7,566 matches
-
iniția în substanța discuțiilor ce se poartă, din Antichitate până în timpurile mai noi, într-un sector central al esteticii. Ce caracterizează tot ceea ce esteticianul a încredințat tiparului este strădania, convenabilă în acea perioadă, dar caducă în timp, de a demonstra validitatea punctului de vedere marxist în fiecare problemă supusă examenului critic. Alt studiu, Gusturile între da și nu (1968), se întemeiază pe teza că, oricât de variate, „gusturile se înscriu în perimetrul unui ideal sau altul” și, în consecință, „enunțarea unei
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
cotidiene. Iar odată cu aceasta, insecuritatea și riscurile subiective asociate au instituit noua „stare existențială” de a fi individual ca individualitate. Valorile și regulile considerate ca fiind date, de la sine înțelese și probate „tradițional” devin „virtualizate”, cum ar spune Habermas, adică validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fost esențialmente o organizație și un simbol național al învățării și profesionalizării elitelor naționale. Diploma emisă de o universitate națională trebuia recunoscută academic și profesional de autoritățile statului național sau de alte autorități naționale, dacă se dorea să dobândească validitate într-un alt context național sau internațional. Mai recent, adică spre sfârșitul secolului XX, învățământul superior s-a „masificat”, adică s-a ajuns în stadiul în care cererile individuale pentru calificări universitare s-au universalizat. Pentru a satisface astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comparate cu educația în privința expansiunii cantitative. Dar de ce ne referim din nou la informații cantitative? Nu-i cumva mai pertinent să evocăm glasul tradiției, spunând că cifrele sau coeficienții statistici nu sunt ușor acceptabili în analiza și discuțiile despre educație? Validitatea și veridicitatea lor ar fi oricum mai mereu chestionabile, iar efectele educației formale și cu atât mai mult ale celei informale ar fi măsurabile și cuantificabile numai în sens exploratoriu. Știm bine și că notele școlare, ca indicii cantitative ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituții străine trebuiau apoi să fie recunoscute național, descoperindu-se astfel fenomenul de amploare al combinației dintre diplomele autohtone și cele străine. Ambele ar fi trebuit să aibă efecte similare pentru posesori, dar universitățile și autoritățile locale se îndoiau de validitatea corespondențelor de calitate. Problema ivită a devenit internațională, iar UNESCO și Consiliul Europei au oferit auspiciile pentru analiză și reglementare. 2. A doua premisă pe care o propun vizează un gen interesant de combinare a prestigiului tradițional al universității cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
partea secundă a romanului, O viață, publicată în 1914), caracterul de însemnare dispusă cronologic este propriu celor două volume intitulate Letopisiți (1908), unde e inclusă parțial publicistica lui M. În povestiri, în nuvele, multe rămase în periodice, scriitorul, convins de validitatea literară a modelelor „după natură”, practică un naturalism strident, minor: întâmplări mărunte, contraste violente, situații, dialoguri brutale ș.a. SCRIERI: Versuri, Iași, 1883; Dinu Milian, București, 1887; Dinu Milian, vol. II: O viață, București, 1914; Feciorul popei, București, 1887; Scrisori către
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
mărturisire toantă a Crezului nicean. Dacă ortodoxia este radicală și paradoxală, atunci slujitorii Bisericii ar trebui să se preocupe de cultivarea rădăcinilor și contrarierea prejudecăților. Fără să fie aduși la izvoarele sfințeniei, nici românii, nici țiganii nu vor putea recunoaște validitatea certificatelor de botez ortodox. Pentru țigani, trecerea prin apele botezului nu a însemnat întotdeauna, ca și pentru românul de rând, lepădarea tuturor practicilor păgâne ale înaintașilor. Chiromanția și credința în vrăji sau farmece pot exista, în același suflet, împreună cu credința
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
2005, sursa: www.europa.eu.int. Desfășurarea activității: Proiect de curs1tc "Proiect de curs1 " Disciplina: Drept civil Data: 09.01.2006 Locul de desfășurare: Facultatea de Drept, București Anul de studiu: III Tema: Contractul de mandat. Noțiune și condiții de validitate. Subiectul: Mandatul cu reprezentare Obiective: - cognitive: 1. Să recepteze încadrarea din punct de vedere teoretic a mandatului cu prezentare în noțiunea mai generală, de contract de mandat, precum și în aceea de act juridic, prin sesizarea relației gen-specie și a diferenței
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
III Subiectul: Contractul de mandat comercial Durata: 2 ore de seminar (50 minute/oră) Obiective: - cognitive: 1. Însușirea noțiunii de mandat comercial; înțelegerea deosebirilor față de mandatul din dreptul civil și a importanței acestora. 2. Identificarea caracteristicilor mandatului comercial (condiții de validitate, efecte, privilegiul mandatarului), precum și a delimitării contractului de mandat comercial de alte contracte comerciale (contractul de comision, contractul de agenție). 3. Aplicarea textelor de lege și a noțiunilor teoretice la cazuri concrete, rezolvarea corectă a speței propuse printr-o argumentare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
slabă”. Tabela categoriilor oferă doar un „ghid” pentru cercetarea fundamentelor conceptuale ale științei naturii 25. Ceea ce Kant și-ar fi propus în Pmsn ar fi fost evidențierea structurii conceptuale de bază a științei naturii din epoca sa, și nu probarea validității principiilor ei. Buchdahl admite, totodată, că ceea ce Kant a prezentat drept principii ale fizicii pure nu sunt enunțuri compatibile cu orice dezvoltare ulterioară a științei. Ele nu sunt, prin urmare, a priori într-un sens absolut al termenului. Dar ele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
împărtășit și de reputați fizicieni contemporani, este desemnat în literatura de filosofie a științei prin termenul fundamentalism. Steven Weinberg îl caracterizează drept punctul de vedere potrivit căruia țelul ultim al cercetării teoretice în fizică este elaborarea unei teorii cu o validitate nelimitată, pe deplin satisfăcătoare din punctul de vedere al completitudinii și consistenței. O asemenea teorie va fi ultima în sensul că principiile ei nu vor putea fi explicate prin principii mai generale. Ea va înfăptui unificarea cunoașterii, permițând derivarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
satisfacție exigențelor rațiunii în orientarea cunoașterii și în îndrumarea vieții, oameni din diferite epoci istorice și din locuri diferite sunt uniți ca verigi ale aceluiași lanț. Ei recunosc același tribunal suprem căruia trebuie să-i fie supuse toate pretențiile de validitate, cele de natură teoretică, cât și cele de natură practică. Și ei sunt de acord că verdictele tribunalului rațiunii vor trebui să fie acceptate drept definitive, inatacabile. Rațiunea numită pură, obiectul cercetărilor lui Kant, este a priori, prin urmare atemporală
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sugerat lui Matei să înceapă acțiunea și la Gherla, iar acesta a încuviințat după ce a discutat problema cu ofițerul politic. Sucegan a propus înființarea unei camere de experiență, unde să fie torturați doi deținuți, probabil pentru a se convinge de validitatea metodei. Livinschi și Popa au decis să utilizeze camera 96, unde erau izolați medical Pușcașu și Constantin Maftei, iar victimele alese au fost Virgil Finches și Ion Bologan 4. Încurajări din partea Securității au apărut în iulie 1950, la o vizită
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
încercarea eșuată din 1 mai 1951, Pătrășcanu a fost anchetat de Securitate, motiv pentru „Nutti” să creadă că Șleam nu avea aprobarea superiorilor pentru aplicarea sistemului violent. A fost momentul care i-a zdruncinat definitiv încrederea, și așa șubrezită, în validitatea acțiunii. Pe 15 mai, Șleam s-a întors în închisoare după o scurtă absență și i-a comunicat lui Pătrășcanu că se va continua cu acțiunea, cerându-i să discute din nou cu Dimitrov. În luna următoare a aflat de la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mecanismelor de apărare 71 4. Un exemplu: secvența de dezvoltare a refuzului 74 CAPITOLUL 4 - Evaluarea 81 1. Problemele pe care le ridică evaluarea mecanismelor de apărare 81 1.1. Studiul dezvoltării adultului: aspecte metodologice 81 1.2. Fidelitatea și validitatea evaluării 84 1.3. Procesele inconștiente pot fi evaluate? 87 2. Variațiile individuale legate de sex, de nivelul de instruire și alte diferențe culturale 88 3. Principalele metode și instrumente de evaluare 93 3.1. Testele proiective 94 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și mai ales de Kernberg (1975), care acordă clivajului un rol central în stările-limită. Kernberg a descris și alte mecanisme de apărare caracteristice stărilor-limită, cum ar fi: idealizarea primitivă, refuzul primitiv, omnipotența, deprecierea și identificarea proiectivă. Chiar dacă în jurul definiției și validității mecanismelor de apărare descrise de Kernberg în cazul stărilor-limită s-a stârnit o controversă de proporții, ele s-au dovedit a fi conceptualizări utile, în sensul că explică natura - adeseori violentă, derutantă sau imprevizibilă - a fenomenologiei manifestărilor clinice, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pe care le ridică evaluarea mecanismelor de apărare" Evaluarea mecanismelor de apărare se află în centrul unei importante dezbateri cu privire la posibilitatea de a evalua procese mentale inconștiente. Acestei probleme i se adaugă altele două, care se referă la fidelitatea și validitatea acestui tip special de evaluare. 1.1. Studiul dezvoltării adultului: aspecte metodologicetc "1.1. Studiul dezvoltării adultului\: aspecte metodologice" Elemente importante ale răspunsului la întrebările referitoare la fidelitatea și validitatea evaluării mecanismelor de apărare a oferit Studiul dezvoltării adultului, proiect
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
se adaugă altele două, care se referă la fidelitatea și validitatea acestui tip special de evaluare. 1.1. Studiul dezvoltării adultului: aspecte metodologicetc "1.1. Studiul dezvoltării adultului\: aspecte metodologice" Elemente importante ale răspunsului la întrebările referitoare la fidelitatea și validitatea evaluării mecanismelor de apărare a oferit Studiul dezvoltării adultului, proiect la care se asociază, începând cu 1967, și Vaillant. Este vorba de un studiu longitudinal efectuat, pe durata a mai mult de jumătate de secol, pe trei grupuri experimentale (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din viața lor, un post cu normă întreagă. Venitul lor mediu anual era totuși egal cu cel al „Bărbaților din Boston”, grup care avea un nivel scăzut de școlarizare și cuprindea numeroase persoane cu handicap intelectual. 1.2. Fidelitatea și validitatea evaluăriitc "1.2. Fidelitatea și validitatea evaluării" Să revenim la problemele formulate la începutul subcapitolului și să încercăm să răspundem la întrebarea privind fidelitatea identificării apărărilor. Vaillant (1993) consideră că această problemă comportă două aspecte: 1) „Apărările pot fi oare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
normă întreagă. Venitul lor mediu anual era totuși egal cu cel al „Bărbaților din Boston”, grup care avea un nivel scăzut de școlarizare și cuprindea numeroase persoane cu handicap intelectual. 1.2. Fidelitatea și validitatea evaluăriitc "1.2. Fidelitatea și validitatea evaluării" Să revenim la problemele formulate la începutul subcapitolului și să încercăm să răspundem la întrebarea privind fidelitatea identificării apărărilor. Vaillant (1993) consideră că această problemă comportă două aspecte: 1) „Apărările pot fi oare identificate în mod fidel în afara intimității
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu seamă la subiecți provenind din medii socioeconomice defavorizate - și pot să se pună de acord în privința caracterului matur sau imatur al stilului defensiv al unei persoane. Cea de-a doua problemă enunțată la începutul acestei secțiuni se referă la validitatea evaluării mecanismelor de apărare. Pentru a o soluționa, Vaillant a calculat corelațiile dintre, pe de o parte, evaluarea gradului de maturitare ce caracterizează apărările subiecților din cele trei grupuri și, pe de altă parte, datele rezultate din evaluările privind sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conduce la întrebarea dacă apărările mature le permit subiecților să găsească bucuria vieții sau, dimpotrivă, bucuria de a trăi le permite să utilizeze apărări mature. Această întrebare ne determină să demonstrăm că maturitatea stilului de apărare are mai curând o validitate predictivă decât una actuală. Formă particulară de validitate - constituind ea însăși calitatea cea mai importantă a unei măsurători -, validitatea predictivă răspunde la următoarea întrebare: rezultatele evaluării pronostichează o conduită ulterioară semnificativă sau nivelul ulterior al unui descriptor semnificativ al stării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
subiecților să găsească bucuria vieții sau, dimpotrivă, bucuria de a trăi le permite să utilizeze apărări mature. Această întrebare ne determină să demonstrăm că maturitatea stilului de apărare are mai curând o validitate predictivă decât una actuală. Formă particulară de validitate - constituind ea însăși calitatea cea mai importantă a unei măsurători -, validitatea predictivă răspunde la următoarea întrebare: rezultatele evaluării pronostichează o conduită ulterioară semnificativă sau nivelul ulterior al unui descriptor semnificativ al stării subiectului? Evaluatorii din cadrul Studiului dezvoltării adultului, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
le permite să utilizeze apărări mature. Această întrebare ne determină să demonstrăm că maturitatea stilului de apărare are mai curând o validitate predictivă decât una actuală. Formă particulară de validitate - constituind ea însăși calitatea cea mai importantă a unei măsurători -, validitatea predictivă răspunde la următoarea întrebare: rezultatele evaluării pronostichează o conduită ulterioară semnificativă sau nivelul ulterior al unui descriptor semnificativ al stării subiectului? Evaluatorii din cadrul Studiului dezvoltării adultului, care nu cunoșteau nimic despre trecutul „Studenților la Harvard”, au evaluat maturitatea stilurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mature. Pe la 65 de ani totuși, asocierea dintre apărările mature și o bună stare a sănătății fizice nu mai era la fel de evidentă. 1.3. Procesele inconștiente pot fi evaluate?tc " 1.3. Procesele inconștiente pot fi evaluate?" Întrucât fidelitatea și validitatea evaluării sunt solid susținute de datele culese în Studiul dezvoltării adultului, mai rămâne să analizăm problema aflată în centrul dezbaterii privitoare la evaluarea mecanismelor de apărare: Cum pot fi evaluate niște procese inconștiente? Cum pot fi evaluate, cu ajutorul unui chestionar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]