16,787 matches
-
la art. 21 alin. (1) și (3) și la art. 24 din Constituție, întrucât acestea dispun de toate garanțiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale. ... 17. Totodată, Curtea a constatat că persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la art. 335 din Codul de procedură penală, în situații juridice diferite, aspect care justifică acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit referitor la participarea acestora
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
interioară al instanțelor judecătorești. Consideră că, procedându-se astfel, se asigură respectarea inclusiv a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, întrucât doar judecătorii în fața cărora au avut loc dezbaterile (concluziile finale ale procurorului, ale persoanei vătămate și ale părților din proces, personal sau prin apărătorii lor, asupra fondului cauzei penale - existența sau inexistența infracțiunii, săvârșirea ei de către inculpat, împrejurările care stabilesc răspunderea penală și civilă) pot delibera asupra chestiunilor de fapt și de drept ale
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. ... – Art. 11 din Legea nr. 304/2004: „Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. Curtea a reținut că, prin parcurgerea acestor formalități, instanța se asigură că inculpatul cunoaște învinuirea și principalele drepturi procesuale în faza
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. ... 31. Atunci când cauza se află în stare de judecată, instanța începe efectuarea cercetării judecătorești [art. 376 alin. (1) din Codul de procedură penală], procedând la audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, după care la administrarea probelor încuviințate anterior, administrarea de probe din oficiu putând fi făcută oricând pe parcursul cercetării judecătorești [art. 376 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală]. Curtea observă
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
din 15 octombrie 2015, precitată, paragrafele 20-35, și în Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, precitată, paragrafele 17-20), Curtea a reținut că, potrivit normelor procesual penale criticate, contestația în anulare poate fi formulată de oricare dintre părți, de persoana vătămată sau de procuror, autorul excepției neavând în procesul penal niciuna dintre calitățile procesuale enumerate anterior (aceeași situație regăsindu-se și în prezenta cauză). Art. 32 din Codul de procedură penală stabilește că părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
neavând în procesul penal niciuna dintre calitățile procesuale enumerate anterior (aceeași situație regăsindu-se și în prezenta cauză). Art. 32 din Codul de procedură penală stabilește că părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, persoana vătămată și suspectul făcând parte din categoria subiecților procesuali principali, cărora alin. (2) al art. 33 din Codul de procedură penală le recunoaște aceleași drepturi și obligații ca și părților, cu excepția celor pe care legea le acordă numai acestora din
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
15 iulie 2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală, pentru argumentele reținute în paragrafele 15-19 din această decizie. Curtea a reținut că părțile procesului penal și persoana vătămată pot solicita instanței de judecată să sesizeze Înalta Curte în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, însă instanța are dreptul suveran de a aprecia asupra sesizării, nefiind obligată să motiveze respingerea cererii. Rațiunea soluției de nerecunoaștere a calității procesuale active a
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
judecată să sesizeze Înalta Curte în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, însă instanța are dreptul suveran de a aprecia asupra sesizării, nefiind obligată să motiveze respingerea cererii. Rațiunea soluției de nerecunoaștere a calității procesuale active a părților și a persoanei vătămate, în această procedură, este aceea că Înalta Curte de Casație și Justiție - chemată să pronunțe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - nu este la dispoziția părților și a persoanei vătămate, care ar veni să
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
părților și a persoanei vătămate, în această procedură, este aceea că Înalta Curte de Casație și Justiție - chemată să pronunțe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - nu este la dispoziția părților și a persoanei vătămate, care ar veni să o consulte, ci răspunde, în mod necesar, instanței de judecată, întrucât aceasta are nevoie de rezolvarea de principiu a respectivei chestiuni din partea instanței supreme. Pentru acest motiv, instanța în fața căreia se solicită de către
DECIZIA nr. 15 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296367]
-
ilicită, întrucât temeiul acțiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează și temeiul acțiunii civile (paragraful 12). ... 15. De asemenea, Curtea a reținut că, în procesul penal, acțiunea civilă se declanșează prin constituirea ca parte civilă a persoanei vătămate, în condițiile art. 20 din Codul de procedură penală, cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. Acțiunea civilă
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
de procedură penală, cererea de constituire fiind necesar a fi formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. Acțiunea civilă poate fi exercitată de către persoana vătămată sau, după caz, de reprezentantul său legal (când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau aceasta îi este restrânsă) ori de succesorii acesteia. În mod excepțional, acțiunea civilă poate fi exercitată și de către procuror, pentru persoanele lipsite
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
formulată în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. Acțiunea civilă poate fi exercitată de către persoana vătămată sau, după caz, de reprezentantul său legal (când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau aceasta îi este restrânsă) ori de succesorii acesteia. În mod excepțional, acțiunea civilă poate fi exercitată și de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
acesteia. În mod excepțional, acțiunea civilă poate fi exercitată și de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, exercițiul acțiunii de către procuror fiind subsidiar, condiționat de pasivitatea reprezentantului legal al persoanei vătămate ori de inexistența acestuia (paragraful 14). Persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanșează acțiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acțiunea civilă
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
exercitată și de către procuror, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, exercițiul acțiunii de către procuror fiind subsidiar, condiționat de pasivitatea reprezentantului legal al persoanei vătămate ori de inexistența acestuia (paragraful 14). Persoana vătămată este liberă să decidă dacă declanșează acțiunea civilă separat de procesul penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acțiunea civilă alăturată acțiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilității
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
penal, după cum tot ea este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului penal, acțiunea civilă alăturată acțiunii penale fiind guvernată de principiul disponibilității. Principiul disponibilității este caracteristic procesului civil, iar, în lumina lui, persoana vătămată poate determina nu numai existența acțiunii civile în cadrul procesului penal - prin declanșarea procedurii judiciare prin formularea cererii de constituire de parte civilă -, ci și conținutul acestei acțiuni, prin stabilirea cadrului procesual în privința părților și a obiectului, precum și
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
cauzei penale sau poate propune administrarea de probe noi care ar demonstra că pretențiile părții civile sunt neîntemeiate (paragrafele 18-21). ... 18. În ceea ce privește partea civilă, Curtea a reținut că, potrivit art. 84 din Codul de procedură penală, persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal și se numește parte civilă. În acest context, au fost reiterate considerentele Deciziei nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
și se numește parte civilă. În acest context, au fost reiterate considerentele Deciziei nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1200 din 15 decembrie 2004, potrivit cărora, în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenții pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii, aceasta cumulează două calități procesuale: calitatea de parte vătămată și calitatea de parte civilă. Aceste două părți ale procesului penal se află însă într-
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
Partea I, nr. 1200 din 15 decembrie 2004, potrivit cărora, în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenții pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii, aceasta cumulează două calități procesuale: calitatea de parte vătămată și calitatea de parte civilă. Aceste două părți ale procesului penal se află însă într-o situație identică, și anume în situația de persoană lezată în drepturile sale prin săvârșirea infracțiunii, ceea ce justifică existența „interesului legitim“, la care se
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
într-o situație identică, și anume în situația de persoană lezată în drepturile sale prin săvârșirea infracțiunii, ceea ce justifică existența „interesului legitim“, la care se referă art. 21 din Constituție (paragraful 24). ... 19. Curtea a constatat că posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură să aducă atingere dreptului
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiție al părții responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, manifestarea de voință a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părți, însă este de natură să aducă atingere dreptului fundamental la apărare al părții responsabile civilmente. Așadar, Curtea a constatat că normele procesual penale ale art. 21 alin. (1), reglementând posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, nu sunt în măsură să mențină echilibrul între drepturi fundamentale aflate în concurs (paragrafele 30-33). Totodată, s-a
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
1) al aceluiași articol (paragraful 34). ... 20. Așadar, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 - examinând constituționalitatea dispozițiilor art. 20 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, din perspectiva termenului în care persoana vătămată își poate exercita dreptul de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare -, Curtea a statuat atât cu privire la dreptul persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, cât
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
1) și ale art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, din perspectiva termenului în care persoana vătămată își poate exercita dreptul de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare -, Curtea a statuat atât cu privire la dreptul persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, cât și cu privire la obligația procurorului care a exercitat acțiunea civilă de a cere introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
Așadar, în prezent, poate exercita acțiunea împotriva părții responsabile civilmente doar acea persoană care, potrivit legii civile, are dreptul de a obține de la aceasta despăgubiri pentru fapta cauzatoare de prejudicii a inculpatului ori succesorii acesteia. Așa încât, dacă persoana vătămată are capacitate deplină de exercițiu, doar ea poate promova acțiunea civilă în cadrul procesului penal și doar ea poate solicita introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal, din această perspectivă norma procesual penală nefiind contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]