3,744 matches
-
un infarct miocardic (IM) este puțin probabil să fie cauzată de un eveniment ischemic acut. Ea are la bază circuitul de reintrare format în jurul cicatricei mio - cardice. Creșteri ușoare ale enzimelor cardiace nu trebuie interpretate ca SCA, etiologie a aritmiei ventriculare maligne. În aceste situații, coronarografia efectuată dovedește existența unor leziuni semnificative, dar nu critice. Astfel de pacienți, care au avut un IM în antecedente sau prezintă disfuncție de VS au indicație de implantare a unui defibrilator cardiac. Implantarea unui ICD
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
pentru implantarea unui ICD pentru prevenție primară este destul de mare. Cu toate acestea, trebuie luată în considerare rata destul de mare (10-24%) de a descărca șocuri inadecvate, pentru aritmii care nu amenință viața, cum ar fi fibrilația atrială (FA) cu alură ventriculară rapidă, sau datorate interferențelor electromagnetice și a mio potențialelor. Șocurile descărcate de ICD s-au dovedit a avea un impact negativ asupra calității vieții la acești pacienți. Nu lipsită de importanță este și posibilitatea inducerii unei FV de către un șoc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
care ablația RF este o opțiune de preferat) și nici în situația unei funcții VS sever deprimate (indicație de ICD);chirurgia antiaritmică;ganglionectomie simpatică cervico-toracică stângă în sindromul QT lung; ‒ anevrismectomie de VS în infarctele anterioare întinse. 30.5. Flutterul ventricular Are o frecvență ventriculară de peste 250/min și un aspect sinusoidal prin care complexul QRS pare simetric de o parte și de alta a liniei izoelectrice. El reprezintă o urgență majoră deoarece degenerează în FV. Dacă nu se identifică o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
o opțiune de preferat) și nici în situația unei funcții VS sever deprimate (indicație de ICD);chirurgia antiaritmică;ganglionectomie simpatică cervico-toracică stângă în sindromul QT lung; ‒ anevrismectomie de VS în infarctele anterioare întinse. 30.5. Flutterul ventricular Are o frecvență ventriculară de peste 250/min și un aspect sinusoidal prin care complexul QRS pare simetric de o parte și de alta a liniei izoelectrice. El reprezintă o urgență majoră deoarece degenerează în FV. Dacă nu se identifică o cauză reversibilă de declanșare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
și de alta a liniei izoelectrice. El reprezintă o urgență majoră deoarece degenerează în FV. Dacă nu se identifică o cauză reversibilă de declanșare, pacientul are indicație de implantare a unui ICD pentru prevenția morții subite (11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV este deseori precedată de TV, de obicei polimorfă. FV are etiologie diversă, de la FV idiopatică, apărută pe cord structural normal, până la fibrilația ventriculară din stadiile terminale ale diverselor patologii cardiace. Cauza cel mai frecvent întâlnită la vârstnici este cardiopatia ischemică (70 -80%), în forma sa cronică, mai frecvent decât infarctul miocardic acut. Poate surveni în cardiopatii organice sau sub acțiunea diverselor droguri, toxice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
Rata de recurență după primul an este mai mare de 30%. ICD a devenit o terapie de bază la supraviețuitorii unei morți subite cardiace, ameliorând semnificativ prognosticul atât în prevenția primară, cât și în cea secundară la pacienții cu tahiaritmii ventriculare. Odată cu extinderea indicațiilor de implantare a ICD a crescut și numărul pacienților considerați eligibili pentru aceste dispozitive (12). Peste vârsta de 75 de ani sunt foarte puține date din studii disponibile cu privire la beneficiile aduse acestei categorii de pacienți vârstnici, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
256 de valve aortice sever calcificate excizate, dintre care 83% au prezentat osificări la examenul histologic (20). Scleroza aortică poate progresa la valvulopatie aortică degenerativă, cu obstrucția fluxului sanguin, deoarece foițele valvulare îngroșate, rigide, nu se deschid suficient în timpul ejecției ventriculare. Spre deosebire de ateroscleroză, în care evenimentele clinice se datorează rupturii plăcii și trombozei, obstrucția din stenoza aortică degenerativă este mecanică, neevidențiindu-se elemente de instabilitate a plăcii. Mulți dintre factorii de risc pentru ateroscleroză se asociază cu scleroza valvulară aortică, ceea ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică. În general, simptomele la pacienții cu stenoză aortică și funcție sistolică normală a VS apar când aria valvei ajunge < 1,0 cm2, velocitatea fluxului aortic > 4,0 m/s și/sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
Deși angina poate fi datorată bolii coronariene concomitente, până la 40% dintre pacienții cu stenoză aortică severă au angină clasică fără boală coronariană semnificativă (26). La acești pacienți, angina este probabil secundară consumului crescut de oxigen la nivel miocardic din cauza hipertrofiei ventriculare, ca și scăderii rezervei de flux coronarian. Sincopa (sau presincopa) este frecventă în stenoza aortică, în special după efort. În timp ce stenoza aortică este una dintre cele mai frecvente etiologii ale sincopei la bolnavii vârstnici, adesea diagnosticul nu este clar datorită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aortică. Regurgitarea aortică acută este cel mai adesea datorată disecției de aortă sau endocarditei infecțioase. O categorie specială este reprezentată de regurgitarea aortică periprotetică după TAVI, probabil datorată unei slabe toleranțe la suprasarcina de volum în prezența unei disfuncții diastolice ventriculare stângi semnificative la această categorie de pacienți. Regurgitarea aortică paravalvulară este frecventă după TAVI, apărând în grade variabile la aproximativ 70% dintre cazuri, la 15% dintre ele fiind moderată sau severă (43). Chiar o regurgitare aortică ușoară periprotetică după TAVI
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
optimizând astfel prognosticul după TAVI. Tratament. Intervențiile chirurgicale valvulare aortice pentru regurgitarea aortică pură reprezintă aproximativ 3-5% dintre intervențiile chirurgicale valvulare la adulții vârstnici (48). Intervenția chirurgicală profilactică este recomandată adesea la adulții asimptomatici cu regurgitare aortică cronică și disfuncție ventriculară stângă sau dilatare importantă a VS (9). Totuși, severitatea simptomelor reprezintă principala indicație la bolnavii vârstnici, în special la cei peste 80 de ani, principalul obiectiv al tratamentului fiind ameliorarea calității vieții. Prezența unor simptome ușoare și nu a unei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
dar și clasificarea pe grade de severitate (tabelul 33.3) (1,3,10,13). 33.3. Baze morfopatologice și fiziopatologice HTP este un sindrom caracterizat prin scăderea fluxului sanguin la nivelul circulației pulmonare, rezistență vasculară crescută și, în final, insuficiență ventriculară dreaptă. La nivelul circulației pulmonare există o proliferare vasculară rapidă în paralel cu reducerea nivelului de apoptoză, vasoconstricția exagerată fiind un fenomen asociat la cel puțin 20% dintre pacienți (16). Arterele pulmonare de calibru mic (numite și artere de rezistență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
pulmonară poate fi mai frecvent afectată prin prezența bolilor respiratorii, mai ales a bolii pulmonare obstructive cronice. La auscultația cordului sunt evidente întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonarei, suflul sistolic de regurgitare tricuspidiană, audibil în spațiul V, parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt principalele modificări. La vârstnici cu HTPA, hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonarei, suflul sistolic de regurgitare tricuspidiană, audibil în spațiul V, parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt principalele modificări. La vârstnici cu HTPA, hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi prezentă într un procent de 87%, iar deviația axială dreaptă la aproximativ 79% dintre pacienți. În general, electrocardiograma (ECG) are o sensibilitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt principalele modificări. La vârstnici cu HTPA, hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi prezentă într un procent de 87%, iar deviația axială dreaptă la aproximativ 79% dintre pacienți. În general, electrocardiograma (ECG) are o sensibilitate de 55% și o specificitate de 70% pentru diagnosticul HTP (1). La vârstnici, indiferent de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
pulmonare. Restricția sodată (sub 2,4 g/zi) este indicată mai ales pentru pacienții cu semne de decom pensare a cordului drept. La pacienții vârstnici cu HTP prin afectarea cordului stâng este importantă utilizarea medicației care poate ameliora disfuncția diastolică ventriculară stângă. După testarea toleranței și a siguranței la nivel renal, se pot obține rezultate favorabile cu inhibitori de enzimă de conversie ai angiotensinei, sartani, spironolactonă (35). Blocantele de canale de calciu sunt recomandate la pacienții la care testul de vaso
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
ani (36). Obezitatea și supraponderea sunt frecvente la vârstnici în general și cresc riscul de HTA în special la femei. Creșterea în greutate are impact asupra aparatului cardiovascular prin mecanisme multiple, similare altor categorii de vârstă, și anume promovarea hipertrofiei ventriculare stângi (HVS), alterarea vasodilatației, creșterea rigidității arteriale (RA), efect nefavorabil asupra remodelării vasculare, interacțiunea cu hiperreactivitatea simpatică și activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRRA) (1) . Cu toate acestea, paradoxul obezității este discutat și în HTA a vârstnicului. De exemplu, o analiză din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
și infero-extern drept și un unghi ascuțit infero-extern stâng și supero-extern drept. Astfel, o treime din masa cardiacă este situată în dreapta axului lung, iar 2/3 în stânga lui. Volumul cel mai mare al masei cordului este reprezentat de ventriculi. Masa ventriculară are formă de piramidă, având trei fețe: diafragmatică, sternocostală și pulmonară. Limita dintre primele două fețe este reprezentată de o margine ascuțită, iar între fețele sternocostală și pulmonară trecerea este lină reper este artera interventriculară (ram din artera coronară stângă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de conștiență, fără sau cu oprire tranzitorie a funcției de pompă cardiacă - Semne de insuficiență cardiacă stângă (cardiopatii hipertensive, ischemice, aortice): ortopnee, intoleranță la poziția orizontală se datorește creșterii afluxului venos spre inima dreaptă și consecutiv acceantuarea stazei pulmonare; insuficiența ventriculară dreaptă permite bolnavului să adopte poziția orizontală fără accentuarea dispneeii; este cazul pacientului cu cord pulmonar cronic la care contrastează toleranța poziției orizontale cu cianoza, edemele masive și dispneea. - Bolile venelor: varicele, tromboflebitele (prezența unui tromb intraluminal cu inflamația peretelui
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
anumită situație clinică concretă este desemnată sub titlul generic de complicație potențială. Exemple de complicații potențiale în diverse situații clinice distincte (legate de intervenții diagnostice sau terapeutice): 1. Tratament anticoagulant: Complicație potențială - hemoragie; 2. Tratament cu Digoxin: Complicație potențială aritmie ventriculară; dezechilibru hidroelectrolitic; 3. Explorare angiografică: Complicație potențială hemoragie la nivelul puncției arteriale; 4. Fractura de femur: Complicație posibilă alterarea integrității cutanate; 5. Interveție chirurgicală cezariană: Complicație posibilă - tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare. Asistentul medical abordează soluționarea problemelor de colaborare
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
eventuala contraindicație a unei chirurgii majore. Funcția cardiacă se va evalua printr-un test de stres ecografic farmacologic (cu dopamină) sau o scintigrafie miocardică dacă pacienții nu tolerează stresul farmacologic. În afară de ischemia coronariană, o atenție majoră trebuie acordată măsurării presiunilor ventriculară dreaptă și în artera pulmonară, hipertensiunea pulmonară severă fiind o contraindicație a transplantului. Dacă este necesar pacienții vor fi supuși unui cateterism cardiac stâng, pentru evaluarea perfuziei coronariene, sau drept, pentru măsurarea presiunilor. În situația unor candidați tineri, cu stare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
local scade, ducând la instalarea stării de oboseală, ca urmare a deficitului de oxigen și nutrimente. VI.5. Explorarea cardiovasculară De interes practic pentru medicina sportivă: explorarea clinică, electrocardiografică și ecocardiografică pentru stabilirea diagnosticului de sănătate și estimarea performanței cardiace (ventriculare stângi), care reprezintă apanajul unităților de pură specialitate. În cele ce urmează ne vom referi la probele funcționale cardiovasculare, care prezintă interes in evaluarea cardiacă și dirijarea antrenamentului. Probele funcționale cardiovasculare reprezintă teste simple accesibile, reproductibile, care folosesc efortul standard
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine antrenați. Creșterea mare a volumului sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei se scurtează și umplerea atriilor se face incomplet. Volumul sistolic variază cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]