1,202 matches
-
le treceau în categoria textelor ce aduc numai ură și răutate oamenilor fiind o plăsmu- ire a Satanei. Informațiile din scrierile mandeene coincid cu cele de pe tăblițele de plumb ale geților descoperite la Sinaia și trebuie să le luăm ca veridice pentru că nu ei au pus la cale planul criminal de stăpînire a lumii ci au fost victimele acelor hoarde de fanatici și ucigași ivriți. Și scriitorii romani din acele vreme, Pliniu cel Bătrin(23-79), Marțial(43-103), Plutarh(50-120) și Juvenal
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
accelerării globalizării la sfârșitul mileniului al doilea îl reprezintă, fără îndoială, internaționalizarea capitalului, dezvoltarea rapidă a companiilor, monopolurilor și trusturilor suprastatale, care prin implicarea lor în economiile locale, au tendința de a anula autoritatea statului. Economia SUA reprezintă cel mai veridic exemplu din acest punct de vedere, companiile americane jucând în același timp rolul principal în economia mondială. Alături de marii coloși economici ai lumii au simțit necesitatea realizării unor tratate și înțelegeri interstatale, în primul rând grupul celor cinci (G5), care
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
mise en scène esthétique. Le héros devient l'aventurier et l'aventure devient le tour de force d'un discours bien retenu" [Blanchot, p.555]. Flaubert și școala lui Emile Zola consideră mediocritatea drept însemn al adevărului. Personajele lor sunt veridice prin faptul că nu sunt nici complet albe, nici complet negre, nici exagerate. În noua situație socială, în condițiile căreia se schimbă reprezentările tradiționale despre om și locul lor în lume, personajul tipic și individual, ale cărui trăsături individuale sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ar fi inventat tot: și autorul, și cartea! Intervievat după apariția cărții, Bellow și-a regretat cruzimea portretistică, dar nu a retractat-o: s-a plâns că oamenii sunt prea înclinați să-l citească literal: se întreabă dacă evocarea este veridică, dacă faptele relatate au avut loc în realitate 18. E ușor să-ți condamni cititorii pentru confuzia dintre ficțiune, memorie și istorie. Astfel, etica amintirii devine o exigență deplasată, iar ideea că ficțiunea are vreun raport cu adevărul istoric sună
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe care-l cuprinde cartea. Cu toate aceste stridențe tributare epocii, materialul de viață e atât de pregnant, intuițiile psihologice atât de numeroase, galeria fizionomiilor atât de bogată, încât senzația de minciună și fals istoric se estompează, iar scrierea devine veridică, adică eficace și în plan propagandistic. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Mecanicul și alți oameni de azi (în colaborare cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București, 1955; Străinul, București, 1955; Setea, București, 1958; Cuba, teritoriu liber al Americii, București, 1962; Columna, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
aflate în sfera de influență a URSS., r.s. are drept principiu conducător „zugrăvirea realității în dezvoltarea ei revoluționară”. Preluând conceptul de realism întemeiat pe ideea artistotelică de mimesis, r.s. își propune crearea unei literaturi - și a unei arte - veridice, orientate de concepția despre lume și viață a „avangardei clasei muncitoare”. O asemenea literatură a început să se scrie înainte de revoluția din octombrie 1917, prima operă exemplară fiind considerat romanul Mama (1906) de Maxim Gorki. Reflectarea realității din perspectiva „socialismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
transformare socială, în virtutea legilor istorice. Produs și expresie a noii societăți, arta trebuia să înfățișeze opera de edificare a acesteia într-un fel care să dinamizeze conștiințele, să insufle elan revoluționar, să mobilizeze masele în acțiunea constructivă a noului. „Zugrăvirea veridică și istoricește concretă a realității - specifică documentele Congresului din 1934 - se îmbină cu sarcina influențării ideologice și a educării oamenilor muncii în spiritul socialismului.” Literatura, arta r.s. implică prin definiție angajarea comunistă, partinitatea. Existența, începând cu baza ei socială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
s-au mărit. [...] Talentații actori sovietici au creat o întreagă galerie de figuri ale minunaților noștri contemporani. Oțelarul fruntaș și modesta învățătoare de la țară, curajosul aviator sovietic și vestitul savant patriot, colhoznicii din Cuban și tinerii eroi din Crasnodon, înfățișați veridic pe ecran, au devenit prietenii noștri, întipărindu-ni-se în minte pentru mulți ani. Spre cinematografia sovietică - cea mai înaintată și cu cel mai înaintat nivel ideologic - își îndreaptă privirile cineaștii progresiști din întreaga lume. Sub influența binefăcătoare a artei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cinematografia țărilor de democrație populară. Fără a se lăsa intimidați de persecuții sălbatice, de prigoană și închisoare, regizorii și scenariștii progresiști din țările capitaliste protestează cu indignare împotriva filmelor care fac propagandă pentru război ; ei se străduiesc să creeze opere veridice, realiste, opuse putredei cinematografii burgheze. [...] Succesul sau insuccesul viitorului film depinde în primul rînd de scenariu. Scenariul este baza filmului. Liniile directoare trasate în acest document vor marca întregul deceniu 6 al filmului românesc. Sunt semnificative, de asemenea, pentru modul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pasiune, cu un discernământ critic deseori amar, dar niciodată indiferent a fost refuzul de a inventa o idilă. Scopul nostru comun în această conversație a fost analiza onestă, fără menajamente, dar, dincolo de acest angajament constitutiv al istoricului și al martorului veridic pe care îl împărtășim, a rămas faptul că, dinspre parte mea, am încercat să scot tema excepției românești din categoria fatalităților istorice obiective și să o înscriu în istoria concretă a postcomunismului, cu opțiunile lui deschise și cu expresia politică
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
viziune, cultivând motivul evadării onirice și imaginea serafică a unor personaje feminine angelice, deposedate de individualitate, simple simboluri sau alegorii. Donna angelicata, a cărei prezență sau importanță nu poate fi ignorată, tinde totuși să facă loc unei donna demonicata mai veridice, mai autentice și mult mai comice. Prin evidențierea unei percepții mai mult decât actuale a personajului feminin, lucrarea noastră își propune să reamintească că cei doi scriitori de la sfârșitul Evului Mediu pot fi considerați spirite inovatoare, le subliniază meritul de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
modalitate pentru o femeie să dobândească un statut social. Wyf are conform Oxford English Dictionary mai multe sensuri 365. Când se declară soție, femeia actualizează, de fapt, toate conotațiile acestui cuvânt. Reprezintă un fel de arhetip al nevestei, o creatură veridică, plină de amuzament, deși uneori stârnește oroare. Pornind de aici, Justinus, personaj masculin în Povestirea negustorului, și Chaucer în Envoi à Bukton o portretizează ca pe o înspăimântătoare avertizare la adresa soțiilor. Este „arhinevasta”(Archewyf)366, pare a cuprinde în ființa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lucru, se bucură când partenerul suferă, e lipsită de scrupule și milă, înclinată doar spre plăcere. Ilustrează o adevărată forță a naturii căreia nimic nu i se poate împotrivi. Cu toate acestea însă „mulți consideră că târgoveața din Bath este veridică.”386 Tot ce ține de ea stă sub imperiul exagerării, al caricaturalului, chiar al grotescului. Limitele sunt depășite, tocmai pentru a spori conturul unui personaj de o vitalitate impresionantă. Chiar dacă viața personajului feminin este marcată de sterilitate, cuvintele ei sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
the Canterbury Tales, ed. cit., p. 228. 563 Christopher Nissen, Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, p. 9. (trad. n.) 153 viciul pare mai veridic decât virtutea. Dar ambele povestiri, așezate cu grijă la începutul și sfârșitul comediei sale umane, relevă aceleași tehnici și motive. În ambele cazuri dinamica povestirii este împinsă dincolo de limitele firescului, tocmai pentru a evidenția amuzamentul narațiunii, și în ambele găsim
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
interesant ține de faptul că durerea pierderii și a plângerii femeii iubite duce la rememorarea unor imagini din trecut încărcate de bucurie 647. „Ampla descriere extrem de laudativă a ducesei, deși în mare măsură tributară convențiilor literare medievale, pare să fie veridică. Blanche, spun mărturiile vremii, a moștenit caracterul integru și bunătatea tatălui ei Henry, primul duce de Lancaster. Căsătoria ei, în 1359, cu John of Gaunt a fost deosebit de fericită. La moartea ducesei, ducele a așezat o impresionantă efigie și un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tare/ Cănflăcărase lumea asta mare/ și orice ins o îndrăgea cu foc.”687 Personajele feminine față de care autorul manifestă intenția glorificării au ceva de basm, cel puțin în surprinderea trăsăturilor fizice, de altfel ele vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun și-mare/ Iubire caldă, bună, credincioasă,/ Plină de farmec, blândă și frumoasă,/ Pe cin’ să fi iubit decât pe ea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă dragostea este autentică, nu au încheiat o căsătorie bazată doar pe interese pecuniare. Cu toate acestea, personajele nu par veridice: relația dintre cavaler și doamna sa este denumită un acord („an humble wys accord”), oferă imaginea unei false înțelepciuni și virtuți.821 Cât timp soțul este plecat la război, deoarece, ca orice cavaler adevărat, nu se simte pe deplin împlinit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a căit,/ și o mai iert din milă, negreșit.”966 Personajul feminin din poemul chaucerian ilustrează, aparent, o donna angelicata, ea reușește să coboare din spațiul unei idealități artificiale, în care o poziționase îndrăgostitul Troil, în acela mundan, mult mai veridic. La începutul poemului nu știm mai nimic despre ea, cu excepția faptului că este încântătoare, frumoasă ca un înger, o creatură legată indiscutabil de spațiul celest: „Cresida o chema pe-acea domniță,/ Iar după gândul meu, în Troia toată/ Mai gingașă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui ambivalentă. Aceste observații considerăm că sunt perfect aplicabile și în cazul creației boccaccești. Cresida rămâne un personaj feminin controversat. Nu deducem foarte clar, din întregul ansamblu al operei, dacă a fost victimă sau o forță distrugătoare. Este un personaj veridic, deoarece are această capacitate de a se schimba, nu mai este doar un miraj sau o prezență constantă de la începutul narațiunii până la sfârșit. Pentru a ne da seama de felul în care Chaucer a conturat personajul cât mai viu nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai curând, decât acuzând-o.1009 Tipurile tradiționale feminine în Evul Mediu o reprezentau fie pe Eva, fie pe Maria, întruchipări ale răului sau ale binelui absolut, dar nici una dintre aceste catalogări nu era prea confortabilă, din punct de vedere veridic, deoarece nu se plia pe adevărata natură umană, ce nu cunoaște decât rar extremele, fiind, în general, un complex de calități și defecte. Personajele feminine chauceriene nu mai ilustrează însă abstracțiuni, portretul lor este făcut într-o manieră realistă, autorul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
simbolice, adorate pentru virtuțile pe care le deținea, înscriindu-se pe linia prefigurată de doi precursori iluștri, Dante Alighieri și Francesco Petrarca, cei doi scriitori au reușit să conștientizeze că acest model pozitiv, donna angelicata, nu este, de fapt, unul veridic, pe gustul unor spirite laice și realiste cum sunt cele de la sfârșitul Evului Mediu. De aici demistificarea unui prototip feminin pozitiv și preferința pentru o nouă tipologie, profund ancorată în mundan, care se face auzită, care are o voce distinctă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a profesorilor. Pe de altă parte, am pregătit liceenii prin abordarea unor teme și exerciții utile rolului de observator în desfășurarea cercetării. De asemenea, am corelat protocoalele de observație de la cinci liceeni pentru fiecare profesor investigat în vederea obținerii unor rezultate veridice și prelucrării statistice a datelor colectate. Din analiza și interpretarea rezultatelor obținute, am conturat profiluri ale profesorilor care devalorizează gesturile (cu reactivitate accentuată la stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cea mai evidentă a conflictului. Are loc violența verbală și/sau fizică. Comportamentul scapă de sub control rațional. 3. După raportul dintre situația dată și percepția părților aflate în conflict asupra situației, distingem (Deutsch, 1973, apud Milcu, 2005, pp. 50-55): • conflictul veridic. Este "acel conflict existent în mod obiectiv și corect perceput de părțile implicate", situație însă prea puțin întâlnită în viața cotidiană. În general, acest tip de conflict este greu de rezolvat pe calea înțelegerii, dar nu imposibil. Pot fi implicate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o anchetă circumstanțială și controlată. Știind aceasta, putem fi preveniți împotriva acestor surse de distorsiune. Suntem invitați să fim cinstiți din punct de vedere intelectual: să acceptăm faptele demonstrate, deoarece "faptele sunt mai respectabile decât un magistrat", să acceptăm informațiile veridice, chiar dacă ne contrazic propriile idei, să fim imparțiali, în ciuda simpatiilor și animozităților personale. Obiectivitatea nu presupune să știm tot despre un subiect și să fim capabili să-l explicăm din toate perspectivele, în întreaga lui complexitate. Obiectivitatea cere să facem
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Moctézuma făcuse asta pentru că îi credea zei, îi lua drept zei, și îndeplinea cultul ca pentru niște zei. De aceea le-a pus numele de "zeii-veniți-din-cer"; iar pe negri i-au numit "zeii-murdari"92. Un alt document la fel de important, Istoria veridică a cuceririi Noii Spanii este darea de seamă a lui Bernard Díaz del Castillo, membru în mica armată condusă de Cortes. Episodul are loc în 1521, în timpul asedierii capitalei Imperiului aztec, Mexico-Tenochtitlan. Îngroziți, spaniolii asistă de departe, neputincioși, la sacrificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]