3,233 matches
-
din trenul meu ! Mult trebuie să fi mărit salariile la polițiști dacă-și permit să aiba tren. Aș mai fi comentat ceva ,dar pulanul din dotare mă ține la respect. Apoi iese, închinându-se deloc cuviincios. Fiecare își recuperează bombănind valiza și hainele rănite,prinse involuntar în câmpul de bătaie.Eu n-am atât de multe așa că termin primul. Ajungem în câteva minute și sar din mers ca să mă depărtez mai repede de spațiul strâmt și foarte îngust dintre liniile paralele
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
revedere și pleci lăsând în urmă bruma pe care nimeni nu mi-o cere. voiam să te invit la vals, nu să-mi pui lacăt pe buze și să dansăm ultimul dans pe-un covor țesut din frunze... îți faci valiza și grăbită îmi lași pe cap copacii goi. mă lași cu inima zdrobită și cu vinul în butoi!? pășind, ca o prințesă acră, pe frunzele ce le-ai uscat și, bombănind, precum o soacră, (bună doar de melițat) o să mă
O SĂ MĂ BUCUR C-AI PLECAT... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379805_a_381134]
-
ai spus că sunt ieftine, gustoase și că am putea face economie de bani, să ne cumpărăm tot ce dorim, spuse cu ton acuzator o femeie simandicoasă, între două vârste, cu părul alb. -Și, ce, n-a fost așa ? Aveți valizele pline cu haine nemțești, răspunse Zdrobea. Veți fi cele mai elegante din oraș, la întoarcerea în țară ! -Dacă a fost făcută din șoareci sau șobolani ? întrebă impacientată o altă profesoară din grup, ceva mai tânără decât prima, negricioasă la piele
TEXT UMORISTIC DIN CICLUL ”PROSTIA (R)OMENEASCĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371639_a_372968]
-
ani cu inima cât un purice, ce dor mi-a fost de ea! Îi mângâi rănile mici făcute de coconii de moliile, colorați în roșu galben și albastru, batrâni de vreo douazeci și patru de ani, de când o țin în valiza de carton. Nerăbdătoare, oglinda îmi zâmbește prietenoasă, hai îmbracă-te odată cu ea, știu cât de mult ai iubit-o! Peste rochia neagră lucioasă haina roșie sofisticată din catifea își deapănă amintirile. Pe Lipscani se lasă înserarea. E ora la care
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
cât îi țineau gurile: „ole-ole, se mai schimbă mo-de-le și orânduirile! Trăiască go-lă-ne-li-le” Mai zilele trecute, un prieten care cândva îmi fusese tovarăș mi-a spus: “Ce frumoasă erai în haina aceia roșie!” Uitasem de ea. Am scos-o din valiza de carton, în care iși ține mama hainele de înmormântare. E ciupită pe ici colo de molii. Periată și scuturată arată încă foarte bine. Am așezat-o pe cuier în fața oglinzii. Între ea și oglindă eu! Fredonez fals „trei culori
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
au descoperit. Avea emoții, așa cum și eu simțeam că am. Am făcut cunoștință cu Liliana și cu Radu, soțul ei, un bărbat deosebit, pe măsura soției sale, volubil, amabil și vesel, care se apropiase după câteva minute, trăgând voinicește o valiză mare ce-și învârtea micuțele rotile pe aleea asfaltată. Bucuria a fost reciprocă. Știa și el despre mine destule lucruri. Îl informase Liliana cu toate datele raportate la persoana mea. Cu domnia sa mă conversam adeseori prin email-uri. Radu m-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
bucurie de către cei dragi, care îi așteptau cu brațele pregătite, pentru o lungă și afectuoasă îmbrățișare. Lea fu propulsată de un impuls necontrolat și fulgerător în brațele iubitului, care se pregăti s-o primească râzând în hohote, abandonând la timp valiza. O strânse cu disperare la pieptul lui, îndelung lipsit de privilegiul acela mai necesar ca aerul, umplând-o de sărutări, șoptindu-i cuvinte doar de ei înțelese. Tatăl asista emoționat la fericirea lor și-i fu suficientă o privire, ca să
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
da, îmi cer scuze! se prefăcu ea că își amintește. Numai că nu mi-am dat seama cum a trecut timpul. Parcă am zburat! explică încurcată. Bărbatul o privi bănuitor, dar ridică din umeri indiferent, lăsând-o pe trotuar cu valiza alături. ,, Mare e grădina Domnului!” bombăni el mirat, după care își văzu de drum. Lea privi în jur debusolată. Încotro s-o apuce? Unde să se ducă? Nu știa. Se îndepărtă încet de gara impunătoare, târând după sine valiza greoaie
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
cu valiza alături. ,, Mare e grădina Domnului!” bombăni el mirat, după care își văzu de drum. Lea privi în jur debusolată. Încotro s-o apuce? Unde să se ducă? Nu știa. Se îndepărtă încet de gara impunătoare, târând după sine valiza greoaie, ca pe propriul destin. Merse astfel fără țintă, până descoperi o bancă ascunsă în umbra unui platan semeț, pe care se așeză cu un oftat adânc. Locul îi era străin, deși apropierea de gară îi dădea un sentiment de
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
nici un sunet. Maria ce stătea prăbușită în fotoliul adânc, deveni palidă ca ceara și își ascunse fața brăzdată de lacrimi, în palme. - Ce se întâmplă aici? întrebă copilul străfulgerat de o presimțire rea. Unde e Lea? Alergă în hol dar valiza nu mai era acolo. Palid și cu ochii măriți de spaimă se repezi la mamă, zgâlțâind-o disperat: - Mamă, te rog, vorbește! Unde e sora mea? Liviu și Maria se priviră consternați și vinovați. ,, Sora mea”? Deci el, care nu
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
și devenea conștient de situație. Maria încă mai bâjbâia prin bezna confuziei, așa că o lăsă în pace. Era bucuros că se putea baza pe fiul lui, devenit adult ca prin farmec. - Pe jos nu a plecat, cu siguranță! Cu asemenea valiză, nu putea parcurge nici o sută de metri. Sigur a luat un taxi și cred că știu și în ce direcție! se lumină bărbatul pe măsură ce mintea redevenea operațională. - La gară! exclamă Cristian. Sigur că da! Calc-o tată! Liviu nu își
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
decisă și imprudentă. Liviu număra în gând amenzile care vor sosi neîntârziat, după slalomul acela nebunesc prin oraș. Se ruga în gând să nu i se agațe de coadă vreo mașină a poliției. - Tata, acolo! aproape că țipă băiatul. Uite valiza Leei! - Dar ea nu-i? îngăimă în sfârșit Maria, îngrijorată. Liviu se întunecă la față iar inima începu să zvâcnească dureros în pieptul sufocat de teamă. O presimțire sumbră căzu peste ei și se avântară pe jos prin parcul enigmatic
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
pe care-amintindu-și de talente nefructificate-le-a citit singur la Radio Târgu Mureș timp de un an întreg. Apoi și-a alcătuit din aceste texte un spectacol, i-a făcut regia, scenografia și ilustrația muzicală, l-a înghesuit într-o valiză și a zburat dincolo de ocean, jucându-l de unul singur, timp de 2 luni, în fața puilor de români din cele mai importante comunități ... Citește mai mult După Milano și Torino, taletatul poet și recitator, Adrian Munteanu, este invitat la Romă
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
pe care-amintindu-și de talente nefructificate-le-a citit singur la Radio Târgu Mureș timp de un an întreg. Apoi și-a alcătuit din aceste texte un spectacol, i-a făcut regia, scenografia și ilustrația muzicală, l-a înghesuit într-o valiză și a zburat dincolo de ocean, jucându-l de unul singur, timp de 2 luni, în fața puilor de români din cele mai importante comunități ... VI. REXLIBRIS MEDIA GROUP - PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI PENTRU CĂRȚILE APĂRUTE ÎN ANUL EDITORIAL 2016, de Rexlibris
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
-i dădea pace și, fără să vrea, simți o repulsie aproape instantanee față de acest om dubios, cu figură fioroasă și rânjet dogit. - Hei, ce faci, tinere american?, întrebă vioi, afișând un rictus de formol și strângând mai bine în mână valiza aceea îngustă și neagră pe care o căra cu el. Ia spune, ți-a priit acolo, departe de viața asta pur siciliană? - Bună, Ricco! Cred că da, mi-a priit, spuse el moale. Eduardo ieși din cabinetul său, își privi
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
cu portierele deschise și demarară în trombă. Fabrizio, care nu apucase să iasă din casă, se prelinse pe tocul ușii, se ghemui tăcut în întuneric și plânse cu toată forța. Se duse tiptil la mașină, deschise încet portiera și luă valiza pe care tatăl lui o pusese la picioare, lângă pedale. Apăsă pe cele două clape și o deschise curios. Era plină cu teancuri de bani, Grover Cleveland privind de pe bancnotele verzi cu figura lui gravă, undeva departe într-un punct
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
pusese la picioare, lângă pedale. Apăsă pe cele două clape și o deschise curios. Era plină cu teancuri de bani, Grover Cleveland privind de pe bancnotele verzi cu figura lui gravă, undeva departe într-un punct fix, în stânga lui. Pe capacul valizei, în interior, era gravat cu un fir auriu următoarele cuvinte: „Ricordi Il Codice di Omertà!” - „Amintește-ți Codul Omerta!” și, mai jos, în dreapta, semnat Cosa Nostra - „Ceea ce ne aparține (numai nouă)”. Înțelesese. Pentru prima oară în viața lui, înțelesese. Tatăl
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
sau timp bine definit. Căminul Racovițăeste un manifest social, o radiografie a societății românești a anilor 60, în care valorile morale și materiale au fost otrăvite de microbul comunismului fiind sortite unei morți latente. Tânărul ajuns la Cluj cu „o valiză de lemn, o pereche de pantofi și niște haine de doc, ponosite...”, cu două sute de lei din care treizeci costa doar drumul, fără șanse datorită mediei de intrare, la vreo bursă, își începe primul an al studenției lipsit de orice
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
lui față de Ceaușescu se bazează pe critica extravaganțelor economice. Brucan îi întîlnește pe ambasadorii Statelor Unite și Marii Britanii și apare ideea de a adresa un mesaj lui Ceaușescu pornind din străinătate. Un proiect de scrisoare este trimis Departamentului de Stat prin intermediul valizei diplomatice. Decizie surprinzătoare, pe 17 iunie 1988, Brucan primește un pașaport pentru Statele Unite, unde este invitat pentru un an în calitate de conferențiar. Generalul Vlad Iulian, șeful Securității, a crezut oare că va putea discredita astfel pe acest periculos opozant împingîndu-1 să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în magia memoriei, a artei de a recrea clipa pierdută, omul rămâne legat, înainte de toate, de fetișurile materiale ale trecutului: ca un scamator care, după ce a dobândit, prin voia Domnului, un dar de taumaturg, îi preferă îndemânarea degetelor sale și valizele cu fund dublu, care au avantajul că nu-i tulbură bunul simț. Iar adevărata magie, știam, avea să se arate în reflexul albăstrui al acoperișurilor, în fragilitatea aeriană a liniilor de la fereastra pe care Charlotte o va deschide a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
librarul, tipograful. O organizație clandestină începe cu o tipografie clandestină; și primul Pămînt și libertate din Sankt-Petersburg avea ca acoperire "o societate de edituri și librării" și drept centru, o librărie. Problema centrală era transportul (manifestele clandestine ori bombele) în valize de călătorie. Să menționăm în treacăt cît de străine îi erau Cambodgiei lui Pol Pot moravurile de familie ale "socialismului real" și mistica urbană a alfabetizării și școlarizării misticii sălbatice a analfabetismului rural. Khmerii roșii au spus: nimeni n-are
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu scările rulante și fără legătură de rudenie cu nedoritele trotinete șchioape sau cu frâne de pe Roissy. Preocupat să-și poată alege locul În avion, călătorul, sosit mult mai devreme, e al treilea la rând, În fața intrării scanerului pentru controlul valizelor. Brusc, intervenția unui angajat În salopetă verde, bărbos și vesel Îl scoate din letargia cețoasă de pasager În așteptare. Cu un zâmbet larg, angajatul Înhață căruciorul pe care se află bagajele, fără să le scape din ochi. Vameșii de la scaner
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fugari făceau parte atunci, În 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale României Mari, oameni maturi, căsătoriți. Pentru ei o fugă peste graniță se făcea cu riscul vieții, trebuiau luate și nevestele, mulți au fost prinși pentru că trăgeau după ei valize noaptea, prin păduri. Granițele erau foarte bine păzite, după 1949 deveniseră impermeabile... Au mai fost cîteva cazuri, puține, dar spectaculoase, de fugă cu bărcile pe Marea Neagră spre Turcia, iarăși foarte periculos, după aceea nu s-a mai plecat pînă În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Iași, 1979; Tadeusz Z.elenșki-Boy, Marysienka și Sobieski, Iași, 1980 (în colaborare cu Ion Tiba); Poezia poloneză contemporană, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1981; Aleksander Omiljanowicz, Fantoma din codrii Bialowiezei, pref. trad., Iași, 1982 (în colaborare cu Anda Mareș); Jerzy Edigey, Valiza cu milioane, București, 1982 (în colaborare cu Anda Mareș); Gânduri nemuritoare. Proverbe și cugetări poloneze, îngr. și pref. trad., București, 1986; K. Korkozowicz, Cum am fost omorâtă, București, 1990 (în colaborare cu Anda Mareș); Marian Podkowinski, Hitler și clanul lui
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
aruncând o lumină revelatoare asupra realității aparent banale. În privința aceasta e semnificativ volumul Umordinatorul (2001), o apariție originală în peisajul scrisului contemporan. SCRIERI: Pentru voi, copii, București, 1955; Alarmă în subterană, București, 1957; Isprava lui Pantelimon, București, 1958; Băiatul cu valiza, București, 1961; Oul lui Columb, București, 1963; Ediție specială (în colaborare cu Ion Mustață), București, 1966; Mister la -1790C, București, 1966; Sunați de două ori, București, 1967; Duțu, Lucu și vacanța de primăvară, București, 1975; Ochelarii de scris povești, București
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]