7,111 matches
-
inocențe primitive. Ea simbolizează feminitatea sublimă sub al cărei chip inocent se ascunde senzualitatea: „Dar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era ea! Fața ei era de-o albeață chilimbarie întunecată numai de-o viorie umbră, transparițiunea acelui fin sistem venos ce concentrează idealele artei în boltită frunte și-n acei ochi de-un albastru întuneric cari sclipesc în umbra genelor lungi și devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici . Părul ei blond pare-o brumă aurită, gura dulce
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ieșirea din rețeaua vasculară (rețeaua complexă este ca o “cutie neagră” în care nu se poate determina ceea ce se întâmplă). Rezistența periferică totală (RPT) este rezistența la fluxul sanguin prin întregul circuit adică Pa (presiunea arterială medie) minus Pv (presiunea venoasă medie raportat la debitul cardiac. Pentru un individ cu un debit cardiac de 5l/min și o TAmedie de 100 mmHg RPT este 0.02 mmHg/ml/min. Rețeaua vasculară (arteră-capilar-venă) este formată din rezistențe în serie: Rtotală (dyne . cm
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
un fenotip aterogenic. Există o relație între grosimea intimei și stressul de forfecare, răspunsul fiziologic la stressul de forfecare parând a fi pre-programat. Măsurători efectuate în diverse moduri arată că stressul de forfecare variază de la 1-6 dyne.cm-2 în sectorul venos până la 10-70 dyne.cm-2 în rețeaua arterială 49. Stress-ul de forfecare induce și remodelarea mediei generând modificări ale diametrului arterial care readuc valoarea stress-ului de forfecare la normal în cadrul unui feedback negativ, determină un răspuns vasomotor accentuat (NO dependent), influențează
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
eficiența terapeutică a agenților farmacologici sau a terapiei genice 71. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie (fig. 4.27). 4.2. VADEMECUM HEMOREOLOGIC Continența sistemului arterial este redusă (comparativ cu sistemul venos): volumul de sânge conținut este de 0.65 l din care 0.15-0.20 l în aortă (deci doar 1/10 din sângele total) (tabel 4.7). capilare 5% artere 11% cord 5% plămân 12% vene 67% Sângele nu este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a fluxului (knee time); 2. angiografie digitală fără substracție (staționar); B. creșterea sensibilității detectării substanței de contrast: 1. substracție digitală. Indicațiile pentru efectuarea arteriografiilor pe calea altor artere decât cele femurale au fost sintetizate astfel - tabel 5.4: Arteriografia pe cale venoasă Tehnică: Abord prin Seldinger-venos (vena femurală sau, mai rar, o venă de la plica cotului) cu injectare în vena cavă inferioară, vena cavă superioară sau atriul drept 4. Se folosesc catetere de “înaltă presiune” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat) pentru un
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a pachetului vasculo-nervos, necesitând uneori chirurgie decompresivă; contraindicată absolut la un indice de protrombină < 50%4; orice tratament anticoagulant este contraindicat. Buckenham și Morgan relatează o rată de acces transaxilar de 5% în cursul a 100 de angiografii efectuate. Calea venoasă (1985, Boxt și colab). sunt necesare cantități mari de substanță de contrast (30-50 cc/inj funcție de echipă)4; necesită colaborarea perfectă medic-pacient pentru a evita artefactele de origine respiratorie 4; artefacte cauzate de peristaltismul intestinal, interpozițiile aerice digestive; rezoluție spațială
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
digestive; rezoluție spațială insuficientă pentru evaluarea fiabilă a circulației colaterale (informații doar despre aortă, a. iliace, a. renale)4; calitate modestă a imaginii (“mai mult decât nimic”, “fantoma aortei”) ; cuantificări dificile (evidențiază doar plăci aortice voluminoase, stenoze iliace strânse. Calea venoasă impune utilizarea unor catetere “de presiune înaltă” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat pentru a permite injectarea cu debit crescut). Există o serie de reacții vehemente îndreptate împotriva acestui abord: “angiografia aortoiliacă pe cale venoasă, în ciuda primelor rezultate raportate în literatură (Boxt
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
plăci aortice voluminoase, stenoze iliace strânse. Calea venoasă impune utilizarea unor catetere “de presiune înaltă” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat pentru a permite injectarea cu debit crescut). Există o serie de reacții vehemente îndreptate împotriva acestui abord: “angiografia aortoiliacă pe cale venoasă, în ciuda primelor rezultate raportate în literatură (Boxt LM, Murray PD și colab. în 1985) trebuie să fie abandonată deoarece rezultatele ei sunt mediocre și efectuarea ei necesită doze de substanță de contrast periculoase pentru funcția renală a pacienților”. Calea trans-humerală
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se inversează în scopul de a aduce sânge în vasul principal. Aprecierea circulației colaterale 41 reumplerea vasului principal sub obliterare (umplere cât mai bună viteza mare); aspectul circulației colaterale (artere mai subțiri, mai lungi, mai sinuoase - circulație colaterală ineficientă); umplere venoasă tardivă (20-30 s; normal = 15s) - circulație colaterală ineficientă. O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arteriografie). Arteriopatii mixte (ateroscleroză + trombangeita obliterantă). Prezente în 10% din cazuri. Medionecroza Mönckeberg. Arteriografia arată artere cu calibru normal, lipsesc modificările din arteroscleroză, vasele principale au uneori stenoze (scleroza mediei) nefiind obstruate, circulația fiind vizibilă în întregul membru inferior. Umplerea venoasă este normală sau precoce. Complicațiile arteriografiei. Complicații sistemice doar la 1.8%118. hematom la locul de puncție (se fac eforturi pentru crearea unor sisteme care să preîntâmpine această complicație); tromboză arterială; disecția arterială prin cateter; perforație arterială cu paravazație
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de vascularizare sau post angioplastie 39. În cazul unei stenoze de 50-99% velocitatea sistolică de vârf trebuie să crească cu 100% față de cea determinată proximal de stenoză 52. O utilitate deosebită o prezintă examenul Duplux Doppler în cazul supravegherii grefoanelor venoase (mai puțin util în cazul grefoanelor protetice) la care diagnosticul precoce al stenozării permite corectarea patenței la 80% dintre acestea, avantaj ce susține necesitatea unui program de supraveghere intensivă postchirurgie vasculară. Se determină velocitatea sistolică de vârf și velocitatea diastolică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
velocității sistolice de vârf la nivelul segmentului stenotic la velocitatea sistolică de vârf la nivelul segmentului normal proximal > 2 indică o reducere a lumenului cu 50-75%. O velocitate tele-diastolică > 100 cm/s indică prezența unei stenoze de 75%. Studiul grefoanelor venoase trebuie realizat în primele 7 zile postoperator, apoi la 1 lună, în primul an la un interval de 3 luni. Dacă permeabilitatea grefonului se menține după acest interval de timp supravegherea ulterioară se face la 6 luni. Metoda reprezintă un
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
înlocuiască arteriografia (bune corelații între grupurile de pacienți examinați Doppler codatcolor preoperator, cei cu arteriografie intraoperatorie și evidențierea chirurgicală)mai ales în cazul majorității pacienților ce necesită reconstrucția femuro-poplitee115. În cazul necesității efectuării unor procedurii secundare după bypass cu grefe venoase examenul Duplex nu e suficient. Avantaje Dezavantaje este un test neinvaziv, ușor de repetat; examen costisitor; examen bine documentat; apreciere segmentară dificilă; permite o bună apreciere a importanței și localizării leziunilor, care sunt vizualizate în mod direct; vizualizare dificilă în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
caz de calcificări arteriale foarte importante(“umbre acustice”) sau când există un trombus recent (neecogen); măsoară stenoza; cronofag (Duplex 1-2 ore, Doppler color consum mai redus de timp 30 min). vizualizează vasele profunde; util în evaluarea grefelor arteriale; apreciază returul venos. Există astfel niște distincții clar precizate în cadrul conceptului “chirurgie vasculară fără arteriografie”, dar pentru leziunile arteriale ale membrelor inferioare conduita “doar Duplex” se practică la pacienți selectați folosind însă combinația Duplex plus arteriografie intraoperatorie. ULTRASONOGRAFIA INTRAVASCULARA. Definiție: tehnică nouă în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor liberi de H+. Menținerea constantă a acestei concentrații poartă numele de izohidrie. pH-ul sangvin este ușor alcalin, variațiile permise fiind minime. Variază în limite foarte strânse: 7,35-7,40. Sângele venos are pH-ul 7,35, cel arterial 7,40. Menținerea pH-ului sangvin se face cu cu ajutorul unor mecanisme fizico-chimice (sistemele tampon) și a unor mecanisme biologice. Deoarece la nivelul sângelui și a tuturor lichidelor biologice tendința este de acidifiere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hemoglobina acidă. În acest mod sunt consumați protonii și se reduce aciditatea. Formarea la nivel tisular a bicarbonatului de sodiu din acid carbonic poartă numele de fenomenul de membrană a lui Hamburger. Datorită lui este asigurată menținerea pH-ului sângelui venos. Cuplul acid carbonic/bicarbonat de sodiu constituie rezerva alcalină a organismului. b) Sistemul tampon al fosfatului transformă un acid tare în fosfat monosodic, ce urmează a fi eliminat prin urină, iar în eitrocit se combină cu K+ , ajustând astfel variațiile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sisteme închise de vase dispuse în serie care funcționează sub regimuri presionale diferite (marea și mica circulație). Marea circulație sau circulația sistemică transportă sângele de la inimă spre țesuturi prin sistemele arterial și capilar, asigurând și întoarcerea la cord prin sistemul venos. Din ventriculul stâng sângele este împins prin sistolă în aortă iar de aici se răspândește în toate ramurile acestei artere, ajunge apoi în capilare unde au loc schimburile gazoase și nutritive, trece apoi în venule, apoi în vene, iar prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul de cinci ani și 80 contracții/minut la puber. 3.2. Manifestările activității cardiace Revoluția cardiacă prezintă o serie de manifestări observabile direct: pulsul arterial, pulsul venos, zgomotele cardiace, șocul apexian, manifestările electrice (electrocardiograma). Pulsul arterial. Sistola ventriculară modifică presiunea sângelui ce circulă prin arborele arterial. Pusul arterial este definit ca fiind o oscilație vibratorie a pereților arteriali produsă de expulzia sângelui din ventricul. Se poate determina
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mecanic și înscrie grafic cu ajutorul sfigmografului, sfigmograma fiind alcătuită dintr-o linie ascendentă - ramura anacrotă, urmată de o linie descendentă - ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la baza aortei. Pulsul venos poate fi înregistrat la nivelul venelor mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a inimii. Aceste zgomote pot fi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ramura catacrotă. Pe ramura catacrotă se află o mică undă, unda dicrotă, provocată de închiderea valvulelor de la baza aortei. Pulsul venos poate fi înregistrat la nivelul venelor mari (traseul obținut poartă numele de flebogramă), modificările ciclice ale diametrului pereților elastici venoși furnizând informații în special asupra activității atriilor. Zgomotele cardiace sunt date de activitatea mecanică a inimii. Aceste zgomote pot fi ascultate în aria de proiecție a cordului sau pot fi înregistrate, obținându-se o fonocardiogramă. Se disting două zgomote principale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea este conferită de fibrele musculare netede și este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede, nu își modifică calibrul prin influențe nervoase vegetative. Sângele circulă prin vasele sangvine datorită diferenței de presiune de la extremitățile vasului (se deplasează de la capătul cu presiune mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sistola ventriculară. Înmulțind debitul sistolic cu frecvența contracțiilor inimii rezultă debitul cardiac. Variațiile debitului cardiac se reflectă asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase. Debitul cardiac este dependent de forța de contracție a miocardului, frecvența cordului și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea și motricitatea vaselor. Vasomotricitatea este invers proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează debitul cardiac (creșterea întoarcerii venoase și deci a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea și motricitatea vaselor. Vasomotricitatea este invers proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează debitul cardiac (creșterea întoarcerii venoase și deci a umplerii cordului face ca, până la un anumit nivel, să se mărească forța de contracție) iar acesta condiționează debitul sangvin. Vâscozitatea sângelui, direct proporțională cu numărul elementelor figurate și cu concentrația proteinelor plasmatice, este un parametru ce influențează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu un conținut mare de fibre elastice, fapt datorită căruia au o mare capacitate de distensie (complianță). Din cauza complianței crescute, presiunea sângelui care circulă prin vene variază foarte puțin (fig. 21), putându-se realiza rezerve mari de sânge în interiorul lumenului venos. Depozitele sangvine se realizează mai ales în splină, ficat, venele mari din abdomen, plexul venos subcutanat. Venele mijlocii și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
distensie (complianță). Din cauza complianței crescute, presiunea sângelui care circulă prin vene variază foarte puțin (fig. 21), putându-se realiza rezerve mari de sânge în interiorul lumenului venos. Depozitele sangvine se realizează mai ales în splină, ficat, venele mari din abdomen, plexul venos subcutanat. Venele mijlocii și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]