5,522 matches
-
tePod DJ172 - Zagra avalPod DJ172 intre Zagra si MocodPod DN17D loc. Mocod moderată M.T.I., C.N.A.I.R., Autorități locale, C.J. Buget național 73 r. Țibleș - av. loc. Suplai M41-RO45 Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase Amenajare si automatizare statie hidrometrica Mocod moderată M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale Buget național
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
fenomenelor hidrologice periculoase Amenajare si automatizare statie hidrometrica Mocod moderată M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale Buget național 74 r. Țibleș - av. loc. Suplai M41-RO45 Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și prognoză a fenomenelor hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanți, torenți pâraie, viituri rapide în bazine hidrografice mici, creșteri rapide de niveluri etc.) Îmbunătățirea capabilităților de monitorizare și detecție a fenomenelor hidrologice periculoase Amenajare si automatizare stație hidrometrica Suplai moderată M.M.A.P., A.N.M., I.N.H.G.A., A.N.A.R.-A.B.A., M.A.I. (I.G.S.U.), Autorități locale Buget național
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
pentru municipiul Dej (conform Strategiei Naționale). Notă 2: Modelul hidraulic indică o sursă de inundabilitate secundară generată de depășirea malului stâng și a drumului E576 în capătul liniei de apărare existente. Întrucât linia de apărare nu poate fi închisă în versant datorită drumului existent, pentru soluționarea completă a problemei de inundabilitate în municipiul Dej, este necesară o supraînălțare locală a drumului E576 cu circa 0.38 -1 m. Figura 3: Limita de inundabilitate pre și post implementare proiect Q1% ... 4.2. Analiza multi-criterială
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
amenajare pentru suprafața de fond forestier de 240,00 ha ca fond forestier proprietate privată. Din punct de vedere fizico - geografic teritoriul studiat face parte din ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, fiind situat pe versantul estic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. Sub aspect fitoclimatic, arboretele din U.P. I Murga Mare sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete. Altitudinal, arboretele studiate
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
proprietate privată. Din punct de vedere fizico - geografic teritoriul studiat face parte din ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, fiind situat pe versantul estic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. Sub aspect fitoclimatic, arboretele din U.P. I Murga Mare sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete. Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 480 m (u.a. 127) și 1400 m (u.a. 138
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
de 1948 Pentru perioada de până în anul 1948 gospodărirea acestor păduri s-a făcut pe baza unor regulamente de exploatare în regim de codru. Pădurile studiate în cadrul U.P. I Murga Mare, din cauza faptului că sunt situate pe versanți greu accesibili (pante de peste 45 grade), nu au fost exploatate în scop comercial, s-au extras doar exemplare de fag pentru nevoile personale ale proprietarilor. Înainte de anul 1948 gospodărirea pădurilor particulare s-a făcut în conformitate cu prevederile
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
programul de amenajare silvică AS. ... 4.2. Elemente generale privind cadrul natural U.P. I Murga Mare este amplasată pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești Jiu, județul Gorj, în ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, pe versantul vestic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (în Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. 4.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică și neozoică, aparține zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Murga Mare este amplasată pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești Jiu, județul Gorj, în ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, pe versantul vestic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (în Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. 4.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică și neozoică, aparține zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic și este alcătuit din șisturi cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de roci mai dure a influențat configurația terenului (fragmentarea și diferențierea reliefului). Versanții teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal pluviodenudării și eroziunii fluvio- torențiale. Stăvilirea proceselor de degradare și menținerea echilibrului dinamic se realizează prin menținerea și îmbunătățirea stării fitosanitare a arboretelor. ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
temperaturi medii anuale mai mari de 0°C și cu temperatura medie a lunii iulie între 10-16°C și cu precipitații medii anuale de 930-1200 mm. în cadrul acestui sector se deosebesc două ținuturi de climă: – IV-C(V) - climă de munte de versanți cu expoziție predominant vestică, ce se caracterizează printr-un climat dinamic; ... – IV-C(E) - climă de munte de versanți cu expoziții predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
precipitații medii anuale de 930-1200 mm. în cadrul acestui sector se deosebesc două ținuturi de climă: – IV-C(V) - climă de munte de versanți cu expoziție predominant vestică, ce se caracterizează printr-un climat dinamic; ... – IV-C(E) - climă de munte de versanți cu expoziții predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanților adăpostiți. ... Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
expoziție predominant vestică, ce se caracterizează printr-un climat dinamic; ... – IV-C(E) - climă de munte de versanți cu expoziții predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanților adăpostiți. ... Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică caracteristică acestei zone. Relieful acționează asupra elementelor meteorologice prin orientarea și înclinarea versanților și configurația principalelor unități de relief, determinând etajare climatică a teritoriului
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanților adăpostiți. ... Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică caracteristică acestei zone. Relieful acționează asupra elementelor meteorologice prin orientarea și înclinarea versanților și configurația principalelor unități de relief, determinând etajare climatică a teritoriului și o mulțime de topoclimate. 4.2.4.1. Regimul termic Temperatura aerului prezintă importante variații lunare și anuale. Oscilațiile termice au un caracter pronunțat mai ales între punctele cele mai joase
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
pe fondul climatului zonal (al microclimatului) se realizează o compartimentare, și diversificare a climei, diferențiindu-se totodată anumite tipuri de climă, apărând astfel o zonalitate climatică verticală. Pe acest fundal al zonalității locale latitudinale și altitudinale, formele de relief, orientarea versanților și poziția acestora imprimă modificări locale, uneori esențiale în caracteristicile vremii și climei, determinând climate locale sau topoclimate specifice. Principalii indicatori climatici menționați mai sus ne arată că în teritoriul luat în studiu, climatul nu este foarte favorabil dezvoltării vegetației
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
în jurul datei de 1-15 mai, iar coacerea semințelor se realizează între 25 septembrie-15 octombrie. Față de datele prezentate în literatura de specialitate în zonă se constată o întârziere a fenomenelor fenologice primăvara și o coacere mai rapidă toamna pe versanții cu expoziții umbrite, pe văile cu circulație atmosferică redusă și la altitudini mai mari. Indicatorii sintetici ai principalilor indici de umiditate și ariditate sunt dați în tabelul următor. Tabelul 4.2.4.4.1 Indicatori sintetici ai climei Indicatori sintetici Stația Anual Primăvara
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
20 cm, urmat de materialul parental care are cel puțin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrișuri. Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată (litosolurile apar pe versanții cu înclinare mare din Defileul Jiului). Caracterizarea condițiilor și a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură și compoziție mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau ieșite de sub
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
pădure Factori și determinanți ecologici limitativi Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri Recomandări și riscuri Compoziția optimă Tratament FM_1 + FD_4- ETAJUL MONTAN - PREMONTAN DE FĂGETE 4.1.2.0. Montan-premontan de făgete Bi, stâncărie și eroziune excesivă. Stațiune întâlnită pe versanți abrupți sau foarte repezi. Solul întâlnit este litosol distric, volum edafic mic. Bonitatea este inferioară pentru fag. 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) Substanțele nutritive, apa accesibilă, volumul edafic mic Menținerea consistenței pline și introducerea molidului și a
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
cretacicului, până la mijlocul perioadei pliocene. Etapa depunerii stratelor sedimentare a început ca urmare a pătrunderii apelor marine în Bazinul Transilvaniei. Caracterul subsident al noului bazin format a dus la o acumulare lentă a depozitelor sedimentare. Acestea provin de pe versanții din jurul bazinului transilvan și s-au depus sub forma unor orizonturi alternante de marne, nisipuri, pietrișuri și călcare, de diferite grosimi. Mișcările de înălțare a zonei carpatice din perioada pliocenă au determinat retragerea apelor marine și adâncirea văilor râurilor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și nisipoase au facilitat o denudare mai intensă și o evoluție a versanților, care sunt acoperiți de strate groase de deluvii, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În nordul și vestul Podișului Hârtibaciului sunt dominante formațiunile pliocene, reprezentate prin depozite pannoniene de nisipuri și marne, cu grosimi între 600 și 800 m. Orizonturile de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
prin depozite pannoniene de nisipuri și marne, cu grosimi între 600 și 800 m. Orizonturile de nisipuri se intercalează cu gresii, atât stratificate, cât și concreționare, care au forme sferoide sau discoidale. Intercalațiile masive de nisipuri cimentate au împiedicat evoluția versanților, care sunt caracterizați printr-o declivitate pronunțată și un profil rectiliniu și, în unele zone, ușor convex. Tectonica stratelor este legată de mișcările postpannonice. Condițiile tectonice - domuri și branhianticlinale și cele litologice - alternanțe de nisipuri, roci gazeifere, marne și roci
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și dimensiunii maselor dislocate, al formei, vârstei și al gradului de stabilizare, conform Grecu, 2012. Alunecările de teren de tip glimee sunt tipice atât prin profunzimea mare cât și prin suprafața afectată; acestea apar în general la contactul pliocen-sarmațian pe versanții despăduriți. Pot ocupa versanții în totalitate, sau pot fi suspendate pe versanți, sau pot afecta cumpăna de ape ca la Apold, conform Grecu, 2012. Tot pe suprafețe mari se manifestă și alunecările profunde de teren, unde grosimea materialului deplasată variază
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
al formei, vârstei și al gradului de stabilizare, conform Grecu, 2012. Alunecările de teren de tip glimee sunt tipice atât prin profunzimea mare cât și prin suprafața afectată; acestea apar în general la contactul pliocen-sarmațian pe versanții despăduriți. Pot ocupa versanții în totalitate, sau pot fi suspendate pe versanți, sau pot afecta cumpăna de ape ca la Apold, conform Grecu, 2012. Tot pe suprafețe mari se manifestă și alunecările profunde de teren, unde grosimea materialului deplasată variază între 2 și 5
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
conform Grecu, 2012. Alunecările de teren de tip glimee sunt tipice atât prin profunzimea mare cât și prin suprafața afectată; acestea apar în general la contactul pliocen-sarmațian pe versanții despăduriți. Pot ocupa versanții în totalitate, sau pot fi suspendate pe versanți, sau pot afecta cumpăna de ape ca la Apold, conform Grecu, 2012. Tot pe suprafețe mari se manifestă și alunecările profunde de teren, unde grosimea materialului deplasată variază între 2 și 5 metri. Aceste tipuri de alunecări de teren sunt
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
afluent important, Metiș, conform Sorocovschi, 2009. Văile care drenează partea de nord a Podișului Hârtibaciului, prezintă cueste liniare în partea stângă, care au lungimi de până la câțiva kilometri - Șoneiu și Grecu, 1987. Văile cu profil asimetric, se caracterizează prin versanți de tip suprafețe cvasistructurale - lungi, domoli și bine conservați, contrastează puternic cu versanții opuși de tip cueste, puternic degradați de procesele de eroziune - cu covor vegetal puțin consistent și cu valoare economică scăzută, mai ales în zonele cu expoziție însorită
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Podișului Hârtibaciului, prezintă cueste liniare în partea stângă, care au lungimi de până la câțiva kilometri - Șoneiu și Grecu, 1987. Văile cu profil asimetric, se caracterizează prin versanți de tip suprafețe cvasistructurale - lungi, domoli și bine conservați, contrastează puternic cu versanții opuși de tip cueste, puternic degradați de procesele de eroziune - cu covor vegetal puțin consistent și cu valoare economică scăzută, mai ales în zonele cu expoziție însorită - tufărișuri, ierburi xerofile, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Râul Visa are o lungime
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]