drumurilor publice" prin debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate", analitic distinct. Evidențierea modului de constituire și de vărsare de către agenții economici a sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice se raportează semestrial prin formularul "Impozite, taxe și alte obligații datorate și vărsate", anexă nr. 5c) la bilanțul contabil, respectiv anexă nr. 4 la raportarea semestriala contabilă. Capitolul
NORME METODOLOGICE nr. 4.566/TB din 13 decembrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126845_a_128174]
-
la Fondul special al drumurilor publice se raportează semestrial prin formularul "Impozite, taxe și alte obligații datorate și vărsate", anexă nr. 5c) la bilanțul contabil, respectiv anexă nr. 4 la raportarea semestriala contabilă. Capitolul 8 Controlul asupra constituirii obligațiilor și vărsarea sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice Articolul 22 Controlul asupra calculului sumelor datorate la Fondul special al drumurilor publice, respectării termenului de plată și concordantei dintre utilizarea reală și cea din declarația dată pe propria răspundere, prevăzută la
NORME METODOLOGICE nr. 4.566/TB din 13 decembrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126845_a_128174]
-
635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate ", analitic distinct, prin creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate", analitic "Sume datorate Fondului special al aviației civile": ... 635/analitic distinct = 447 (2) Evidențierea modului de constituire și de vărsare de către persoanele juridice a sumelor datorate la Fondul special al aviației civile se raportează semestrial prin formularul "Impozite și taxe și alte obligații datorate și vărsate", cod 04. ... Capitolul 6 Dispoziții finale Articolul 23 Prezentele norme metodologice vor fi publicate
NORME METODOLOGICE nr. 3.909/T.B. din 27 octombrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al aviaţiei civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126902_a_128231]
-
635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate ", analitic distinct, prin creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate", analitic "Sume datorate Fondului special al aviației civile": ... 635/analitic distinct = 447 (2) Evidențierea modului de constituire și de vărsare de către persoanele juridice a sumelor datorate la Fondul special al aviației civile se raportează semestrial prin formularul "Impozite și taxe și alte obligații datorate și vărsate", cod 04. ... Capitolul 6 Dispoziții finale Articolul 23 Prezentele norme metodologice vor fi publicate
NORME METODOLOGICE nr. 21.858 din 8 decembrie 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al aviaţiei civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126905_a_128234]
-
condiția ca acest prisos să nu fie planificat la acoperirea creșterilor de mijloace de rulment la întreprinderea unde se formează sau la Direcția Generală; ... c) din depășirea mijloacelor de rulment proprii existente la întreprinderi față de necesarul aprobat că normativ. ... 2. Vărsarea la buget a prisosului de mijloace de rulment, se face: - la termenele stabilite prin actul de constatarea prisosului - de dotarea sau aprobarea necesarului - pentru cazurile de la pct. a) și c) ale articolului precedent și - la termenele prevăzute de normele în
HOTĂRÂRE nr. 2.723 din 26 august 1953 privind vărsarea prisosului mijloacelor de rulment. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127390_a_128719]
-
a prisosului de mijloace de rulment, se face: - la termenele stabilite prin actul de constatarea prisosului - de dotarea sau aprobarea necesarului - pentru cazurile de la pct. a) și c) ale articolului precedent și - la termenele prevăzute de normele în vigoare pentru vărsarea cotelor părți de beneficii planificate pentru cazul de la pct. b) de la articolul precedent. 3. Pentru nevărsarea în termen a prisosului de mijloace de rulment, organele financiare vor urmări întreprinderile și organizațiile economice și vor putea cere băncii la care acestea
HOTĂRÂRE nr. 2.723 din 26 august 1953 privind vărsarea prisosului mijloacelor de rulment. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127390_a_128719]