2,460 matches
-
C6, precum și din ansa hipoglosului), trece anterior sau posterior de vena subclaviculară și intră în nervul frenic la nivelul coastei a I-a. Ultimele șase perechi de nervi intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul solar și intervin în păstrarea tonusului și troficității mușchiului. O serie de fibre nervoase provenite din plexul frenic participă la inervația glandelor suprarenale, ficatului, colecistului și venei cave inferioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și pe desăvârșirea tehnicii și a deprinderilor specifice ramurii de sport. Dezvoltarea forței la elevi de vârstă pubertară Dezvoltarea forței interesează și solicită aproape exclusiv sfera somatică a organismului, care la elevii de vârstă pubertară este bine reprezentată decât cea vegetativă. Respectând cu strictețe principiul creșterii gradate a efortului, în această etapă se poate aborda dezvoltarea forței sub multiplele sale aspecte, nu numai în cadrul antrenamentului sportiv ci și în lecția de educație fizică. Față de perioada antepubertară, la elevii de vârsta pubertară
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
prag submers. IJSSEL - lagună maritimă din N-V Olandei, rămășiță a golfului Zuidersee, închis complet în mai 1932. Realizarea în mai multe etape a vestitelor poldere Ăregiuni sub nivelul mării, apărate de diguri) pe suprafețe întinse și aplicarea unor cicluri vegetative până la fertilizarea solului i-a atras Olandei, pe lângă denumirea de ,,Țara lalelelor și a morilor de vânt’’ și pe cea de țară a mlaștinilor și polderelor. Prin acțiunea de polderizare 2/3 din lac au devenit terenuri agricole, iar 1
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
a caracteristicilor de la parentali la descendență. 112 Foto.12 Foto.13 113 In tabelul nr.7 sunt prezentate valorile principalilor indici biometrici ai noii varietăți de crap de cultură, obținute prin măsurători efectuate la pescuitul de recoltă al fiecărei perioade vegetative (C0+ C3+). Tabelul nr. 7. Valorile principalilor indici biometrici la noua varietate de crap de cultură Topless. Vârsta I. P. I. lc. I. lp. I. h. I. G. C. F. 2,36 27,73 15,26 15,84 17,42 3
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
pot fi mărite prin adăugarea procentelor (15 %) puilor care au avut în plus 2-3 solzi, față de parentali, dar masați în aceași zonă a corpului, astfel că asemănarea cu parentalii reprezintă de fapt 83 % din totalul puilor analizați. La sfârșitul perioadei vegetative din anul următor, asemănarea cu parentalii în conformația învelișului de solzi se cifra la 87 %. 5.3.1.3. Caracterizarea fenotipică pe baza indicilor biochimici După analiza carcasei noii varietăți de crap de cultură, s-a procedat la calculul ponderii
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
B-2 2454,5 2528,3 2650,0 2815,8 3125,5 3145,5 B-3 2388,1 2420,0 2661,3 2756,6 3091,2 3220,2 Puii de crap rezultați din prima reproducere omogenă, au înregistrat, la sfărșitul primei perioade vegetative, pentru masa corporală, urmatoarele valori medii, pe fiecare din cele trei bazine de creștere: bazinul nr. 1..... 55,47 g/ex.; bazinul nr. 2..... 71,20 g/ex.; bazinul nr. 3..... 57,12 g/ex. Tabel nr. 14. Valorile medii
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
creșterii anuale a crapului Topless. 0 10 20 30 40 50 60 70 Co+ C1+ C2+ C3+ Coef.mult. Cr.med./zi Lotul de pui de crap Topless, obținut din prima reproducere omogenă, a înregistrat la sfârșitul primei perioade 128 vegetative, un coeficient de multiplicare de 61,23 ori, iar creșterea medie zilnică a avut valoarea de 0,4312 g/ex/zi. Aceste valori sunt apropiate de cele înregistrate la puii de o vară obținuți din ultima încrucișare de absorbție, dar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
parte din pierderile înregistrate la iernat se datoresc braconajului, sau dușmanilor naturali (păsări și mamifere acvatice). Totuși, în această perioadă a anului, braconajul nu reprezintă un factor determinant pentru procentele de supraviețuire, așa cum se întâmplă, în unele bazine, pe parcursul perioadei vegetative. Pierderile înregistrate de masa corporală pe parcursul etapei de iernare sunt și mai puternic influentate de condițiile mediale, întrucât ele reprezintă răspunsul duratei de hibernare 131 propriuzisă. Dacă iarna este blândă și temperatura apei nu scade suficient, crapul rămâne activ o
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
masa corporală sunt semnificative. In general, aceste pierderi în greutate nu au depășit în nici unul din bazine 20 procente (valoare maximă, înregistrată la puii în vârstă de 1 an). In ceea ce privește procentele de supraviețuire obținute la finele fiecărei perioade vegetative, s-au înregistrat valorile individuale pentru fiecare bazin în parte, din cele trei repetiții. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 18. Tabel nr. 18. Procentele de supraviețuire înregistrate de loturile experimentale de carp Topless, la finele perioadelor vegetative. Vârsta B-1
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
fiecărei perioade vegetative, s-au înregistrat valorile individuale pentru fiecare bazin în parte, din cele trei repetiții. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 18. Tabel nr. 18. Procentele de supraviețuire înregistrate de loturile experimentale de carp Topless, la finele perioadelor vegetative. Vârsta B-1 B-2 B-3 C1+ 86,20 78,62 80,50 C2+ 89,16 90,77 93,92 C3+ 80,63 95,03 93,21 Totuși, putem conchide că noua varietate de crap s-a adaptat perfect la condițiile din cadrul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu crapul de Podul Iloaiei de aceași vârstă. La vârsta de 1 și, respectiv, 2 ani, procentele sunt sensibil inferioare lotului martor, dar la vârsta de 3 ani crapul Topless surclasează crapul de Podu Iloaiei. 176 La sfârșitul fiecărei perioade vegetative s-au calculat de asemenea procentele de supraviețuire a crapului Topless, ele situându-se între 80 și 95 %. In ceea ce privește vârsta și capacitatea de reproducere, s-a stabilit că noua varietate de crap de cultură Topless este un crap
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
vieții, profesorul Ion Haulică semnase peste 293 de studii și articole de specialitate, publicate în țară și în străinătate, două tratate de Fiziologie umană (1996, 2009) și opt monografii, dintre care trei au fost distinse cu Premiul Academiei Române (Sistemul nervos vegetativ: anatomie și fiziologie, Editura Medicală, 1975, Sistemul renină angiotensină, în colaborare cu Dimitrie Brănișteanu și Gh. Petrescu, Iași, Editura „Junimea”, vol. I: Implicații fiziologice, 1973, vol. II: Hormonii locali, 1983, și Transmiterea sinaptică. Repere structurale și funcționale, în colaborare cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Editura Academiei, 1999). Susținut de devotamentul familiei și de energia colaboratorilor, prof. Ion Haulică a lucrat până aproape să urce la Cele Veșnice din dorința de a îmbunătăți una dintre cele mai iubite cărți ale sale, tratatul despre Sistemul nervos vegetativ. Odată terminat, manuscrisul a fost încredințat Editurii Medicale, al cărei colectiv se îngrijise și de apariția din 1975, în speranța că o va vedea tipărită în ediție îmbunătățită cu noutățile științifice de ultimă oră. Cei care l-au cunoscut ca
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dăruit nu mai puțin de șase decenii din viața personală, spre beneficiul cercetării medicale românești. Prof. univ. dr. Vasile Burlui INTRODUCERE ISTORICĂ Însușirea unei științe nu este posibilă fără cunoașterea dezvoltării sale. A. Comte Istoricul cunoștințelor noastre asupra sistemului nervos vegetativ începe cu Galen (sec. II e.n.), care a dat denumirea de simpatic trunchiului nervos paravertebral implicat în armonizarea și coordonarea funcțiilor viscerale. El face și prima descriere a ganglionilor superiori, inferiori și semilunari, precizând originea craniană și distribuția toraco-abdominală difuză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
perioadă, evidențiind particularități morfo-funcționale atât ale centrilor bulbari, cât și ale ganglionilor simpatici, au determinat pe Bichat (1802) să împartă procesele vitale în animale și organice. În timp ce viața animală, somatică sau de relație, este sub dependența axului cerebrospinal, viața organică, vegetativă sau de întreținere, depinde de sistemul simpatic ganglionar. Pentru a diferenția structurile nervoase reglatoare ale funcțiilor de întreținere de cele care stau la baza vieții de relație, Reil (1807) introduce termenul de sistem nervos vegetativ și consideră ramurile comunicante punți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dependența axului cerebrospinal, viața organică, vegetativă sau de întreținere, depinde de sistemul simpatic ganglionar. Pentru a diferenția structurile nervoase reglatoare ale funcțiilor de întreținere de cele care stau la baza vieții de relație, Reil (1807) introduce termenul de sistem nervos vegetativ și consideră ramurile comunicante punți de legătură între acesta și sistemul cerebrospinal. Începutul secolului al XIX-lea marchează astfel delimitarea sectorului vegetativ al sistemului nervos de cel somatic cu centri și căi proprii. Plecând de la observația că țesuturile și organele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de întreținere de cele care stau la baza vieții de relație, Reil (1807) introduce termenul de sistem nervos vegetativ și consideră ramurile comunicante punți de legătură între acesta și sistemul cerebrospinal. Începutul secolului al XIX-lea marchează astfel delimitarea sectorului vegetativ al sistemului nervos de cel somatic cu centri și căi proprii. Plecând de la observația că țesuturile și organele inervate de sistemul nervos vegetativ posedă un oarecare grad de automatism, numeroși autori au trecut la studiul microscopic al acestora. Ehrenberg (1833
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
punți de legătură între acesta și sistemul cerebrospinal. Începutul secolului al XIX-lea marchează astfel delimitarea sectorului vegetativ al sistemului nervos de cel somatic cu centri și căi proprii. Plecând de la observația că țesuturile și organele inervate de sistemul nervos vegetativ posedă un oarecare grad de automatism, numeroși autori au trecut la studiul microscopic al acestora. Ehrenberg (1833) și Valentin (1836) fac primele descrieri microscopice ale celulei nervoase din ganglionii simpatici, iar Kolliker (1849) pune în evidență fibre musculare netede în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1852) pe de altă parte, beneficiind de înregistrarea presiunii sanguine cu ajutorul manometrului cu mercur, imaginat de Poiseuille (1828) și perfecționat de Ludwig (1847), descrie funcția vasomotorie a nervilor simpatici, confirmată de cercetările microscopice ale lui Henle (1868) cu privire la inervația periarterială vegetativă. Secționând simpaticul cervical, Cl. Bernard obține creșterea temperaturii capului de partea respectivă ca rezultat al vasodilatației produse. La realizarea reflexelor viscerale participă, după părerea sa, atât ganglionii periferici, cât și măduva spinării. Prin celebra „piqure diabétique” practicată la baza ventriculului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
uneia din principalele constante ale mediului intern, descris de el în 1865. Noțiunea de glandă cu secreție internă, care se degajă din aceste cercetări, a fost preluată și dezvoltată ulterior de Brown Séquard (1891), în strânsă legătură cu sistemul nervos vegetativ. Convins de existența unor asemenea legături, Guillaume a propus, de altfel, includerea glandelor endocrine printre teritoriile efectoare ale acestuia. În favoarea unui asemenea punct de vedere pledau atât legăturile neurovasculare dintre centrii organovegetativi din hipotalamus și hipofiză, cât și influențele simpatice-parasimpatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Harris, Roussy și Mosinger) și la opinia, unanim admisă în prezent, a formării hormonilor retrohipofizari în anumiți nuclei ai hipotalamusului anterior, împreună cu factorii eliberatori ai tropilor adenohipofizari. În ceea ce privește relațiile la nivel central dintre sistemul nervos somatic și acela al vieții vegetative, este de menționat că încă din 1866, Cyon și Ludwig au semnalat efectele hipotensoare ale excitării centripete a nervului aortic la iepurele vagotomizat, ca urmare a scăderii tonusului centrilor vasomotori, localizați de Dittman (1873) în bulb. Numeroase elemente vegetative au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vieții vegetative, este de menționat că încă din 1866, Cyon și Ludwig au semnalat efectele hipotensoare ale excitării centripete a nervului aortic la iepurele vagotomizat, ca urmare a scăderii tonusului centrilor vasomotori, localizați de Dittman (1873) în bulb. Numeroase elemente vegetative au fost găsite în coloana intermediolaterală a măduvei dorsolombare și diencefal. Karplus și Kreidl (1909), folosind tehnica excitării și distrugerii unor nuclei diencefalici, au stabilit prezența de formațiuni simpatice în hipotalamus; François-Franck (1887) constată efecte presoare în cazul stimulării centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezența de formațiuni simpatice în hipotalamus; François-Franck (1887) constată efecte presoare în cazul stimulării centrilor corticali motori, iar Goltz (1892) observă la câinii decorticați creșterea reacțiilor de tip simpatic. În paralel, s-au acumulat suficiente dovezi experimentale în favoarea independenței structurilor vegetative periferice față de centrii coordonatori cerebrospinali. Ligaturile lui Stannius (1852) puneau în evidență rolul ganglionilor intracardiaci în automatismul inimii de broască. Pe de altă parte, cercetările histologice ale lui Meissner (1857) și Auerbach (1864) atrăgeau atenția asupra importanței plexurilor submucos și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de broască. Pe de altă parte, cercetările histologice ale lui Meissner (1857) și Auerbach (1864) atrăgeau atenția asupra importanței plexurilor submucos și mienteric pentru contractilitatea intestinală. Pe baza acestor date, Gaskell (1886), ținând să sublinieze independența relativă a sistemului nervos vegetativ față de centrii motilității voluntare, îl etichetează „involuntar” și emite ipoteza unei inervații antagoniste simpatică-parasimpatică. Pentru a afirma mai pregnant această independență, Langley (1898) introduce termenul „autonom”, care n-a rezistat însă criticilor aduse, întrucât activitatea neuronilor vegetativi periferici depinde de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sistemului nervos vegetativ față de centrii motilității voluntare, îl etichetează „involuntar” și emite ipoteza unei inervații antagoniste simpatică-parasimpatică. Pentru a afirma mai pregnant această independență, Langley (1898) introduce termenul „autonom”, care n-a rezistat însă criticilor aduse, întrucât activitatea neuronilor vegetativi periferici depinde de conexiunile lor centrale. De la Langley au rămas însă numeroase date de fiziologie și farmacologie vegetativă. El descrie sistemul nervos „autonom” un segment toracolombar de natură simpatică și altul, cervicosacrat, de origine parasimpatică. Folosind nicotină, substanță paralizantă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]