4,070 matches
-
mare. În această situație, intervine logica paginii tematice, unde textul de bază poate fi susținut de informații suplimentare: un crochiu, un scurt interviu (declarație în exclusivitate), un scurt istoric etc. 6.2.1. Procesul verbal. Static și fără pic de valențe expresive, acest gen este prea puțin folosit în presa centrală. Îl putem întâlni însă în presa municipală și de întreprindere, în munca de agenție. Strict informativ, dar nu stenogramă, procesul verbal impune o anume selecție a informației și respectarea cronologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
223 Exerciții și teme de reflecție 223 Scenariu: Eterogen sau omogen? 224 Întrebări 225 Capitolul 10 Procese de grup. Analize educaționale 227 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice 230 10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării 234 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor 240 10.4. Cooperare și competiție în grup 247 Rezumat 252 Exerciții și teme de reflecție 253 Scenariu: Testează regula 254 Sugestii 254 Scenariu: Cooperare și competiție 255
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mod, din perspectiva autoevaluării, este necesară utilizarea unor criterii care trebuie să conțină, pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o determinare subiectivă a valențelor individuale, percepute ca atare de individul însuși. Construirea și dezvoltarea acestor criterii flexibile, permanent adaptabile la fluxul de informații, trăiri și reziduuri comunicaționale din mediu (ca să numim doar câțiva dintre acești factori, practic nelimitați), oferă imaginea complexității comunicării intrapersonale (figura
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie ignorat de către grup; - ajută la crearea unei responsabilități de ascultare reciprocă și de contribuții la discuții” (Orlich et al., 1990, p. 226). Figura 28. Modelul lui Bales de analiză a interacțiunii 10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării tc "10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării " Așadar, grupul exercită o anumită presiune asupra membrilor săi în încercarea de a menține și dezvolta unitatea și o anumită omogenitate internă; acest mecanism
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de contribuții la discuții” (Orlich et al., 1990, p. 226). Figura 28. Modelul lui Bales de analiză a interacțiunii 10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării tc "10.2. Presiunea spre uniformitate în grup - noi valențe în câmpul comunicării " Așadar, grupul exercită o anumită presiune asupra membrilor săi în încercarea de a menține și dezvolta unitatea și o anumită omogenitate internă; acest mecanism poate furniza grupului un important grad de coeziune, dar poate să conțină și
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre ele susține că enunțul ne este decât un simplu silogism și trebuie tratat ca atare, iar o alta susține că, dimpotrivă, enunțul este expresia unei intuiții, exprimând o experiență inanalizabilă. Le vom urmări pe amândouă, căutând să le arătăm valențele dar și limitele, iar la sfârșit vom Încerca să oferim o posibilă interpretare a acestui enunț. Silogism Datorită formei qvasideductive pe care o are propoziția cuget, deci exist, o serie de comentatori au interpretat acest enunț ca fiind concluzia unui
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Descartes la acest gen de observație, după ce demontează sofistica prezentă În deducție - arătând că În astfel de cazuri intenția urmărită de autor este aceea de a translata de la o categorie de concepte la alta, folosindu-se În mod nevalid de valențele limbajului - pune În evidență faptul că acel ceva, care să-i permită să considere că se află În prezența unei cunoștințe neîndoielnice, trebuie să Îndeplinească trei condiții: - să fie o acțiune; - să fie o facultate (o potență); - să fie lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Bancnota poate inventa, prin acțiunea umană, economie. Ea este provocarea inițială și răspunsul final. La noi, totul depinde de inventivitatea umană și de randamentele activităților economice. Bancnota și capitalismul vor inaugura epoca în care distribuția veniturilor și averilor va căpăta valențe populare. Capitalismul sparge cutumele în societate, iar organizarea socială va impune caracterul popular al producției și repartiției. Capitalismul va cere și va oferi. Dar cel mai important lucru câștigat este demnitatea umană. Conștiința muncii și a egalității de șanse, în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ar fi întâmplat dacă nu erau îndeplinite condițiile sociale și dacă oamenii nu ar fi fost pregătiți pentru noua realitate. Calvinismul desăvârșește ceea ce începuse luteranismul. Este un fel de continuare, dar și de punere în temă, de trasare definitivă a valențelor economice și sociale ale noii religii. Odată cu calvinismul, fundamentele religioase ale lumii în care trăim se modifică definitiv, în sensul reapropierii omului de divinitate și excluderea Bisericii ca intermediar. În același timp calvinismul organizează și structurează acolo unde luteranismul nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aceleași ca mai înainte. El e cel mai mare explorator al vieții mentale de la Sigmund Freud încoace. Dar drumul pe care l-a urmat este foarte diferit de cel al lui Freud".5 Aproape obsesiv, cei care încercau să marginalizeze valențele demersului psihanalitic invocau eseul Noua structură și opera lui Marcel Proust, scriitorul manifestându-și aici mefiența în legătură cu posibilitățile freudismului de a sonda psihicul uman și, implicit, domeniul literaturii. E însă foarte probabil ca autorul Tezelor și antitezelor să nu fi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Naționalismul pe care-l exhibă personajul, are accentele virulente ale pamfletului din Scrisoarea III: "Așa-i trebuie țării... mama lui, lui Apolodor din Damasc că a făcut podul peste Dunăre. să ne vie toți gușații din Balcani..."58 Textul capătă valențe intertextuale. O viziune, cu totul nouă, asupra sinuciderii lui Ladima ne-o aduce celălalt prieten al său, Cibănoiu. Convingerea sa este că gestul s-ar explica nu numai prin certitudinea tardivă și chinuitoare a poetului de a fi iubit o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
viețuitoarelor anacronice, evidențiază posibilitățile lui Camil Petrescu de a redescoperi, prin intermediul inconștientului său creator, memoria culturală colectivă care aparține întregii umanități. Textul, pe care l-am invocat drept argument interpretativ, în nuanțele sale absconse, joacă rolul unui text-arhivă, cu certe valențe arhetipale. Desigur, ni s-ar putea reproșa că articolul este preluat dintr-o revistă franceză, nu este, cu alte cuvinte "opera" scriitorului însuși. O întrebare rămâne însă: Ce l-a făcut pe Camil Petrescu să-l insereze în subsolul romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
descifrează, cu o ușurință nespecifică, aproape deranjantă prin simplitate, metafora modernizării literaturii române: "Mă duc oriunde se deschide o stradă nouă. Aștept perspectiva viitoare cu pasiunea cu care jucătorul filează cartea." Opera rezistă, în modernitatea construcției, și își păstrează vastitatea valențelor semantice, cu o condiție: recunoașterea sa ca o imagine interpretabilă, în care contemplarea și impulsul de a analiza nu mai sunt suficiente. Camil Petrescu este puțin preocupat de succesiunea temporală a secvențelor, însă accentuează contrastele între diversele instanțe narative, tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
apare într-o replică a Altei din Act venețian: "Ard toată ca într-o cămașă otrăvită" și care trimite imediat către Odă. În metru antic. De altminteri, piesa conține foarte multe secvențe preluate parcă din poezia eminesciană și care capătă valențe intertextuale. Exagerând puțin, am considerat Act venețian un "Luceafăr întors" al lui Camil Petrescu. Câmpul eminescian se conturează în opera scriitorului interbelic prin decelarea unor mituri comune: Pygmalion, Golemul și, în special, mitul procustian, care este liantul cel mai intim
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care trebuie acceptat într-o poziție limitrofă. Observăm o dedublare a instanței narative, în sensul că notele de subsol se organizează într-o hors d'oeuvre ce instituie comunicarea între planul narațiunii și cel al comentariului. Notele de subsol capătă valențe de literatură. Stilistic, printr-o originală convergență a semnificațiilor simbolice cu lectura romanului prin grila mitemelor din Meșterul Manole, se constituie o insolită antiteză sacru profan. Profanul se identifică subtil cu adaosul notei de subsol. Se conturează și un ingenios
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
față de cultivarea valorilor au fost rupte, inițial, de o preocupare culturală generală, cea legată de geniu, de implicațiile și situarea sa în relație cu inteligența, considerată, la început, ca fiind unica dimensiune a conceptului. , pentru ca, treptat, să se adauge noi valențe ale conceptului de dotare supramedie. Dacă, multă vreme, supradotarea a fost asociată exclusiv cu inteligența superioară și cu înalte cunoștințe academice, treptat se va admite conceptul de înalt potențial intelectual sau succes deosebit în domenii variate, cel academic fiind numai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice din Statele Unite, Germania și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
să adapteze sistemele de protecție socială la provocările asociate inovării, globalizării și mobilității. Noua abordare combină flexibilitatea și mobilitatea de pe piața muncii cu rețele solide de securitate socială și este cunoscută sub denumirea de „flexicuritate”. Această strategie a capătat noi valențe în anul 2008, odată cu izbucnirea crizei economice în Europa. Ea va ajuta statele membre să se redreseze, stimulând cererea și restabilind încrederea în economia europeană. De asemenea, au fost stabilite măsuri pentru atenuarea impactului imediat al crizei economice asupra forței
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
CARONI, CECILIA; FRIMU-POPOVICI, VERA, Metode și procedee pentru creșterea eficienței lecțiilor de compunere liberă în școala generală, E.D.P., București, 1968. [10] CIOBANU, NICOLETA, Exprimarea orală și scrisă a elevilor, Rev. înv prof., 5, nr. 5, 1968, 62. [11] DĂSCĂLESCU, ROMEO, Valențe educative ale activității în cercuri, în Revista de pedagogie, nr. 7, 1968, p. 72. [12] GRIGORIU, R., V., 150 de ani de la „întocmirea” școlii cu predare în limba română, IB, 15, nr.1 257, 1968, 2. [13] GUJA, IULIAN, Studiul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
didactice creative și studiul limbii materne în ciclul primar, RPed, 25, 1976, 25-32. [33] DOBRIȚOIU, ELENA,NEDELEA, ANA, Articularea substantivelor. Observații metodice referitoare la prima etapă de însușire a limbii române de către studenții străini, SȘIC, 1976, 63-71. [34] DORNEANU, EMILIA, Valențele formative ale exercițiului structural în predarea gramaticii, LL, 2, 1976, 375. [35] DUȚU, OLGA, Importanța momentului lexical în precizarea și îmbogățirea lexicului elevilor, LL, 2, 1976, 300. [36] ENCIU, C., Sesiunea științifică “Probleme ale analizei stilistice a textului literar în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa a II-a școli și secții cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare. Vocabular românslovac, București, EDP, 1978, 208 p. [10] BĂDESCU, R., îmbogățirea, precizarea și activizarea vocabularului elevilor din școlile speciale, ȘA, 1978, 129-131. [11] BĂNICĂ GEORGETA, Valorificarea valențelor educative ale textului literar, în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 138-148. [12] BENDORFEANU, DOINA; HOBAN, ILONA; ZAHORANSCHI, VIORICA, Limba română. Clasa a V-a. Școli și secții cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
129] DUMITRESCU, ANA, Metodologia structurilor narative, EDP, București, 1981. [130] DUMITRU, GHERGHINA, Iancu Coleașă, Probleme de gramatică română. întrebări și răspunsuri. București, EDP, 1981, 196 p., LL, nr.3, 1981, p. 479-482. [131] DUMITRU, IOAN, Lecția de limba română și valențele ei în educarea comunistă a elevilor, RPed, 30, nr. 5, 1981, 7-10. [132] DUȚU, LUCIA, Substantivul - unele probleme ale predării lui în școala generală, însDidConstanța, PMȘ, 1981, 15-45, [cu bibl. bogată]. [133] DUȚU, Olga, Dezvoltarea comunicării orale la copii, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Craiova, Facultatea de filologie. Colectivul pentru școlarizarea studenților străini. Cercetări aplicative asupra limbii române II. Coordonator: prof. dr.Flora Șuteu). [201] MATEESCU, ELENA, Limba și literatura română - disciplină școlară de bază. Studiu introductiv, ȘA, 1981, 3~8. [202] MATEESCU, ELENA, Valențe logico-formative ale lecției de gramatică, ȘA, 1981, 89-95. [203] MATEI, MARIA, Câteva metode și procedee în lecțiile de cultivare a limbii române BFV l, nr. l, 1981, 77-79. [204] MĂRCULESCU, MARIOARA, Cultivarea independentei și a creativității în vorbire prin intermediul povestirilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în însușirea limbii române de către străini, LM, 23S 242. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA, VLAD, FELICIA, De la competența lingvistică la competența comunicativă [rez.], ContrPLM, 1-2. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂȚILĂ, FLORENTINA, Mic dicționar explicativ de orientare generală tehnico - științifică. Valența și distribuția substantivelor abstracte. [rez.]. în: ContrPLM, p. 2 4. [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂȚILĂ, FLORENTINA, Mic dicționar explicativ de orientare generală tehnico - științifică. Valența și distribuția substantivelor abstracte - Pentru uzul studenților - Timișoara, TUT, 1982, 238 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
COSTE, ILEANA, FRĂȚILĂ, FLORENTINA, Mic dicționar explicativ de orientare generală tehnico - științifică. Valența și distribuția substantivelor abstracte. [rez.]. în: ContrPLM, p. 2 4. [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂȚILĂ, FLORENTINA, Mic dicționar explicativ de orientare generală tehnico - științifică. Valența și distribuția substantivelor abstracte - Pentru uzul studenților - Timișoara, TUT, 1982, 238 p. multigr. (UT. FF. Colectivul de școlarizare a studenților străini). [7] ANDREI, ALEX. [Sub titlul comun: Obiective fundamentale ale activității ideologice și educației patriotice: Cultivarea limbii și literaturii române
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]