3,889 matches
-
dăruire pentru a putea sfărâma carapacea egoismului și a ignoranței, care încătușează spiritul și iubirea. Viața fiecărui om pe pământ trebuie să fie o pildă atât pentru sine, cât și pentru aproapele său. În acest înveliș de lumină al pildei, veșmântul faptelor devine înfrumusețare. Cu cât este însă mai presus viața Mântuitorului? „Viața Domului Iisus Hristos a fost pe pământ în întregime o pildă. Toate pildele Lui de smerenie, de iubire, de blândețe, de jertfă, de iertare, de curăție, de bunătate
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
sămânță, marea cu câștig, pământul cu turme, cerul cu stele vesele și văile cu flori. Aprilie e podoaba pământului și praznicul lunii Aprilie e podoaba Bisericii sfinte...Iată luna lui Aprilie țese și îmbracă pământul. Făptura se acoperă cu un veșmânt multicolor. E haina florilor și mantia bobocilor...În luna florilor ies afară pline de hărnicie și albinele înaripate...Dulceața e risipită și gura acestei preacurate făpturi o adună. Ea e oglinda Bisericii care adună din Scripturi dulceața Duhului Sfânt... Înmiresmatul
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
românească, cărturari de renume și alții mai mititei, care, în mod intenționat, nu găseau cuvântul neaoș românesc, introducând, printr-o imitare de-a dreptul dezgustătoare, cuvinte englezești sau franțuzești ce dezbracă frumosul grai în care se vorbise până acum, de veșmântul sclipitor al limbii române. Cred că nu exagerez cu nimic când spun că este un adevărat caraghioslâc să auzi un fotbalist român plecat în străinătate și care vorbea înainte limba românească, chiar dacă era incorectă, agramată, că vine acum în fața microfoanelor
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
SONETUL DORULUI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului Se strecura prin palele de vânt Dorul din dor ivit, iar depărtarea Durea cumplit... durem și noi și marea Și stânca dezgolită de veșmânt. Se umflă valuri, se-nfioară zarea Se sparg tăceri și liniști de mormânt Când doar lumina, limpede-n cuvânt, Alină dor din dor, rostind chemarea Celui ce ești, acelei care sunt... Privindu-mi ochii, obrajii ce roșesc, Tâmple ce ard mocnit
SONETUL DORULUI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358713_a_360042]
-
nu se lipise de ceata ce o luase la picior puțin mai devreme. Înaltă, bine făcută, cu ochi albaștri, față de păpușă și păr șaten ondulat, aceasta tremura din tot corpul, vânătă de frig, în timp ce vântul rece îi umfla cârpa de veșmânt pe care o purta; picioarele goale i se făcuseră negre, iar mâinile i se încleștaseră, albe, pe mânerul găleții. „Doamne, ce frumoasă e!”, mi-am spus privindu-i chipul.” „Pe ea o crește bunică-su” Mi-am dezbrăcat imediat pardesiul
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
Versuri > Spiritual > STROIA A GHEORGHE - LUMINA DIN LUMINA - LIRICA PASCALA Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului ÎNVIEREA La ceas de seară-ntunecată Cocoșul cântă de trei ori, Căci firea-și leapădă veșmântul Umbrit de grija altor sori. Vântul se vaită prelung, Pădurea verde e în jale, Îngeri pornesc înspre pământ - Cer sângerând pășind agale. Ape se zbat în matca lor Vuind de dor, vuind de jale, Izvoare dulci - cu ape reci - Suspină
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
a Luceafărului lui Mihai Eminescu, ilustrată de Mișu Tăișanu laAtelierele Societății „Luceafărul” din București (1921-1923), care are 23 de planșe color, la obiecte de artă realizate de Regina Maria, costume și vase populare etc. O altă încăpere conține odoare și veșminte religioase, precum și icoane vechi pictate pe lemn și pe sticlă. Impresionantă este și o colecție de gravuri si picturi cu Bucureștiul sec. al XIX-lea, donată de Theodor Ghunther, diplomat american. În afară de aceste preocupări, anual parohia organizează Festivalul Românesc Sf.
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
deci, în accepțiunea sa el nu călca legea. Curierii trimiși își făcuseră deci treaba cu mare iuțeală anunțându-i pe cei chemați, iar acum așteptau cu toții într-una din sălile anexe Marelui Templu, unde arhiereul Caiafa ședea îmbrăcat într-un veșmânt negru, pe jilțul său situat lângă o catedră pe o estradă supraînălțată față de podeaua încăperii. Cei chemați se întrebau desigur pentru ce fuseseră chemați, căci ceea ce doriseră cu toții se făcuse deja. Iisus din Nazaret știau cu toții, era mort, văzuseră asta
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
mobile și bunuri imobile. Alături de această clasificare, legiuitorul bisericesc împarte bunurile bisericești, după destinația lor, în bunuri sacre și bunuri comune (art. 169 St.). Bunurile sacre sunt acelea care, prin sfințire sau binecuvântare, sunt destinate cultului divin: locașurile de cult, veșmintele, cărțile și cimitirele (art. 2 RAB; art. 181 St.). Bunurile comune sunt cele destinate întreținerii locașurilor de cult, a slujitorilor bisericești, desfășurării operelor de caritate și altor scopuri. Din această categorie fac parte: casele parohiale, edificiile școlilor bisericești, muzeele, terenurile
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-
iubea ea cântecele rusești și basarabene. Mi-a transmis și mie această dragoste. „Paidom Dunea na Dunea, na paidom Dunea”. Femeile au batistuțe albe în mână și le flutură. Fiecare are câte o bonețică albă, ca un coc, la spate. Veșmintele sunt lucioase și intens colorate. Costume tradiționale. Doi acordioniști le acompaniază. Cântărețul la balalaică a murit și a fost înmormântat alaltăieri. Așa că au rămas numai cei doi acordioniști. Unul e pântecos. Unul din cântece se referă la botinele femeiești și
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
Vicențiu Ploieșteanu, P.S Ioan al Covasnei și Harghitei etc. Trupul său a fost depus într-o criptă placată cu marmură, în naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite. Cu durere și-a purtat crucea. A lăsat în urmă salbe de mănăstiri și biserici ctitorite sau reînviate
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
acestui volum eul trăiește în latura evanescentă a evenimentelor, iar versurile în învelișul lor spumos și stilizat evidențiază o presimțire și o amintire a numenalului: Revino, cum o blândă atingere de vânt/ Pe un alint de lacrimi se-așterne drept veșmânt ... Vei reuși,tu,oare,să limpezești din vină/ Această așteptare la cea mai sacră cină?(Această așteptare...). E o poezie a transparențelor simbolice, o reproducere lirică a ideii de real.Lumea este percepută și îmbrăcată cu haina materialității, înfășurată în
CLAUDIA VOICULESCU-SUDUL TÂRZIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358955_a_360284]
-
împarți, când ești murdar de tină? // Ieri, Doamne, ai venit la un poet: / În satul lui, în casa părintească - / Desculț, flămând, sărac, trăgând încet / Atotputernicia Ta dumnezeiască - // Era o zi de toamnă -n care toți / Ți-au luat cojoc, toiag (veșmintele)- sărăcăcioase - / Cuvântu-Ți mut, l-au răstignit la porți, / Ți-au lăsat doar lumina peste oase - // Și a plecat la masă-ntregul sat, / Și te-au lăsat cum te-a făcut Fecioara, / Doar cu lumina stelei, îmbrăcat, / Să duci în
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
cu mirosul de pucioasă a prafului de pușcă imprimat în piele, pătrunzând în camera în care mama sa plânsese atât amar de vreme după el crezându-l ucis prin îndepărtatele ținuturi, îl izbi, chiar și-n absență, mirosul rămas în veșmintele ei țărănești. Fusese-ngropată într-un colț al cimitirului cu câteva luni înainte ca el să să-și fi făcut apariția cu acel cazan, pe care-l cărase-n spate, aruncându-l peste gard, fără să schimbe un cuvânt cu ai
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului așa iubind, îți mai șoptesc o mantră și-mi scriu adânc, în palme, jurăminți. fac legământ, cu iarba încolțită-n piatră, și port din nou veșminte de dorinți. așa iubind, tu pregătește-mi calea; închină-mă arzândă pe pământ, să mă-nfioare vântul și iertarea, cât îți aduni suflarea, în cuvânt. se frânge-n pumni tărâna, printre frunze, foșnesc secundele rămase între noi; suntem idei, imaginați pe
AŞA IUBIND de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360451_a_361780]
-
vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii : „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l, femeie, veșmântul tău de lacrimi în mine n-are loc ... Spațiul poetic al focului este „expresia încărcată de suflet dinăuntru”: „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii ! Binecuvânt pădurea în care m-afund pe-nserate, zdrobirile-n teascuri de foc, amurgul violet al Clipei, jocul argintat al
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Cupa ce poartă-n ascuns Aurul cernut de curcubeu Parfumul lor mi-ar fi indus un somn adânc Să nu-mi dau seama, Să nu știu Când trec În celestul meleag Din care să revin Triumfătoare Știutoare A tainei tesăturii Veșmântului de crin Să țes, apoi Miraculoasa pânză A dragostei Să vă dăruiesc Magice, albele mantii Dragi prieteni ai mei Să ne asemănăm cu ei. 09/10 Iunie 2015 Referință Bibliografică: Pădurea crinilor / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PĂDUREA CRINILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360490_a_361819]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > ACOPERĂMÂNT DE SUFLET Autor: Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 380 din 15 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Veșmânt de alb, acoperământ de suflet Ea îmi aduce liniște în minte și în cuget Raze de soare ,ce-mi par aievea A lor prezenta ,îmi aduc mângâierea. Luminile strălucitoare ce ma călăuzesc Ori de câte ori le văd, de ea îmi amintesc. Râuri
ACOPERAMANT DE SUFLET de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360622_a_361951]
-
nevăzut, prin fumul depărtării. Și timpul curge-ntruna...timpul trece Spre veșnicii, secundă cu secundă, Un metronom indiferent și rece - Tic-tac-ul cu vibrație profundă. În astre căuta-vom deslușire Atoateștiutoare; și cuvântul- Izvorul tainic de nemărginire... Își tot reînnoiesc idei veșmântul... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Nemărginire / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 390, Anul II, 25 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
NEMĂRGINIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360643_a_361972]
-
Ești crăiasa născută în geruri târzii Ce revii biruind viscolirea cu-o floare Te aștept, te doresc, și-mi sensul de-a fi, Și rabd arșiți și toamne și ierni trecătoare... Că pe toți și pe toate îți așterni nou veșmânt Aruncând în uitare, lacrimi, spaime, dureri, Ești magia ce-mi schimbă suspinul în cânt Ce slăvește-mplinirea în noi primăveri ! Referință Bibliografică: Noi primăveri / Lucia Secoșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 426, Anul II, 01 martie 2012. Drepturi de
NOI PRIMĂVERI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360682_a_362011]
-
cruce. Și sub dânsa,/ sfârșit de lovituri și de ocară,/ E Fiul Tău. Cu încolțiri de fiară /mulțimea-n jur-sălbatic-valul strâns-a./ S-au revărsat tălăzuiri de ură,/ să pună stavilă iubirii sfinte,/ Și i-au stropit și față și veșminte,/ cu vorbe grele, ca o lovitură./ Dar n-au știut călăii taina lină,/ care-I dădea spre Golgota răbdare:/ căci scrisă este taina asta mare./ În Duhul Tău cu raze de lumină./ Ei n-au știut că orice lovitură/ și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mireasma în pâine și cuvântul în potirul binecuvântării. Safirul bucuriei, înmuiat în Ghiocelul Buneivestiri, i-a odrăslit crucea în Mugurele-nvierii. Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,/ Și pentru cine- aduceți în vasul vechi arome,/ De jalea cui veșmântul și l-a cernit Salome/ Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Când miezul alb al zilei în umbre s-a-nvelit/ Și-n templul sfânt cu zgomot s-a rupt catapeteasma/ Sub Cruce, prohodirea de ce-și varsă mireasma,/ Din ochii
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
în giulgiu, sub piatra rece, Căci iadul plin de flăcări nu va putea să sece/ Izvorul de viață ce curge prin pustiu./ Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,/ Și pentru cine-aduceți în vasul vechi arome,/ De jealea cui veșmântul și l-a cernit Salome,/ Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Gătiți-vă mai bine cu sfinte bucurii/ În alb veșmânt de raze și-n flori de fericire,/ Gătiți-vă cu crinii ce-au dat Buna-Vestire/ Și-n aur
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,/ Și pentru cine-aduceți în vasul vechi arome,/ De jealea cui veșmântul și l-a cernit Salome,/ Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Gătiți-vă mai bine cu sfinte bucurii/ În alb veșmânt de raze și-n flori de fericire,/ Gătiți-vă cu crinii ce-au dat Buna-Vestire/ Și-n aur de iubire topiți podoabe vii./ Pe harfe de lumină cântați cu vers de foc,/ În glas de alăute și-n sunet de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]