3,102 matches
-
cresc substanțial riscul de boală: infestații (Clonorchis sinensis sau Opistorchis viverrinii), infecțiile virale B și C, consumul de alcool, ingestia de carne procesată sau alți factori care conțin agenți carcinogeni: compuși nitrozo, micotoxine, hidrocarburi aromatice heterociclice, amine heterociclice [2, 3]. Variabilitatea individuală, etnică și distribuția geografică diferită a CC poate fi explicată nu numai prin expunerea la factori de mediu diferiți, cu potențial oncogen variat, dar de asemenea prin susceptibilitatea individuală care se datorează unor variante genetice, cele mai multe fiind polimorfismele mononucleotidice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
mediat de enzimele de fază II: chinin oxidoreductaza 1 (NQ01), Nacetiltransferaza (NAT) și în principal, glutationS-transferazele, care realizează reacții de glucuronidare, sulfatare, metilare sau anilare, prin care se transformă xenobioticele în metaboliți hidrosolubili, care sunt excretați pe cale hepatică sau renală. Variabilitatea expresiei diferitelor enzime de fază I sau II este dependentă de polimorfismele genetice ale genelor care codifică enzimele, cele mai multe fiind rezultatul substituției nucleotidice în regiunea codantă a genei, care rezultă într-o modificare structurală a produsului genei (SNP nonsinonime) [19
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
serice a CA19-9 sau ACE s-a obținut o arie de sub curbă de 0,860, respectiv 0,990 (134), față de markerii clasici: CA19-9 și ACE luați izolați [129]. PEPTIDOMICA Stabilirea profilului peptidic al serului diferiților subiecți a evidențiat existența unei variabilități individuale. S-a identificat profilul peptidic pentru diferite localizări ale cancerului, evidențiindu-se 10 profiluri peptidice discriminante, care nu se regăsesc în populația sănătoasă. Au fost identificarte 11 „semnături” peptidice, care se aglomerează în mai multe constelații, cu semnificații pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
originea vestimentației este funcția de protecție. Suntem conștienți de acest fapt atunci când clima din regiunile geografice în care oamenii locuiesc sau călătoresc îi determină să adopte un anumit stil de îmbrăcăminte. Din moment ce necesitatea de confort termic a corpului uman "creionează" variabilitatea regională a veșmintelor, ipoteza funcției protective a hainelor pare plauzibilă. Toți autorii prezentați până acum Charles R. Darwin, Wilhelm M. Wundt, Ernest Grosse și Edward Westermarck au recunoscut influența climei în utilizarea vestimentației. Această teză a fost explicit formulată de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
derivă din acordul utilizatorilor, precum și din experiența culturală împărtășită de aceștia; înțelesurile pe care indivizii le împărtășesc cu privire la haine și la modul de purtare al acestora derivă din experiența comună. Personal, mă pronunț asupra definirii codului vestimentar în funcție de context, deoarece variabilitatea codului vestimentar este determinată în mare parte de situația referențială. Subscriu astfel teoriei proceselor de comunicare (A. Mucchielli et al., 1998/2006), potrivit căreia sensul se naște dintr-o confruntare a "comunicării" cu elementele contextuale. În interacțiunile sociale, avem de-
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la un moment dat); contextul relațional social imediat (sensul se naște în ansamblul sistemului de interacțiune creat); contextul cultural sau subcultural de referință la normele și regulile împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen (articole vestimentare pentru femei și bărbați); variabilități funcționale (eticheta vestimentară în relațiile diplomatice și îmbrăcămintea la locul de muncă) etc.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
imediat (sensul se naște în ansamblul sistemului de interacțiune creat); contextul cultural sau subcultural de referință la normele și regulile împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen (articole vestimentare pentru femei și bărbați); variabilități funcționale (eticheta vestimentară în relațiile diplomatice și îmbrăcămintea la locul de muncă) etc. 1.7.5. Maniera O altă noțiune
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cultural sau subcultural de referință la normele și regulile împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen (articole vestimentare pentru femei și bărbați); variabilități funcționale (eticheta vestimentară în relațiile diplomatice și îmbrăcămintea la locul de muncă) etc. 1.7.5. Maniera O altă noțiune care se impune a fi clarificată este cea de "manieră" (manner
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea europenilor); variabilitatea regională (costumul popular din Banat vs. costumul popular din Moldova); variabilități de gen (articole vestimentare pentru femei și bărbați); variabilități funcționale (eticheta vestimentară în relațiile diplomatice și îmbrăcămintea la locul de muncă) etc. 1.7.5. Maniera O altă noțiune care se impune a fi clarificată este cea de "manieră" (manner). Utilizarea inițială a termenului a fost identificată cu un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bolii, cu excepția vârstei [1,5]. Regiuni geografice precum Thailanda în Asia de sud-est înregistează cea mai mare incidență a CC, atingând valori de 113/100000 la bărbați și 50/100000 la femei. Expunerea diferită la factori de risc este considerată responsabilă de variabilitatea incidențelor la nivel global, în Asia predominând infecțiile parazitare și litiaza intrahepatică [3,4]. Profilaxia CC include evitarea factorilor de risc dovediți patogeni sau potențial implicați în dezvoltarea bolii, urmărirea și tratarea leziunilor premaligne și prevenția recidivelor după intervenția chirurgicală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
incidența cât și factorii de risc asociați fiecăruia pot fi diferiți [10, 11]. Cancerele veziculei biliare și ale ampulei Vater sunt tratate separat și nu fac parte din această clasificare [1, 5, 8]. INCIDENȚA Datele epidemiologice generale arată o mare variabilitate a incidenței colangiocarcinomului în diferite părți ale lumii, cu cea mai mare incidență în Asia de Sud-Est și cea mai redusă în Australia [1, 4]. Astfel, în regiuni din Tailanda incidența CC ajunge la 113 la 100.000 bărbați și 50 la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
s-au găsit polimorfisme genetice diferite asociate cu creșterea sau descreșterea riscului de dezvoltare a CC [157-160]. Variația proteinelor implicate în formarea bilei a fost relativ recent descrisă, iar extinderea totală a funcțiilor și interacțiunilor acestora nu este complet elucidată. Variabilitatea acestor proteine se știe însă că modifică rata de formare a bilei, fluxul, stabilitatea și toxicitatea acesteia. Variațiile genetice ale formării bilei, fiziologia și fluxul acesteia pot modifica susceptibilitatea la CC. ATP8B1 (FIC1) face parte din familia ATP-azei transportoare cationice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
că disfuncția acestei enzime este un mecanism comun pentru depresie și ateroscleroză (41). Disfuncția sistemului autonom apare pe fondul hiperreactivității simpatice în dauna influențelor vagale, prin activarea componentei adrenale medulare. Expresia clinică a nivelului crescut de catecolamine circulante este scăderea variabilității frecvenței cardiace și creșterea variabilității tensiunii arteriale, care sunt predictori de evenimente cardiovasculare (37). Depresia este o condiție cronică progresivă, la fel ca boala cardiovasculară. Atunci când apare la vârste tinere și prezintă episoade repetate de a lungul vieții, poate iniția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
un mecanism comun pentru depresie și ateroscleroză (41). Disfuncția sistemului autonom apare pe fondul hiperreactivității simpatice în dauna influențelor vagale, prin activarea componentei adrenale medulare. Expresia clinică a nivelului crescut de catecolamine circulante este scăderea variabilității frecvenței cardiace și creșterea variabilității tensiunii arteriale, care sunt predictori de evenimente cardiovasculare (37). Depresia este o condiție cronică progresivă, la fel ca boala cardiovasculară. Atunci când apare la vârste tinere și prezintă episoade repetate de a lungul vieții, poate iniția leziuni vasculare precoce, hiperactivare plachetară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
metodă nou analizată la bolnavii cu vârsta medie de 72 5 ani, înrolați în Cardiovascular Health Study. Rezultatele au arătat că unii parametri derivați din această investigație, cum ar fi turbulența anormală a frecvenței cardiace și proprietățile fractale anormale ale variabilității ritmului cardiac, reprezintă factori de risc puternici pentru decesul de cauză cardiovasculară la adulții vârstnici (55). 7.4. Concluzii Înțelegerea mecanismelor particulare de progresie a proceselor degenerative metabolice și vasculare conduce la selecția adecvată a celor mai potriviți markeri de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
durere abdominală fără o etiologie certă sau o sincopă (11,12). Examenul clinic aduce informații care susțin diagnosticul pozitiv, fac posibil diagnosticul diferențial și ajută la stratificarea riscului și monitorizarea pacientului. Examenul clinic la pacientul vârstnic prezintă un grad de variabilitate mai înalt din cauza prezenței mult mai frecvente a comorbidităților. Semnele stimulării sistemului nervos simpatic (anxietate, tegumente palide, transpirații profuze) sunt prezente și la pacienții vârstnici. Ritmul cardiac este tahicardic, comparabil cu al tânărului, dar tensiunea arterială (TA) sistolică crește semnificativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
durata de viață a bolnavului diabetic. Implicațiile pe care le are această complicație asupra aparatului cardiovascular reprezintă în mod indubitabil aspectul cel mai studiat din literatura de specialitate. Odată cu introducerea testelor prin care se examinează reflexele cardiovasculare, bazate pe determinarea variabilității frecvenței cardiace și a reglării tensiunii arteriale, în practica zilnică pot fi evidențiate primele semne de neuropatie autonomă cardiacă încă din stadiile precoce, asimptomatice ale bolii. NAC poate fi identificată în stadii precoce, asimptomatice, când sunt pozitive aceste teste, sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
pacientul uremic; astfel, IHB poate fi fals crescut în condițiile calcificării importante a arterelor digitale. Măsurarea volumului pulsului la nivelul halucelui este mai utilă pentru cuantificarea progresiei ischemiei periferice la un anumit pacient; pe de altă parte, același parametru, din cauza variabilității mari între pacienții cu afectare vasculară similară, este mai puțin util în compararea amplorii fenomenelor ischemice la subiecți diferiți. Măsurarea transcutană a oxigenării tisulare (MTOT) este probabil cea mai utilizată metodă de determinare a statusului microcirculator în condiții clinice. Această
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
digitală anormală pretransplant prezintă un risc crescut de amputație post-TR [Mäkisalo et al., 1998]. Ca urmare, în practica curentă, decizia de revascularizare sau amputare trebuie individualizată. Nu există încă algoritmi clari de tratament care să aleagă procedura terapeutică de elecție, variabilitatea practicii clinice în ceea ce privește pacienții renali cu boală periferică arterială fiind deocamdată inevitabilă. Direcții viitoare Din cele expuse mai sus rezultă clar că îngrijirea pacientului cu boală periferică arterială trebuie îmbunătățită în mai multe sensuri. în primul rând, prevenția BPA trebuie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
afectarea conducerii sinoatriale, creșterea cantității de colagen, calcificările în sistemul de conducere; -frecvența cardiacă este normală în repaus în majoritatea studiilor, deși studiile longi - tudinale la persoane sănătoase selecționate riguros susțin scăderea sa la ambele sexe. În schimb, există o variabilitate redusă a frecvenței cardiace, în relație cu riscul crescut CV (43). În ansamblu, modificările parametrilor funcționali cardiaci au două particularități aflate în interelație: parametrii normali în repaus nu se adaptează corespunzător la efort. Orice stres hemo - dinamic apărut brusc presupune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
diferențiale influențează direct hemodinamica cerebrală și renală, substrat al declinului funcției renale - scăderea clearence-ului de creatinină, microalbuminurie, și cerebrale - alterare status cognitiv și intelectual; -scăderea TA diastolice care compromite perfuzia miocardică, scade rezerva de flux coronarian, favorizează afectarea coronariană; -creșterea variabilității TA pe termen scurt și lung - crește riscul de AVC (61); -hipotensiune arterială ortostatică prin afectarea funcției baroreceptorilor, agravată de alterările sistemului venos. Studiile epidemiologice la vârstnici demonstrează asocierea cu risc cardiovascular crescut (62). Aceste modificări diferă de cele ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cele ambulatorii (mai ales cea nocturnă) sunt importante și utile pentru a avea o imagine clară asupra calității controlului TA. 2) Monitorizarea ambulatorie a TA (MATA) La pacienții cu HTA esențială, MATA este indicată (conform ghidului OMS-ISH) atunci când există o variabilitate anormală a TA, o HTA rezistentă la tratament, o suspiciune de HTA de halat alb sau simptome sugestive de hipotensiune [vezi [i Covic et al., 2004]. Dificultățile legate de MATA la pacienții hipertensivi, în general, și la cei hemodializați, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
cu vârsta. La monitorizarea Holter 24 de ore s-au remarcat la participanții peste 60 de ani 35% ESV izolate, 11% cuplete și 4% scurte pase de tahicardie ventriculară. ESV sunt utilizate ocazional și în scop diagnostic: pe baza analizei variabilității frecvenței cardiace după apariția acestora; creșterea contractilității postextrasistolice într-un segment miocardic hipokinetic este semn de viabilitate miocardică; creșterea gradientului valvular aortic (SA) sau subaortic în situația unei cardiomiopatii hipertrofice obstructive sau a unei stenoze aortice duce la apariția elementelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
hipertensivii vârstnici cu afectare cardiovasculară- precoce (56). Concentrația adrenalinei, cu tendință de scădere cu vârsta, rămâne de asemenea crescută la hipertensivii vârstnici. Rezultă o vasodilatație deficitară, factor de permanentizare a HTA. Monitorizarea TA timp de 24 de ore și studiul variabilității ritmului circadian arată că hipertensivii non-dipper au o activitate nervoasă parasimpatică scăzută. Se pare că activi - tatea sistemului nervos vegetativ este corelată mai puțin cu nivelul TA per se, și mai degrabă cu variabilitatea sa. În plus, atât variabilitatea TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de 24 de ore și studiul variabilității ritmului circadian arată că hipertensivii non-dipper au o activitate nervoasă parasimpatică scăzută. Se pare că activi - tatea sistemului nervos vegetativ este corelată mai puțin cu nivelul TA per se, și mai degrabă cu variabilitatea sa. În plus, atât variabilitatea TA cât și a frecvenței cardiace sunt minime la schimbările posturale, demonstrând alterarea funcției de reglare a activității vasomotorii simpatice (57). În ansamblu, modificările structurale cardiovasculare legate de vârstă și accentuate de procesul de ATS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]