45,023 matches
-
Schitul „Sf. Nectarie” (stareț tânărul preot călugăr Nifon) așezat pe frumoasa vale a Nandrului (comuna Peștișul Mic), ctitorie a omului de afaceri hunedorean - OVIDIU CRIȘAN, a fost locația unei reușite activități cultural-religioase intitulată metaforic „Pace și liniște în suflet”. Cei prezenți, deosebit auditoriu, au trăit clipele unei sărbători a bucuriei nașterii Domnului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94273_a_95565]
-
pământ, văd bine, unghiile sapă tărâmul de cețuri și vânt; Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morți Bate prin porți vântul nopții din târg, ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărână prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]
-
instabil. Preotul întoarce cearceaful și apare un alt înscris: „Curentul îl băgăm în saci și-l cântărim, nu știu ei ce număr este acolo!” - Nuuu! Își pierd ăștia încrederea în noooi... Salteaua primăriei se dezechilibrează pe spate și pornește la vale peste țiglele acoperișului cu o viteză care nu mai poate fi controlată. Primarul, dezechilibrat, începe să dea forme unor gesturi disperate și în cele din urmă aterizează lângă patul lui din dormitor. Este transpirat, agitat, și cu picioarele învelite în
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
avea Căci mama ei plecase și al ei sprijin Cu doi ani mai mare— surioara ei era Ca mângâiere caldă și umbră și alin Dar iată că o ploaie mare a trecut Prin satul lor și apele crescură Pâraiele și văile s-au umplut Rapid schimbând a satului alură Și ploaia încetase dar iată că fetița Doar singură fiind— pe poartă a ieșit Spre valea mare își îndreptă ființa Vroind pe sora ei s-o vadă negreșit Și a ajuns fetița
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
Dar iată că o ploaie mare a trecut Prin satul lor și apele crescură Pâraiele și văile s-au umplut Rapid schimbând a satului alură Și ploaia încetase dar iată că fetița Doar singură fiind— pe poartă a ieșit Spre valea mare își îndreptă ființa Vroind pe sora ei s-o vadă negreșit Și a ajuns fetița de patru anișori Prin undele turbate cu grijă să pășească Umplându-i mintea ei micuță de fiori Căci ar putea ceva acolo— să pățească
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
ființă prin unde tulburate Un pas croind cu grijă după ce făcu un pas Și merse ea încet pășind tot mai departe Curentul apei mai puternic fetița o izbi Și-a ei ființă mică căzu de pe picioare În apa-nvolburată la vale ce-o târî Și nimeni nu era aproape să-i fie o salvare Luată de curent fu dusă-ntr-o clipită Târâtă jos la vale prin ape tulburate Sărmanu-i trupușor— plăpânda ei ființă În câteva secunde fetița a fost departe
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
fetița o izbi Și-a ei ființă mică căzu de pe picioare În apa-nvolburată la vale ce-o târî Și nimeni nu era aproape să-i fie o salvare Luată de curent fu dusă-ntr-o clipită Târâtă jos la vale prin ape tulburate Sărmanu-i trupușor— plăpânda ei ființă În câteva secunde fetița a fost departe Dar înspre margini curentul i-a purtat Plăpânda ei făptură cu apele turbate Și hainele-i îndată de-un lemn s-au agățat Curentul cel
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
mai trezim!zice Boss-ul, șeful partidului. Se aude clopoțelul, se aude și boul băltii, dar nimeni nu poate ști dacă mesajele transmise seamănă într-un fel. Se simte și suflul Dunării, si adierea unui vânt ce aleargă pe această vale cum vrea el. - Care dintre voi este șefa “Organizației de Tineret” a partidului? întreabă Boss-ul. - Eu! - Tu te culci cu mine în pat, în noaptea asta! .................................................................................................. Mare minune cu aceste planete. Oare cine o avea grijă că ele să
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.13 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378126_a_379455]
-
-i indice lățimea acoperișului. Se apleacă spre marginea saltelei zburătoare ca să citească gradația, greutatea lui se deplasează în afara saltelei și tot ansamblu se dezechilibrează. Primarul alunecă de pe salteaua zburătoare a primăriei, cade pe panta acoperișului dinspre curte, o ia la vale cu o viteză amețitoare și devine prizonierul unei forțe care nu-i aparține. De pe acoperiș pică în curtea omului și capul întâlnește un butuc de lemn, cu grosimea unui diametru de treizeci de centimetri și înălțimea de jumătate de metru
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.13 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378126_a_379455]
-
ca să ne mai trezim!zice Boss-ul. Se aude clopoțelul, se aude și boul bălții, dar nimeni nu poate ști dacă mesajele transmise seamănă într-un fel. Se simte și suflul Dunării, și adierea unui vânt ce aleargă pe această vale cum vrea el. - Care dintre voi este șefa Organizației de Tineret a partidului? întreabă Boss-ul. - Eu! - Tu te culci cu mine în pat, în noaptea asta! Resita 23.12.2016 Eugen LUPU Referință Bibliografică: RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep.12 / Eugen
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.12 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378125_a_379454]
-
adiere de vânt e Bogata de Jos satul acesta ce-ți surâde cu flori de priviri până în Jii în Poieni în Dâmbu li” Dan și până în Deal și în Lazuri de pe culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea cu Valea Târgului cu Rupturile cu Fundu Târgului cu Dealul Blaghii parcă îmi mângîie ființa căci pe acolo mi-am petrecut copilăria la oi și la miei singur sau cu alți copii încălzindu
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
ce-ți surâde cu flori de priviri până în Jii în Poieni în Dâmbu li” Dan și până în Deal și în Lazuri de pe culmea aceea acoperită cu păduri Rupturile ne zâmbesc Peste Valea Târgului spre Dealul Blaghii privind imaginea aceea cu Valea Târgului cu Rupturile cu Fundu Târgului cu Dealul Blaghii parcă îmi mângîie ființa căci pe acolo mi-am petrecut copilăria la oi și la miei singur sau cu alți copii încălzindu-mă în floarea primăverii timpurii umblând sau aprinzându-mi
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
Toate Articolele Autorului Medalion literar: Mircea Pavel Morariu Călătorind între Cluj și Berlin, mereu cu crucea dorului în suflet, așa cum fântâna nu-și poate părăsi izvorul, medicul Mircea Pavel Morariu, membru al Ligii Scriitorilor, se întoarce periodic în municipiul dintre văile râurilor Someșul Mic, Nadăș și dealul Feleacului, unde a absolvit facultatea de medicină din cadrul UMF Iuliu Hațieganu. Originar din zona Sighișoarei, născut în localitatea Malâncrov, la 17 septembrie 1940, scriitorul Mircea Pavel Morariu, revine din Berlin, unde s-a stabilit
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
tine despre teoria mea abia publicată, dar primită cam greu de confrați. Ar fi o deosebită onoare. Pe fața exterioară a sferei trăim. Oceanul este o ilustrare la scară mare a exteriorului pânzei sferice, Dar cum îți imaginezi munții și văile create de natură. Știi cum calculăm noi curbele de nivel? Probabil creați imaginar pânze sferice cu diametrul mai mare decât cel pământesc și urmăriți liniile de intersecție. Da tinere. Ai o logică de fier. Interesant este însă că legile matematice
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
pământ, văd bine, unghiile sapă tărâmul de cețuri și vânt. Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morti bate prin porți vântul nopții din târg, Ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând, cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți... Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
suntvăd bine, mâinile musca pământ,văd bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt.Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng,mă-mbracă-n lințolii de morțibate prin porțivântul nopții din târg,Ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegând,cu iluzii prin piei,cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porți...Câte nopțivei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
01 iunie 2015. Era o zi albastră, pot să spun, cu liniști înflorite și înalte când mugurii-n lumină-ncep să salte: atâta mi-a rămas într-un album. Îngenuncheat galop și ape limpezi, caii prin abur tălmăcind cărări pe vale. Bunica, frământând cu mâini domoale pe prispa casei, un aluat rotund. Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarbă grasă, turme. Se-mpiedicau în
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
jucăușe, cădeau, ... Citește mai mult Era o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând mugurii-n lumină-ncep să salte:atâta mi-a rămas într-un album.Îngenuncheat galop și ape limpezi, caiiprin abur tălmăcind cărări pe vale.Bunica, frământând cu mâini domoalepe prispa casei, un aluat rotund.Veneam cu flori în mână, de pe câmpuri,prelung adulmecând căderi de noapte,și-oboarele cu alb miros de lapte,cănd se-adunau, din iarbă grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
pământ, văd bine, unghiile sapă tărâmul de cețuri și vânt; Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morti Bate prin porți vântul nopții din târg, ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
bine, mâinile musca pământ,văd bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt;Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng,mă-mbracă-n lințolii de morțiBate prin porți vântul nopții din târg,ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegândcu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porțiCâte nopți vei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
avea Iubire sărată, de sânge și huma Prin ploaia de zahăr, prin ploaia nebună logodnicii toți din căuș ne vor bea. Vino în toate și-atunci vom pleca și părul -migdal înflorit- ne va cerne beție de cai pe o vale de perne; din sângele crud doi lăstuni ne-or zbura. De fi-va să fim doar o noapte în pârg, cu dungi albaștrii, cercănați de tăcere, inelul tău stâng va fi câmpul cu miere, biserică mea va fi roua din
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
com/watch?v=MSthM9lr8wQVino, cât vremede vremi vom aveaIubire sărată, de sânge și humăPrin ploaia de zahăr,prin ploaia nebună logodnicii toțidin căuș ne vor bea.Vino în toateși-atunci vom plecași părul -migdal înflorit-ne va cernebeție de caipe o vale de perne;din sângele cruddoi lăstuni ne-or zbura.De fi-va să fimdoar o noapte în pârg,cu dungi albaștrii, cercănați de tăcere,inelul tău stâng va fi câmpul cu miere,biserica mea va fi roua din târg.Și-
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
încerce, a câtă oară, să își hotărască un destin comun. Pentru că un grup de oameni să ... XI. PRIMARUL, EP.1, de Eugen Lupu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. PRIMARUL Ep. 1 La început a fost o vale plăsmuita cu durere fizică constructivă, din dragoste universală, că tot frumosul aflat în patrimoniul naturii, si pentru că a fost opera unei forțe din Univers nu avea un nume. Era doar...o vale. Cel ce a creat natură nu a dat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
PRIMARUL Ep. 1 La început a fost o vale plăsmuita cu durere fizică constructivă, din dragoste universală, că tot frumosul aflat în patrimoniul naturii, si pentru că a fost opera unei forțe din Univers nu avea un nume. Era doar...o vale. Cel ce a creat natură nu a dat nume pentru că a creat ca să dăruiască și să primească dragoste necondiționată. Ar trebui ca omul să continue această construcție măreață și tot ce face să dăruiască pentru a primi dragoste necondiționată. Omul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
a rupt acest lanț al evoluției pentru că a așezat înainte de toate interesul său. Un interes care devorează războaie, molime și tot felul de dureri care distrug și sunt greu de îndurat. Apoi a început să curgă o apă prin această vale imperturbabila și diafana pentru că nu era tulburata de priviri. Au început să crească pomi, iarbă... și pentru toate astea încă ... Citește mai mult PRIMARULEp. 1La început a fost o vale plăsmuita cu durere fizică constructivă, din dragoste universală, că tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]