1,771 matches
-
și mai mult mânia sultanului împotriva voievodului Moldovei. Prin cucerirea Caffei, turcii nu numai că încep seria cuceririlor lor în nordul Mării Negre, dar reușesc să-i aducă sub ascultare pe tătarii din Crimeea. Mengli Ghirai, hanul tătar al Perecopului, devine vasalul sultanului. În felul acesta turcii reușesc să controleze politica hanului tătar și, cu un imens profit din punct de vedere militar, puteau să folosească în campaniile pornite împotriva creștinătății capacitatea militară, de loc neglijabilă, a hoardelor tătare. După cucerirea Caffei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ochii lui, documentul din iulie avea sensul unei alianțe politice și militare. Relațiile dintre cei doi aveau la bază lupta comună antiotomană. De altfel, în timp ce regele Poloniei insista ca Ștefan să se prezinte în fața sa, pentru a depune jurământul de vasal, în tratatul cu Matei nu se pomenește nimic în legătură cu această practică obișnuită în relațiile feudale. Dlugosz consideră că la apropierea dintre cei doi a contribuit și dorința lui Matei Corvin de a scoate Moldova din legăturile ei feudale cu Polonia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noștri”, regele obligându-se să-l apere „în persoană”, iar de n-o va putea face personal, să-i trimită ajutoare. Se stipulează o pace trainică și veșnică între cele două țări. Așadar, e vorba de „aliat” și nu de vasal. Hotarele dintre Moldova, Țara Românească și regatul Ungariei să fie cele de pe vremea lui Alexandru cel Bun și Mircea cel Mare. Și, ceea ce era foarte important, în cazul în care Ștefan ar fi fost silit să-și părăsească țara, el
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare regele Cazimir și ceea ce se mulțumește Matei. Cazimir vroia ca Ștefan să-l recunoască drept suzeran, iar Ștefan o făcuse în scris. Atât nu era de ajuns. Conform regulilor după care se conducea societatea feudală, devenea vasal, în adevăratul sens al relațiilor vasalice, atunci când vasalul se prezenta în fața suzeranului, punea genunchiul pe pământ, spunea jurământul de credință, după care seniorul îl ridica și îl săruta. Matei îl numește pe Ștefan aliat și nu-i cere să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se mulțumește Matei. Cazimir vroia ca Ștefan să-l recunoască drept suzeran, iar Ștefan o făcuse în scris. Atât nu era de ajuns. Conform regulilor după care se conducea societatea feudală, devenea vasal, în adevăratul sens al relațiilor vasalice, atunci când vasalul se prezenta în fața suzeranului, punea genunchiul pe pământ, spunea jurământul de credință, după care seniorul îl ridica și îl săruta. Matei îl numește pe Ștefan aliat și nu-i cere să se prezinte în fața sa pentru a presta jurământul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu are nici o veste de la aliatul său polon, care trebuie să atace odată cu el și nici de la Mengli Ghirai, aliatul lui Ivan, așa că se retrage și, în felul acesta, încetează jugul tătar. Fiind aliat cu hanul din Crimeea, care era vasalul sultanului, Ivan al III-lea nu avea de ce să fie interesat într-un conflict cu Mahomed al II-lea. Împrejurările fac ca Moldova să se afle singură în fața celei mai mari și puternice armate din Europa. Planul strategic urmărit de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inscripția de la Brașov ca să marcheze cucerirea Moldovei. Aceste trei „cărți de cucerire” n-au cunoscut o difuzare largă și numai tradiția otomană, „afirmată viguros în veacul următor”, a păstrat convingerea că numai după această „victorie” Moldova a devenit „un stat vasal împăratului turcesc”. După campania din 1476 nu s-a schimbat însă statutul juridic al Moldovei față de Imperiul Otoman. Dovada peremptorie o constituie faptul că ostilitățile moldo-otomane continuă în anii următori, cu încercările lui Ștefan de a pune în scaunul Țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să străbată o parte din teritoriile care țineau de coroana regelui polon. Acest lucru nu-i convenea lui Cazimir, iar succesele unei asemenea coaliții ar fi întărit poziția internațională a lui Ștefan cel Mare, pe care regele îl vroia ca vasal supus, așa cum erau alți principi sau voievozi din regatul polon. De aceea, regele îl trimite la Veneția și la Roma, la începutul lunii ianuarie 1477, pe Filippo Buonaccorsi-Callimachus (1437-1496). Acesta era de părere că ar trebui ca regele polon să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de părere că ar trebui ca regele polon să întreprindă un „război preventiv” împotriva lui Ștefan, care să ducă la cucerirea Moldovei. De aceea, Buonaccorsi îl prezintă pe Ștefan ca pe un principe duplicitar și ca pe un om și vasal nesincer al regelui. În loc de ajutor militar, în anturajul regelui polon se contura ideea înlăturării acestuia din scaunul Moldovei, în ciuda serviciilor aduse de domn creștinătății. La începutul anului 1477, se duc tratative prin care se urmărea trimiterea unor ajutoare domnului român
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dar mie îmi sunt mai răi ca păgânătatea”. Păgânii erau turcii și tătarii, dar în anii 1475-1477, Ivan al III-lea se afla în conflict deschis cu hanul Hoardei de Aur și era aliat cu tătarii din Crimeea care deveniseră vasali ai sultanului. Este greu de crezut că în asemenea împrejurări Ștefan cel Mare ar fi nădăjduit un ajutor din partea țarului împotriva propriilor aliați. Solia lui Ștefan trebuie să fi avut loc după 1480, când încep tratativele pentru căsătoria Elenei cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celor două cetăți din sudul Moldovei afecta și interesele economice ale Poloniei. Din punct de vedere militar, pericolul otoman devenea și mai mare, dacă se are în vedere că hanatul tătar, în stăpânirea căruia intrau stepele din nordul Mării Negre, devenise vasalul sultanului. Stăpânirile tătarilor erau vecine direct cu cele ale regatului polon; așadar, primejdia se afla acum la hotarul regatului. Mizând pe interesele economice și militare ale Poloniei, Ștefan, fără nici un aliat de nădejde, s-a orientat spre realizarea unei înțelegeri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în fața lui și să depună omagiul vasalic, în care intra jurământul personal (corporale juramentum). Domnul a amânat prezentarea în fața regelui, deși acesta se apropiase de granița Moldovei, pentru a primi jurământul de credință. În ierarhia feudală, jurământul de credință ca vasal este un contract bilateral, suzeranul și vasalul asumând obligații ce trebuiau respectate de ambele părți. Încălcarea lor de către una din părțile contractante anula raporturile dintre suzeran și vasal. Când, după 1484, Ștefan cel Mare s-a adresat regelui Ungariei și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în care intra jurământul personal (corporale juramentum). Domnul a amânat prezentarea în fața regelui, deși acesta se apropiase de granița Moldovei, pentru a primi jurământul de credință. În ierarhia feudală, jurământul de credință ca vasal este un contract bilateral, suzeranul și vasalul asumând obligații ce trebuiau respectate de ambele părți. Încălcarea lor de către una din părțile contractante anula raporturile dintre suzeran și vasal. Când, după 1484, Ștefan cel Mare s-a adresat regelui Ungariei și regelui Poloniei solicitându-le ajutor, numai Cazimir
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a primi jurământul de credință. În ierarhia feudală, jurământul de credință ca vasal este un contract bilateral, suzeranul și vasalul asumând obligații ce trebuiau respectate de ambele părți. Încălcarea lor de către una din părțile contractante anula raporturile dintre suzeran și vasal. Când, după 1484, Ștefan cel Mare s-a adresat regelui Ungariei și regelui Poloniei solicitându-le ajutor, numai Cazimir s-a arătat dispus să-l sprijine cu bani și oameni. Dar, pentru a-i veni în ajutor voievodului moldovean, regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu și pentru trimiterea unor ajutoare lui Ștefan, ceea ce ar fi însemnat implicarea regatului în conflictul cu Imperiul Otoman. În luna martie 1485, regele a convocat Dieta la Torun, unde s-a discutat, printre altele, problema ajutorării Moldovei. Solicitând concursul vasalilor pentru a merge în sprijinul Moldovei, Cazimir a întâmpinat opoziția acestora. Cavalerii teutoni, și alți vasali ai regelui, cărora nu le surâdea de loc ideea să lupte într-o țară atât de îndepărtată, cum era Moldova, i-au cerut regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Imperiul Otoman. În luna martie 1485, regele a convocat Dieta la Torun, unde s-a discutat, printre altele, problema ajutorării Moldovei. Solicitând concursul vasalilor pentru a merge în sprijinul Moldovei, Cazimir a întâmpinat opoziția acestora. Cavalerii teutoni, și alți vasali ai regelui, cărora nu le surâdea de loc ideea să lupte într-o țară atât de îndepărtată, cum era Moldova, i-au cerut regelui dovada că Ștefan cel Mare era vasalul său, pentru că numai în acest caz erau obligați, după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cazimir a întâmpinat opoziția acestora. Cavalerii teutoni, și alți vasali ai regelui, cărora nu le surâdea de loc ideea să lupte într-o țară atât de îndepărtată, cum era Moldova, i-au cerut regelui dovada că Ștefan cel Mare era vasalul său, pentru că numai în acest caz erau obligați, după dreptul feudal, să-l sprijine. Regele a răspuns prin heraldul său că: „Măria sa cere din partea voastră sfat și ajutor în oameni și bani. Măria sa socotește că valahul (Ștefan) nu trebuie părăsit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimise în Occident, și cu mai multe scrisori, prin care voievodul moldovean confirmă că a jurat credință regelui polon în fața trimișilor acestuia la Suceava, în literatura istorică străină s-a afirmat că Moldova a fost în cursul Evului Mediu stat vasal regilor unguri sau poloni. Dieta de la Torun și problemele discutate în cadrul ei vin să infirme aceste aparențe și ne atrag atenția că obiceiurile lumii feudale, jurisdicția feudală, au la bază anumite elemente care nu trebuie neglijate, fiind esențiale în stabilirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bază anumite elemente care nu trebuie neglijate, fiind esențiale în stabilirea naturii exacte a relațiilor de vasalitate. Nobilii poloni ar fi fost de acord să participe la ostilități, venind în ajutorul lui Ștefan cel Mare, dacă acesta ar fi fost vasal al regelui, după ceremonialul obișnuit în lumea feudală. Ca să devină în mod real vasal al regelui, Ștefan cel Mare trebuia să se prezinte în fața acestuia, să pună genunchiul pe pământ și mâinile în mâinile regelui și să se declare vasal
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
relațiilor de vasalitate. Nobilii poloni ar fi fost de acord să participe la ostilități, venind în ajutorul lui Ștefan cel Mare, dacă acesta ar fi fost vasal al regelui, după ceremonialul obișnuit în lumea feudală. Ca să devină în mod real vasal al regelui, Ștefan cel Mare trebuia să se prezinte în fața acestuia, să pună genunchiul pe pământ și mâinile în mâinile regelui și să se declare vasal al său. Pe baza documentelor pe care le avem, se poate afirma cu certitudine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vasal al regelui, după ceremonialul obișnuit în lumea feudală. Ca să devină în mod real vasal al regelui, Ștefan cel Mare trebuia să se prezinte în fața acestuia, să pună genunchiul pe pământ și mâinile în mâinile regelui și să se declare vasal al său. Pe baza documentelor pe care le avem, se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare nu a fost, de drept, până la Colomeea, vasalul regelui Poloniei. Prin talentul său militar, prin abilitatea diplomației sale, Ștefan a reușit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să pună genunchiul pe pământ și mâinile în mâinile regelui și să se declare vasal al său. Pe baza documentelor pe care le avem, se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare nu a fost, de drept, până la Colomeea, vasalul regelui Poloniei. Prin talentul său militar, prin abilitatea diplomației sale, Ștefan a reușit să asigure independența deplină a Moldovei până la 1485. Vasalii regelui Cazimir, știind că Ștefan cel Mare și regele polon nu stabiliseră raporturi de vasalitate reală, au refuzat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le avem, se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare nu a fost, de drept, până la Colomeea, vasalul regelui Poloniei. Prin talentul său militar, prin abilitatea diplomației sale, Ștefan a reușit să asigure independența deplină a Moldovei până la 1485. Vasalii regelui Cazimir, știind că Ștefan cel Mare și regele polon nu stabiliseră raporturi de vasalitate reală, au refuzat să ia armele la cererea suzeranului lor, pentru că, neexistând asemenea raporturi, regele nu era obligat să-l apere pe voievodul moldovean. Scrisorile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru că, neexistând asemenea raporturi, regele nu era obligat să-l apere pe voievodul moldovean. Scrisorile trimise de Ștefan și promisiunile lui repetate, dar mereu neîmplinite, de a depune personal jurământul de credință în fața regelui polon, nu aveau nici un efect asupra vasalilor lui Cazimir. De aceea, Cazimir i-a cerut lui Ștefan cel Mare, ca o condiție a ajutorului pe care urma să i-1 dea, să depună jurământul de credință. Au fost duse tratative între cele două părți și Cazimir a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
totuși, ceremonialul a fost modificat într-o anumită măsură tocmai pentru a menaja susceptibilitățile domnului și ale boierilor săi. În Relația despre statul Poloniei și provinciile unite acelei Coroane la anul 1598, făcută de un englez, se arată că, după ce vasalul jura credință regelui, acesta îi lua steagul, îi frângea hampa și îl arunca la pământ, acest gest neavând nimic umilitor, făcând parte din obiceiurile lumii feudale. Dar, scria englezul, „Omagiul Moldovei este oarecum diferit, prin faptul că steagurile principilor și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]