3,613 matches
-
somewhere. I wrote în footsteps biting on the asphalt, on leaves on the ground And I remained there where a lily polishes its last word. [7] CREANGĂ MĂSLINULUI Să te închini unui altar de aer Regescului clopot ce rupe dinții văzduhului Să ți se pară că mâna iubitului este o frunză tomnatica Ce risipește copilăria-n ruginițe imperii Și-atunci vei aștepta zăpadă Și-n buzunare vă străluci creangă măslinului obosită și plină de flori. [7] OLIVE BRANCH Bow before an
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
În partea de sud a Italiei iarna este un fel de toamnă lungă, iar câmpurile sunt în permanență pline de verdeață. Aici nu ninge decât pe vârfurile munților din împrejurimi și rar vezi câțiva fulgi de nea jucându-se prin văzduh. În sezonul de iarnă mai apare din când în când bruma, iar temperatura, în general, nu scade sub zero grade decât rar. În schimb plouă săptămâni la rând persistând o vreme mohorâtă cu vânturi care uneori iau aspect de vijelie
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
Brâncuși e întins pe pat. Respirația îi e grea, îi sclipește fruntea, galbenă și îmbătrânită, de sudoare. Se pare că sunt ultimele clipe ale artistului. Valurile mării se aud pustii, lovindu-se de stânci. Când și când țipetele pescărușilor sfâșie văzduhul. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (gemând) Mamăă, răspunde-mi tu...(brusc îl îneacă tusea. După ce s-a mai liniștit) E ca și cum ar fi același lucru de aș muri, ori de n-aș muri. Ce ciudat... Să fie același lucru? Nu credeam să ajung
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și nu m-ai ajutat, și m-ai lovit mai mult cu durerea și cu nedreptatea! M-ai făcut să trudesc pentru o bucată de pâine, când trebuia să mă ajuți! VOCEA : (sunetul unui corn de vânătoare se pierde în văzduh) Puțină dreptate ai, Costache. Altă vină pe care ți-o aduc este că ți-ai părăsit patria, când știi ce patrie umilă ai, ce avea nevoie și de brațul tău, și de mintea ta. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (revoltat, cu ultimele puteri
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
trebuia un artist mare care să-l exprime. Am făcut mult pentru poporul meu și sunt bucuros pentru asta, însă mă simt vinovat că n-am putut să fac totul și că i-am rămas dator. (tace câteva minute, în văzduh se aud țipetele cocorilor care pleacă ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (oftând) Cât îi sunt de dator! Oare o fi cineva...dar nu mai sunt sigur. Oricât îi vei dărui de mult unui pământ niciodată nu îi va fi de ajuns. (tace din
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
plecărilor. - În final, v-aș ruga să le adresați un mesaj cititorilor noștri. - Tot ce scriu este pornit din dragoste pentru oameni, Lor mă adresez, celor de acum, dar și celor care vor citi dupa ce eu voi trece Vămile Văzduhului. Îi am în față și dialoghez în gând cu ei, mai ales cu cei care au înscris pe agenda zilnică fapta frumoasă și gândul curat. Vor fi și din aceia care nu gustă scrierile mele, dar eu le transmit și
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
de cât liniștea și în cele din urmă manifestanții fură respinși. Se preconiza o nouă înfrângere a cetățeanului de rând spre satisfacția celor de la putere. Dar iată că dinspre lanțul sudic al Munților Carpați un stol de păsări răpitoare săgetară văzduhul prin noapte ca o escadrilă de avioane ce au plecat într-o misiune specială. În curând acestea planară deasupra Bucureștiului. Manifestanții se înfiorară și se închinară făcându-și semnul crucii. Păsările cu cioc coroiat de acvile și priviri agere asaltară
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > ELIBERARE Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Deasupra temniței se-nvârte un corb, El vine aici mereu de foarte departe Prin naltul văzduh se plimbă azi fante Sperante-aducand la geamul cel orb. Cu ochii lui ageri spre oameni privește Și-n mintea lui astfel socoate Eu sus înspre ceruri pandit sub de moarte Cum oamenii sunt în temnițele-aceste. La fetele trase trist el
ELIBERARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350931_a_352260]
-
Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Temerile ies din ascunzișuri Dorm bărbații în orașul mort S-au spânzurat catargele în port Ca niște spade pline de tăișuri Un țipăt scurt de buhă plânge Spintecând văzduhurile-n două Prin hornuri coșcovite luna nouă Toarnă raze cu miros de sânge Referință Bibliografică: Miezul nopții / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile
MIEZUL NOPŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350939_a_352268]
-
arzătoare cu opt raze”, pe a cărui raze i-ai fixat opt Coloane luminoase spre ași stabili echilibrul între cer și Pământ... Și să vezi cum din centrul ei țâșnește Coloana soarelui de vis, ca un Stâlp Central, luminând tot văzduhul. Iar din Coloanele luminoase, să vezi cum se formează mereu, în expansiune infinită, alte 64 de “Stele arzătoare cu opt raze”... Serendipidy! Să cauți a cincea forță în explozia Big-Bang-ului lui Albert Einstein, de ordinul și mărimea 10 la puterea
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PRIMORDIALE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 716 din 16 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Primordiale De ce totdeauna trebuie să fie O apă Un foc Cerul, pământul Și văzduhul acesta amețit De neliniștea zborului? Cum să fie înțeleasă Povestea aceasta În care o melancolie aspră Își țese văl din incertitudini, Somnambule deznădejdi? Neașteptate amintiri Incendiază Arogante trădări Că urci sau cobori, La fiecare treaptă simți Golul. Că realitatea Nu
PRIMORDIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351719_a_353048]
-
în zâmbetul tău se-arată primăvara, stai ca un rug de flăcări sub boltă, se desferecă lumea de tainele amare, soarele se sărută cu marea în cercuri de foc. din cântecul magic iese lumina și își deschide aripa, zburâd în văzduh, în ochiul tău de astăzi, în ochiul tău de mâine, împovărate stau tăcerile de duh, se-aude primăvara, talanga sună trist, prin munții noștri plini de freamătare, trene întunecate sub raze cad învinse și turmele eterne iau drumul către veac
ÎN ZÂMBETUL TĂU SE-ARATĂ PRIMĂVARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351758_a_353087]
-
asculți, Știu că ți-e dor de ea ca de-un câștig, Zăpezile se duc departe-n munți. E rugăciune aerul pe buze Și pretutindeni amiroase-a duh, Mugurii tăi, cei cu dureri de frunze, Își vor deschide floarea în văzduh. Acum se frâng în lacrimi ghioceii, Câtă lumină e pe chipul lor! Ei, dăruiți cu dragoste femeii, În Martie, în chip de mărțișor. Ce psalm înalt, trezirea la viață! Îndatorat, de unde ești, te chem, Să punem în cuvinte dimineață, E
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
oricum... ÎNCĂ NU ȘTIU Dacă Viteza luminii Este egală Cu viteza Întunericului, Încă Nu știu. Poate Mult Mai Târziu... MAMA Despre tine ce aș putea să mai scriu Din totul ce este, din totul ce sunt? MAMĂ-pământul tăcerilor viu, MAMĂ- văzduhul acestui cuvânt. Numele tău, Dumnezeu să mi-l țină În poemul acesta, când fără de el Aerul doare, lumina-i puțină, Sau cine știe, poate defel ... “Iată fiul tău!”Maica mea dulce, Până la capăt și dincolo-mi ești, Parcă aud Răstignitul
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
VISE Mai cerne iarna tihnă, fulgi și vise Când se-aprind luminile-n tăcere Cu roi de fluturi albi, aripi deschise Peste noian de gânduri - mângâiere. Zvâcnesc în trupul iernii începuturi Speranțe înghețate-n haina-i albă Când fulgii dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de clipe-n ceas de curățime La geam, iubire lină-n loc de storuri Pervazuri de argint, o floare
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
va îmbrăca în hainele-i frumoase, va da colțul ierbii, copacii vor fi ninși de flori albe în vânt. Miros de început, miros curat, proaspăt, miros de ghiocei, mirosul dragostei ... În întâmpinarea acestei zile am scris versurile: Copacii sărută statornic văzduhul./ Aripi de gând sărută nevăzutul./ Foame de săruturi, foame de-mbrățișări.../ Păsările, inoculate cu virusul dragostei,/ se caută fâlfâind din aripi,/ dansând printre crengile copacilor./ Iubirea mea respiră/ prin vers și rugăciune. Din volumul de „Articole si Eseuri”- vol. II
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
întru Hristos De aceea, când mergeți în munți Urcați cu grijă, să nu călcați pe vreun os! Iar de ajungeți acolo, sus în sihăstrie Nu vă mirați de auziți un cor de îngeri cântat cu măiestrie printre crengi sau în văzduh Sunt rugile cântate în nesomn Credinței, Tatălui, Sfântului Duh de călugării noștrii chemați Să poarte smeriți crucea dreaptă, biruitoare, Când trece Anticrist cu mânie mare Cu flăcări ieșindu-i pe nas Cu vorbe mincinoase amețitoare Cu lanțuri de aur, zornăitoare
TAINA DĂINUIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346657_a_347986]
-
deplin, dar de fiecare dată, izbucnesc într-un plâns care nu contenește decât când ceva se rupe înlăuntrul meu. Dimensiunile se întrepătrund, încât nu mai știu unde sunt. INOROGUL alb și maiestos, blând ca toate șoaptele doinelor noastre, mirosind a văzduh de primăvară cu liliac și lăcrămioare, a iarbă fragedă cu picături de rouă. În a lui coamă aș fi vrut să-mi afund obrazul, să-și cuprind grumazul cu brațele, într-o caldă îmbrățișare. Am recitit legendele cu Inorogi. Dintru
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând și se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina
ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR (A OPTA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350996_a_352325]
-
incolor și insipid. Tu, CINEVA, aici, trebuie să ajungi NIMIC, fără încărcătură, pentru a fi acolo. Nici fumul de tămâie nu are pașaport ceresc. Mirosul de smirnă nu atinge nici măcar zborul ciocârliei, necum al vulturului carpatin. Rugăciunile noastre, aruncate în văzduh, sunt pietre care, grele de pofte, cad la pământ. Nu ajungi la Dumnezeu cerând pâinea cea de toate zilele, ci renunțând la hambarele lui A AVEA pentru cristalinitatea lui A FI .Narativitatea și lirismul nu sunt poteci spre Dumnezeu.Nici
CRISTALINITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351132_a_352461]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MOȘ CRĂCIUN Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din văzduhuri lin coboară Moș Crăciun c-o sănioară, este ger și este noapte de departe se-aud șoapte. Moș Crăciun vine pe horn, Chiar în casă, în salon, Sub brăduț daruri ne pune, Să ne bucurăm...pe bune! Fuge-apoi, tiptil-tiptil, Să
MOŞ CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351229_a_352558]
-
alee. Ca să te înveselim ne-am grăbit să-ți spunem că vine Primăvara, suntem primii copăcei înfloriți. De mâine, copacii vor înflori de dorul pământului și de dorul curcubeului răsfrânt în roua de pe flori, pasările se vor întoarce din dorul văzduhului de păsări și fiecare floare ce răsare dar și fiecare pasăre ce se întoarce o va face pentru fiecare dintre noi; atunci, poate că și în inima ta va înflori Primăvara. - Parfumul florilor noastre e mărțișorul pe care ți-l
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
mi-a-nflorit chiparos pe crucea din inimă? *De două mii de ani, crucea Ta e udata cu lacrimi de îngeri. *Țipatul cocorilor se suprapune peste lumină crucii. Cu vârfuri spre cer - câte case tot atâtea troițe. *Iconar pregătind lemnul. Din văzduh - suspine negrăite. *Să știi să asculți în fiece om vuietul Duhului Sfânt. *Cerurile - fără liman - mi-e dor de sufletul luminii. *Cum să nu Te iubesc? Doar suntem tovarăși de eternitate. *Doar lângă Tine mă podidește un plâns al bucuriei
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]
-
unghere... Mai fac un pas spre clipa ce naște veșnicia Și gândul se-nfioară și caută bucuria În dulcea regăsire la tronul de-ndurare Când firea biruită se-apleacă-n adorare! Vibrează-n părtășie și inima și duhul Și parcă îngeri cântă învăluind văzduhul... Din rugă și iubire o scară se formează Ce duce pân' la ceruri...și Domnul mă veghează! Pășesc spre galaxii pe aripă de vis Și caut ascuns în astre locașul ce-i promis... Iubirea mă-nsoțește...la bine și la greu
OMAGIU DIVIN 7 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352225_a_353554]
-
mai fie ea, dacă ar urma timpului contra tinereții! Tinerețea este gravată ca o crevasă în filon de aur, pe anii vârstei artistei și doar ea-i scrie vârsta azi, și i-o va scrie totdeauna. Tinerețea-i pentru ea văzduh mistuit în inimă, lucire veselă și răpitoare de inimi în ochi, surâs cald și frumos pe gură, lumină albă întinsă ca o aură pe față; tinerețea-i vibrează tandrețe în glas, tinerețea-i așterne sub porii vibrațiilor acestora o catifea
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]