8,098 matches
-
norii. Când apar în zone de aer mai puțin rece, vor conține picături mici de apă. Dacă, însă norii se formează în zone de aer foarte rece, vor conține cristale de gheață. Aerul rece nu poate păstra atât de mulți vapori ca aerul cald și de aceea, gravitația Pământului îi atrage pe pământ, sub forma ploii sau a ninsorii. În anotimpurile calde, dar cu nopți răcoroase se depune rouă, adică vaporii de apă din aer, ating corpurile reci de pe suprafața terestră
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de gheață. Aerul rece nu poate păstra atât de mulți vapori ca aerul cald și de aceea, gravitația Pământului îi atrage pe pământ, sub forma ploii sau a ninsorii. În anotimpurile calde, dar cu nopți răcoroase se depune rouă, adică vaporii de apă din aer, ating corpurile reci de pe suprafața terestră, condensându-se și formând picături mici de apă , ce se evaporă la încălzirea aerului. Lucian Blaga “Zorile” Gheorghe Asachi “Picătura și râul” În nopți senine și reci de primăvară sau
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mici de apă , ce se evaporă la încălzirea aerului. Lucian Blaga “Zorile” Gheorghe Asachi “Picătura și râul” În nopți senine și reci de primăvară sau toamnă, se depune bruma. În aceste nopți, corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult și vaporii de apă ce vin în contact cu ele se condensează, iar picăturile fine de apă îngheață formând un strat de pulbere albă, strălucitoare. Bruma este dăunătoare vegetației (legume, vii, pomi), primăvara distrugând florile și toamna roadele, oamenii apărându-se de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
depunerea pe suprafața terestră a cristalelor de gheață. Ceața (condensare în atmosferă)se formează atunci când norii sunt prea aproape de sol, în diminețile răcoroase. Mihai Eminescu “Crăiasa din povești” Mihail Sadoveanu “Înșelări” Pământul primește lumina de la Soare, compusă din culorile: ROGVAIV. Vaporii de apă din care sunt compuși norii, reflecta în mod egal tot acest spectru al luminii solare, care astfel combinate, dau culoarea alb. Curcubeul - se formează când există stropi de apă în aer și astrul zilei este la orizont; el
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
erodându-le în diferite forme. Astfel, la noi în țară au luat naștere Babele și Sfinxul, aflate în Munții Bucegi. Ce sunt precipitațiile? Sunt picături de apă sau gheață ce cad din nori și ating suprafața terestră, iau naștere prin condensarea vaporilor de apă din aer, la întâlnirea straturilor de aer reci Ploaia este o precipitație lichidă, formată la trecerea norilor prin straturi de aer rece(curăța de praf aerul, readuc la sol apa necesară dezvoltării plantelor). Grindina cade vara, când picăturile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
agitație în fața stupilor, furnicile aleargă în furnicar, iar gândăceii de pe frunzele și scoarța copacilor se ascund. Și dacă, rândunelele zboară tot mai razant cu pământul putem fi siguri că ploaia se apropie și în același timp datorită creșterii cantității de vapori de apă din atmosferă, aripioarele musculițelor, cu care acestea se hrănesc, se umezesc și zborul lor devine tot mai greoi, apropiindu-se de pământ. Dacă observăm că vrăbiile și turturelele se scald în praf, este un alt semn că vremea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Inițial a fost un imens nor de praf și gaze, ce s-a restrâns treptat într-o sferă de rocă fierbinte și lichidă, a cărui suprafață s-a răcit, transformându-se într-o crustă solidă de rocă, ce a liberat vapori și gaze sub formă de aglomerări noroase, din care au căzut ploi abundente ce au format mările și oceanele; diferențele de temperatură în regiunile globului pământesc apar datorită înclinației Terrei? Axa Pământului este ușor înclinată astfel încât o jumătate a lui
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
determinând umiditatea acestuia. Apa este cel mai răspândit element din natură și din corpul uman, ocupând în ambele cazuri 2/3 din volumul corpurilor. Dar ce este APA? Apa este un fluid, adică este un corp în stare: * gazoasă (gaze,vapori) • lichidă caracterizat prin coeziune mică între molecule și având proprietatea fundamentală de a nu avea formă proprie, ci de a lua forma vasului în care se află. Proprietățile comune ale FLUIDELOR fac ca acestea să verifice, pentru unele fenomene, legi
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de auto-asamblare ce apare în mod natural. * Circuitul apei în natură În natură, apa se află într-o continuă mișcare și transformare, parcurgând toate stările de agregare ale unei substanțe. La căldura Soarelui, apa de la suprafața solului se evaporă, iar vaporii se ridică în aer formând norii. Aceștia fiind purtați de vânt, se transformă în stropi de apă (ploaia) sau fulgi de zăpadă (ninsoarea) și cad pe pământ. În acest mod, apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
major pentru atmosfera terestră. Termocentralele are ca principiu de funcționare arderea combustibilului într-un cuptor. Pereții cuptorului sunt străbătuți de kilometri de conducte prin care trece apă la temperatură mică și iese la temperaturi ridicate. În boiler se produc astfel vapori de înaltă presiune și înaltă temperatură, ce sunt trimiși într-o turbină cuplată la un generator electric. Apa obținută după condensarea vaporilor ce au interacționat cu turbina este pompată înapoi, în boiler, pentru a participa la un nou ciclu. Să
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
conducte prin care trece apă la temperatură mică și iese la temperaturi ridicate. În boiler se produc astfel vapori de înaltă presiune și înaltă temperatură, ce sunt trimiși într-o turbină cuplată la un generator electric. Apa obținută după condensarea vaporilor ce au interacționat cu turbina este pompată înapoi, în boiler, pentru a participa la un nou ciclu. Să nu uităm că toate gazele rezultate din arderea combustibilului traversează diferite tipuri de filtre destinate purificării (reținerii sulfurilor și dioxidului de carbon
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nori la sol, alcătuiți fiind din cristale de gheață ce se formează datorită intensei răciri a solului marțian, prin radiație nocturnă. Ceața dispare prin sublimarea cristalelor fine de gheață, odată cu răsăritul Soarelui. Prin urmare există apă în stare solidă și vapori, dar și-n stare lichidă. Au fost descoperite cel puțin două locuri de pe suprafața marțiană unde prezența apei lichide este o certitudine, ele se află la sudul ecuatorului marțian - locuri cele mai calde ale planetei. Dacă apa se prezintă sub
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
bactericidă, distrugând atât bacteriile cât și virusurile. La baza acțiunii bactericide stă acțiunea acestor raze de a produce timina, care împiedică replicarea AND. Radiațiile UV întârzie dezvoltarea bacilului antraxului, distrug bacilul febrei tifoide, streptococul și stafilococul. De aceea lămpile cu vapori de mercur, sursele de radiații UV, sunt folosite în medicină, zootehnie la sterilizarea diferitelor medii sau la tratamente. Iradierea a fost folosită și în cazul unor insecte dăunătoare, pentru sterilizarea masculilor. Astfel s-a făcut ca aceste insecte, care depreciau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lege stă la baza teoriei atomomoleculare, a densității absolute și relative și explică legea volumelor constante. Are o serie de consecințe: diatomicitatea unor gaze (cu excepția gazelor rare); monoatomicitatea gazelor rare și a metalelor; legea se aplică atât gazelor cât și vaporilor; în condiții normale, volumul ocupat de un mol din orice gaz are valoarea de 22,4 litri, numit volum molar (Vm). numărul de molecule cuprins într-un volum molar de gaz biatomic (sau de atomi, în cazul unui gaz monoatomic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de vaporizare La presiune constantă, lichidele se vaporizează păstrându-și temperatura constantă, deși pentru acest proces de vaporizare se consumă căldură. Exemplu: apa încălzită într-un vas deschis la presiune atmosferică începe să fiarbă la 1000C. Temperatura apei și a vaporilor va rămâne la această valoare până ce dispare ultima picătură de apă lichidă. Definiție. Se numește căldură latentă de vaporizare (lv) cantitatea de căldură, măsurată în calorii, consumată pentru vaporizarea unui gram de substanță, la temperatură constantă. Definiție. Se numește căldură
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vaporizare foarte mare (540 cal/g) față de alte lichide, deoarece moleculele apei sunt unite prin legături de hidrogen mai puternice decât cele de tip van der Waals care unesc moleculele lichidelor nepolare, de exemplu. 1.1.2.2. Presiunea de vapori a lichidelor Echilibrul lichid vapori La temperaturi constante și mai mici decât temperatura critică, există un interval în care coexistă starea de gaz și de lichid pentru aceeași substanță și în care presiunea rămâne constantă. Definiție. Presiunea la care forma
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
g) față de alte lichide, deoarece moleculele apei sunt unite prin legături de hidrogen mai puternice decât cele de tip van der Waals care unesc moleculele lichidelor nepolare, de exemplu. 1.1.2.2. Presiunea de vapori a lichidelor Echilibrul lichid vapori La temperaturi constante și mai mici decât temperatura critică, există un interval în care coexistă starea de gaz și de lichid pentru aceeași substanță și în care presiunea rămâne constantă. Definiție. Presiunea la care forma gazoasă și cea lichidă a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
interval în care coexistă starea de gaz și de lichid pentru aceeași substanță și în care presiunea rămâne constantă. Definiție. Presiunea la care forma gazoasă și cea lichidă a unei substanțe coexistă la o anumită temperatură se numește presiune de vapori a lichidului la acea temperatură. 19 Într-un recipient închis și umplut parțial cu lichid, lichidul este în echilibru cu vaporii săi. Permanent există molecule din lichidul de la suprafață care trec în stare de vapori și molecule din faza de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la care forma gazoasă și cea lichidă a unei substanțe coexistă la o anumită temperatură se numește presiune de vapori a lichidului la acea temperatură. 19 Într-un recipient închis și umplut parțial cu lichid, lichidul este în echilibru cu vaporii săi. Permanent există molecule din lichidul de la suprafață care trec în stare de vapori și molecule din faza de vapori ce revin în stare lichidă. Numărul celor două tipuri de molecule este egal, deci presiunea de vapori rămâne constantă atât timp cât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
temperatură se numește presiune de vapori a lichidului la acea temperatură. 19 Într-un recipient închis și umplut parțial cu lichid, lichidul este în echilibru cu vaporii săi. Permanent există molecule din lichidul de la suprafață care trec în stare de vapori și molecule din faza de vapori ce revin în stare lichidă. Numărul celor două tipuri de molecule este egal, deci presiunea de vapori rămâne constantă atât timp cât temperatura rămâne constantă. Presiunea de vapori nu depinde de volumul recipientului. Dacă acesta crește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a lichidului la acea temperatură. 19 Într-un recipient închis și umplut parțial cu lichid, lichidul este în echilibru cu vaporii săi. Permanent există molecule din lichidul de la suprafață care trec în stare de vapori și molecule din faza de vapori ce revin în stare lichidă. Numărul celor două tipuri de molecule este egal, deci presiunea de vapori rămâne constantă atât timp cât temperatura rămâne constantă. Presiunea de vapori nu depinde de volumul recipientului. Dacă acesta crește, lichidul se evaporă, în așa fel
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în echilibru cu vaporii săi. Permanent există molecule din lichidul de la suprafață care trec în stare de vapori și molecule din faza de vapori ce revin în stare lichidă. Numărul celor două tipuri de molecule este egal, deci presiunea de vapori rămâne constantă atât timp cât temperatura rămâne constantă. Presiunea de vapori nu depinde de volumul recipientului. Dacă acesta crește, lichidul se evaporă, în așa fel încât presiunea de vapori să rămână constantă (atât timp cât există lichid în vas). Vaporii în echilibru cu lichidul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichidul de la suprafață care trec în stare de vapori și molecule din faza de vapori ce revin în stare lichidă. Numărul celor două tipuri de molecule este egal, deci presiunea de vapori rămâne constantă atât timp cât temperatura rămâne constantă. Presiunea de vapori nu depinde de volumul recipientului. Dacă acesta crește, lichidul se evaporă, în așa fel încât presiunea de vapori să rămână constantă (atât timp cât există lichid în vas). Vaporii în echilibru cu lichidul se numesc saturanți. La o temperatură dată, există deci
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
stare lichidă. Numărul celor două tipuri de molecule este egal, deci presiunea de vapori rămâne constantă atât timp cât temperatura rămâne constantă. Presiunea de vapori nu depinde de volumul recipientului. Dacă acesta crește, lichidul se evaporă, în așa fel încât presiunea de vapori să rămână constantă (atât timp cât există lichid în vas). Vaporii în echilibru cu lichidul se numesc saturanți. La o temperatură dată, există deci o presiune de saturație pentru fiecare substanță, egală cu presiunea de vapori la acea temperatură. Exemplu: la 00C
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
egal, deci presiunea de vapori rămâne constantă atât timp cât temperatura rămâne constantă. Presiunea de vapori nu depinde de volumul recipientului. Dacă acesta crește, lichidul se evaporă, în așa fel încât presiunea de vapori să rămână constantă (atât timp cât există lichid în vas). Vaporii în echilibru cu lichidul se numesc saturanți. La o temperatură dată, există deci o presiune de saturație pentru fiecare substanță, egală cu presiunea de vapori la acea temperatură. Exemplu: la 00C, pvapori pentru H2O = 4 torr, iar la 1000C, pvapori
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]