15,959 matches
-
din trebuința de a face bani. Pe la școală, mai răruț că-i mai drăguț. Cel mai rău s-a supărat Profu de română. Mi-a zis c-o să iau eu bacu pe rută progresivă numai când o să știu să conjug verbul a fi. Are un fix, profu ăsta... La ce-mi folosește mie verbul a fi? Ca să-i demonstrez că sunt bine motivat prin educație, m-am înscris în partid. A fost motivația socială de formare a personalității prin dorința de
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
drăguț. Cel mai rău s-a supărat Profu de română. Mi-a zis c-o să iau eu bacu pe rută progresivă numai când o să știu să conjug verbul a fi. Are un fix, profu ăsta... La ce-mi folosește mie verbul a fi? Ca să-i demonstrez că sunt bine motivat prin educație, m-am înscris în partid. A fost motivația socială de formare a personalității prin dorința de autodepășire. Interacțiunea mea cu mediul socio-cultural din sectorul 5 este una cu valoare
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
pe alocuri cuvinte, ex-pre-sii ce sună bizar. Nu vă garantez de toată stima ci vă asigur de toată stima mea. Nu tind la președinție, ci nu aspir la președinție. La dvs. și la un număr îngrijorător de mare de corespondenți verbele își ies din matca lor corectă. A fii în loc de a fi, a știi în loc de a ști, ca să dau doar două din cele mai frecvent întâlnite. Dar să-l vedem și în câteva poeme, unde autorul nostru, care a uitat să
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7373_a_8698]
-
și poamele cu stelele. Din cînd în cînd, căzătoare. Foile calendarului ucis de o mișcare neprevăzută a pupilei" (I) sînt tablele de argilă pe care se scrie această poezie pe cît de vanitoasă, pe atît de fragilă. Și nu fiindcă verbele ei sînt aduse de te miri unde, pe șaua unui ca și cum. Ci, mai degrabă, pentru că luciditatea ei de manifest îmblînzit disprețuiește deopotrivă trecutul, și viitorul. Pe primul, pentru naiva lui orbire întru lumini, pe celălalt fiindcă, la drept vorbind, nu
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]
-
că "e poate mai mult decît o simplă eroare economică și socială", chiar "un viciu de-al omului, comparabil cu dependența de heroină sau de morfină". În consecință, niște tentacule artificiale, întinse spre un spațiu al nimănui, bîntuit de stihiile verbului. O "tehnologie" a producției literare care l-ar degreva pe autor de o implicare în materia trăirii, o experiență radicală a spiritului ce-și tatonează limitele. După cum dadaismul, suprarealismul, lettrismul au ilustrat o avangardă în stare de praxis, înghițirea autorului
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
sar foarte supărătoare, nu cred că împrumutul labele ar avea mari șanse de impunere!), în schimb tag e adesea păstrat ca atare. Dovada integrării în sistemul morfologic al limbii române e că de la tag s-a format rapid și un verb, după tiparul tot mai puternic al derivatelor colocviale în -ui: a tăgui - "Ce poți să Ťtag-uieștiť? Orice. Articole, fotografii, fișiere download-abile, topicuri de discuții, fișiere video/audio" (mariusbalaci.ro). Ca și în alte cazuri (blogging-bloguire-blogare etc.), circulă, ca nume de
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
un joc (comparat de utilizatori cu leapșa) prin care se creează legături și care nu prea mai corespunde sensurilor și funcțiilor inițiale de clasificare. Multe atestări ale cuvintelor a tăgui, tăguire și tăguială apar chiar în acest context, în care verbul are agent și pacient uman: M-am tot plâns că pe mine nu mă tăguiește nimeni la faza cu Bucureștiul și când am fost tăguită într-un final... n-am mai avut timp să răspund.." (albeenah-xtent.blogspot.com); "Leapșa e
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
surdină, după cît ești de exersat în asemenea fenomene, însoțește, mai degrabă decît rîsul, lectura lui Apunake și-a celor cinci proze care-i țin companie. Drumul dragostei de pildă, e-o muzică în cheia d. Cuvintele încep, toate, de la verb la prepoziție, cu această simbolică literă. Și rezultatul nu-i nimic mai mult decît un exercițiu de virtuozitate cum, în anii '80, se vor mai încerca. Atacînd la baionetă șablonul dicționarului în dezordine. Ba e ordine de spițerie... Ca să te
Condotierul fantezie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7417_a_8742]
-
cu jertfă omenească - e numai așa - un joc." Oricât s-ar părea de bizar felul în care un scriitor folosește punctuația, nimeni - dar absolut nimeni! - nu-și poate lua libertatea să-l amendeze. Fără să fie vorba numai de sacralitatea verbului scris care în vremurile noastre nu și-ar mai avea, chipurile, rostul, e, mai degrabă, vorba de semnificații pe care punctuația folosită de un scriitor nu ni le relevă de la primă lectură. Sunt și altfel de libertăți pe care și
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
lor adevărată. Înțelegere, de la intellegere, bunica înțelegerii noastre de astăzi. Nu-i o minune că infinitivul vechi, noi l-am păstrat intact? Cel mult, dacă înțepat ca de un spin i-am dat un sunet și un înțeles mai aspru... Verb limpede, răspicat, nerv al unei orientări istorice lucide. Sub acțiunea lui, realitatea capătă proporții firești. Și fiindcă totul este inteligibil, efortul pare mai ușor, dificultatea mai lesne de biruit. Numai utopia nu are dificultăți, nepunând nicio problemă, universalul planând deasupra
Intellego – înțelegere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6867_a_8192]
-
ale Parlamentului (străjuite de statuile unor figuri exemplare, de la Richard Inimă de Leu pînă la Cromwell), despre Westminster Abbey, despre terifianta închisoare „Clink" (al cărei nume poate fi ori o aluzie interjecțională la sunetul făcut de lanțuri, ori un vechi verb englezesc, cu etimologie necunoscută, to clink, care ar fi însemnat „a lega"), de pe malul drept al Tamisei, despre cocheta casă memorială a lui Dickens (de pe Doughty Street, aproape de British Museum), despre sumbrul Turn al Londrei sau despre sarcofagul amiralului Nelson
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
sunteți doar ornamente, adjectivele replicau suntem mult mai des chemate să existăm decât voi, vedeți cum în poezie adjectivele precumpănesc asupra substantivelor, acestea îi dădeau înainte, depinde de poem, substantivul stă la baza poeziilor și romanelor, până ce enormul contingent al verbelor a intrat în dezbatere, zgomotos, afirmând că acțiunea este totul și că doar verbul agită frazele. El însă nu lua parte la discuții pentru că erau ambele, substantiv și adjectiv, lucru demonstrabil cu orice dicționar (...)". Acum cuvântul pe care l-ai
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
vedeți cum în poezie adjectivele precumpănesc asupra substantivelor, acestea îi dădeau înainte, depinde de poem, substantivul stă la baza poeziilor și romanelor, până ce enormul contingent al verbelor a intrat în dezbatere, zgomotos, afirmând că acțiunea este totul și că doar verbul agită frazele. El însă nu lua parte la discuții pentru că erau ambele, substantiv și adjectiv, lucru demonstrabil cu orice dicționar (...)". Acum cuvântul pe care l-ai îndrăgit nu-ți mai este de folos, Antonio Olinto, acolo unde ai plecat să
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
sunt doar câteva dintre reproșurile pe care i le-au făcut. Iată concluzia pe care a tras-o jurnalistul: Sunt un tip care povestește prea multe despre dezmățurile culinare ale familiei, un pic (mai mult) lăudăros și nu păstrezi același “verb” și atitudine de pe facebook și-n fața camerei. Știu mai mult, dar nu vreau să zic. Că un fanatic ascet, un abstinent fără haz ce mă aflu. Aș fi deranjant dacă mi-aș pune silicoane de dragul audienței și sunt așa
Victor Ciutacu, ”o lepră simpatică”. Vezi cine zice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/67766_a_69091]
-
inepuizabilă inventivitate, de-o mirabilă vervă (i s-ar putea asocia lui Șerban Foarță doar strălucitorul Luca Pițu, inventator și d-sa al unui idiom lingvistic, bizuit pe ingenioase jonglerii erudite, la fel de personal-apetisant). Ia naștere astfel un univers compus din verbe, care, deși, în principiu, „un fenomen de ordin germinativ", „transmitere a unei dispoziții", spre a-l cita pe Roland Barthes, constituie totodată o obiectivare. O distanțare de sine a eului creator, marcată de privirea sa ironică aruncată inclusiv asupra mecanismelor
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
exorcizare a zonelor obscure ale ființei cu ajutorul instrumentului lingvistic: „Noi facem caz de așa-zisa «criză a limbajului» sau «a comunicării», cînd, de fapt, acesteia din urmă îi preferăm pălăvrăgeala, vorbăria vacuă, taifasul, radotage-ul fără noimă, die Gerede". Deși însuși verbul atît de maleabil, apt a lua impredictibile înfățișări, posedă un fond demonic prin funcția sa disimulatoare, confirmată de un celebru adagiu: „Unul de-al nostru, Charles Maurice de Talleyrand, a spus că omului i-a fost dat cuvîntul «pour deguiser
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
Cum zboară, deci, Luceafărul? În prima citare cerurile se succed unul peste altul deasupra-i, deasupra lui iar zborul le străpunge, este în sus. În ultima citare, însă, lipsește virgula, deci „i" nu mai este pronume, deasupra lui - ci devine verb: un cer de stele dedesupt deasupra este cer de stele. Cerurile se succed cu viteza fulgerului în sus, deasupra lui - deci Luceafărul zboară... în jos. Gheorghe Doca nici nu știe că în această ultimă citațiune aproape se întâlnește cu Eminescu
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Ambianța e supusă unei evanescențe rezultate din dereglarea senzoriului. Poeta se arată cuprinsă de teama că zorii nu vor mai veni, că în odaie se zbate o culoare firavă, care cerșește lumina ce n-o mai poate îmbrățișa în "neliniștea verbelor", mai exact "în participiul curat / optativul vremelnic/ în indecis subjonctiv" (Nocturnă), privește norii decolorați plutitori peste ape, constată cum ziua de azi s-a topit aidoma aburului, își spală rănile cu amintiri și iluzii. Peisajul pe care-l cutreieră e
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
Partidul Democrat din Internaționala Socialistă și de a-l duce în partidul popularilor europeni. Așa cum am făcut și cu Partidul Național Liberal acum. Cred că în România e nevoie de acțiune politică serioasă, nu neapărat de apariții televizate, pline de verb gol". Sorin Frunzăverde a mai precizat că până în data de 5 august vor fi terminate analizele sociologice privind candidatul dreptei pentru Cotroceni.
Sorin Frunzăverde, dezvăluiri din culise. "Am fost împreună în SUA" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78917_a_80242]
-
a treia polisemia cuvîntului "ușă", mi se pare tare. Îi învață cineva la școală să umble cu DEX-ul, cum să caute acolo, în acest instrument de bază, îl au acasă toți copilașii? Nu e mai normal să ceri pentru verbe, mult mai la îndemînă și mai de folos? În fine, exemplele ar putea să continue mult și bine. Variațiuni pe aceeași temă. Mi-e silă. Mi-e imposibil să pricep că cineva permite această bătaie de joc. Cumplită. La nivel
Cui i-e frică de manuale? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7903_a_9228]
-
de întrebare. Eu cred că Iohannis nu apucă să intre în competiție", a spus jurnalistul la Realitatea TV. Horia Alexandrescu mai crede că Antonescu ar fi putut da puțin elan bătăliei pentru prezidențiale: "Asta nu numai pentru că are discursul, are verbul și e foarte bun la confruntări, ci mai ales pentru că ar fi fost o confruntare între cei doi aliați, Ponta și Antonescu. Vă dați seama ce ar fi fost. Ei își cunosc bine secretele, și le-au împărtășit. Ar fi
Horia Alexandrescu, verdict îngrijorător pentru Klaus Iohannis by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79182_a_80507]
-
pasca (după opinia etnologului Simion Florea Marian; alți cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de "pasca"). La plural, acest cuvînt face "paști": o pasca, două paști, conform unei alternante obișnuite în românește, cum e și în verbul a paste: "să pasca, să paști" sau a naște: "să nască, să naști" etc. Așadar, Paști e pluralul de la pasca. Resimțit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
trainic totuși, ferit dar triumfal. Era din pași și umbră, din a nu fi și-a fire, Statornic în credința pe care o purta, Hlamidă din granitul ce-l colinda, subțire, în presimțirea formei și-ntru jertfirea sa. Răstignit Răstignit, am verbul pe hârtie, Crima mea de taină și mereu; Bănuiesc pe nimeni că îl știe, Cum să fac să nu-l mai știu nici eu?! Dar, cuvânt cum sunt, alerg în stradă; Pistoletul primului soldat Prin lunetă astăzi vrea să vadă
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7963_a_9288]
-
Ťpaparazzať tomnatică a fost Ťinfiltratăť în intimitatea vedetei" (EZ 2610, 2001, 1); "hop și paparazza de mama cu poze" (petz.ro); "era evidentă rea-voința acelei paparazze care se voia Ťziaristăť" (forum Gândul, 24.05.2007). S-a format și un verb, care apare deocamdată doar ca participiu, în construcție pasivă sau la perfectul compus: "este din când în când paparazzat" (hotnews.ro, 28.03.2008); "o rubrică unde toți cei de aici putem pune poze, sau ce am mai paparazzat noi
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
toate urile, toate nopțile", hrănindu-se unul pe alta, însoțindu-se, născînd și surpînd înșelătoare echilibre. Poetul nu-i, de bună seamă, făcut pentru rezolvare. Nici poezia lui, care stîrnește și nu astîmpără, cauterizează și nu vindecă. Rana ațîță, romantic, verbul și, arghezian, cumplita rîie sufletească. O boală luată de la lume și redată, cu infinit mai multe și mai adînci escare, ei. Spre noptatică, înfricoșată vedere. Se mai poate, așadar, scrie poezie după Auschwitz? Vai, da...
Chinuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7796_a_9121]