1,978 matches
-
și care se situează la limita dintre umanitate și transcendență (cf. aluziei la "Marea Iarnă" și la "Sfârșitul lumii": omul josnic este cel care nu trăiește în obsesia acestei teribile limite). Mulțimea de paragrafe apropie textul de un decupaj în versete, în unități de rostire. Prin urmare, cât privește decupajele textuale, Mérimée și Bloy au păreri diferite. Acolo unde primul acceptă convențiile narative, al doilea amenință fără încetare că va zdrobi decupările romanești convenționale sub presiunea unei vociferări care va institui
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scrisă cu cea nescrisă, o formulă rostită este susținută de numeroase exemple, lansându se într-o adevărată bătălie verbală. „Cazul” pe care îl susține are fundament în doctrina Sfântului Apostol Pavel, dar târgoveața citază de fiecare dată doar jumătate din versetul paulin și ignoră ceea ce omite. Fragmentului din I Corinteni 7, 4 conform căruia „Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia” îi dă o nouă interpretare, eronată: „Să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaj fabulos, un fel de demon „pe care nimeni / Nu l-a văzut decât în somn” și care, pentru ca să existe, trebuie creat prin cuvânt, rămânând, totuși, principe al necuvântului: „Tată cuvintelor din mine / Și peste nerostire domn.” Prin sonoritatea unor versete, poemul devine o adevărată replică la Cântarea Cântărilor, opunând erosului foarte senzual de acolo o senzualitate de lume florală, serafică. În zona suavului și - de astă dată - a fragmentarului, în registrul liric al confidenței se înscriu paginile din Poezii (1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
frecvent utilizate de gnostici În polemică directă cu Gen. 1:1-2, unde este sugerat că Dumnezeu a creat cerurile și pămîntul, Însă n-a creat Haosul (tôhû-wa-bôhû), Întunericul și Apele. Gnosticii dau dovadă de o remarcabilă consecvență În interpretarea primului verset al Genezei ca mărturie a unui anumit dualism, potrivit căruia la Început au fost Dumnezeu și alte principii: Haosul, Întunericul, Apele. Soluția dată de gnostici acestei probleme, care În ochii lor nu era numai nondualistă, ci și În mod clar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ce nu are cunoștiință de faptul că deasupra lui există adevăratul Dumnezeu. Rezultatele unei asemenea lecturi sînt cît se poate de surprinzătoare, căci ni se oferă o explicație sui generis a faptului că Adîncul (Abisul), Întunericul și Apele din primul verset al Cărții Genezei nu par să fi fost create de Demiurg. Dacă Demiurgul este numai un al doilea Dumnezeu, atunci tot ceea ce Îl precedă poate fi atribuit celuilalt Dumnezeu. În principiu, nu i s-ar putea aduce nici o obiecție serioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
s-au gîndit nici un moment la mileniile de raționalism ce aveau să urmeze după ei. În cursul unor lecții pe care le-am ținut În anul 1987 la Universitatea din Chicago, am ajuns, Împreună cu studenții, la concluzia că primele două versete ale Genezei ar admite aproximativ cincizeci de interpretări diferite. Începînd de la primele cuvinte: „La Început a făcut Dumnezeu cerurile* și pămîntul”. Acestea au fost interpretate de unii kabbaliști ca semnificînd că cerul și pămîntul au fost create În, sau prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sădit./ Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărîmi și vreme să zidești./ Vreme este să plîngi și vreme să rîzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești” (Ecclesiastul, 3. 1-4). Capitolul de unde provin aceste versete vechi testamentare poartă titlul Vremea tuturor lucrurilor. Deosebirea omului de animal. Ultima parte mi se pare semnificativă pentru înțelesul antropologic. A doua normă care reglementează textele în discuție arată că bocetul este o specialitate a femeilor, fie că sunt vizate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și iluzia că Miorița ne fortifică (întărește) în momente grele, care vin ca urgiile din toate direcțiile. Desigur, ține de un resort mistic și de neînțeles această putere de rezistență și de întoarcere către sine, spre adîncurile ființei, ca în versetul vechi testamentar: „Acolo șezum și plînsem”. Ne-a fost de folos de vreme ce încă rezistăm. Ar trebui să ne construim și noi un monument al aducerii aminte, din aceeași dorință de întărire sufletească. Dar nouă ni se impune să ne distrugem
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale demiurgului"134. Consecințele acestei atitudini nu numai că susține ideea analizei naturii, dar o și consideră ca obligație a "drept credincioșilor": "că legea pretinde reflexia asupra celor ce există și strădania lor pentru intelect rezultă limpede din mai multe versete ale Cărții Domnului"135. Conform acestui mod de a privi adevărul se poate vorbi despre o superioritate a adevărului rațional față de cel revelat și astfel zicala filosofia ancila teologiae, capătă noi valențe. Într-adevăr știința este o slujitoare a teologiei
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
când e găsit - adică atunci când facultatea hermeneutică nu se mai exercită - e factor de moarte. Căci Graalul este nimicul, iar căutarea lui nu este ceva care ne apropie de el, ci care ne desparte"746. În această lumină apare înțelesul versetului fericiți cei săraci cu duhul, din mesajul trimis lui Pantelimon de către Sanda Irineu: "Au fost mulți săraci cu duhul în toată lumea asta a noastră. Dar cel mai faimos tot Parsifal a rămas. Căci a fost singurul care a întrebat: unde
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
suitelor de fraze la fel cum partiturile le fixează pe cele ale sunetelor și suitelor de sunete. Într-o biserică, preotul și credincioșii, chiar și cînd nu cîntă, citesc cu glas tare sau în șoaptă, urmînd o anumită ordine a versetelor, a frazelor și a fragmentelor de fraze care sînt precum întrebările și răspunsurile. La teatru, actorii își interpretează rolul ca și muzicienii partiturile: au trebuit să le învețe pe de rost cu ajutorul textului tipărit; dacă nu au sub ochi cuvintele
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
unui profund mesaj simbolic, accentuat atât prin poziția încrucișată a labelor 127, făcând aluzie la răstignirea lui Iisus Hristos, cât și prin crearea unei atmosfere meditative încurajate prin subtilul joc de lumini și umbre, toate acestea amintind parcă de celebrul verset biblic " Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan, 1, 29). Privite în ansamblu, arhetipurile, miturile și simbolurile constituie forme particulare de cunoaștere, nearbitrare, care "dezvăluie omul profund, omul pur și simplu, neafectat de condiții istorice"128, ele
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
captată și canalizată prin defilări fără sfârșit. Un sanctuar consacră în fața Kremlinului ultragiul inconștient al leniniștilor contra memoriei lui Lenin”(Boris Souvarine: Staline, Paris, 1937, p. 329). Opera lui,spune mai departe Boris Suvarin,a fost editată numerotându-i-se versetele și ține loc de Biblie cu răspunsuri la toate chestiunile ce se ivesc. Un institut de leninologie a fost creat pentru a-l interpreta. Milioane și milioane de imagini îi alcătuiesc iconografia, iar cărțile și broșurile hagiografice sunt nenumărate. S-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atributele binelui aparțin frumuseții celei supraeminente a lucrurilor celor fără de formă” sau: „Frumosul este același lucru ca și binele”. Această idee că frumusețea e în bine și binele în frumusețe, e comună cugetării clasice creștine. În acest consens unanim, înțelegem versetul din Geneză, care ne spune că, după creația lumii „a privit Dumnezeu la toate câte le făcuse și iată erau bune foarte!”. Privirea însă e mijlocul prin care gustăm frumusețea. Iar Dumnezeu, privind sau contemplând lumea creată și găsind că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
element ostil, distructiv, amenințător sau repulsiv față de noi. Covârșind viața, o invadează pentru a o înălța și a o spori. Tratatul antic dă în mod surprinzător, printre atâtea exemple din Homer și ceilalți clasici greci, unul din Biblie și anume versetul din Geneză: „A spus Dumnezeu să se facă lumină și lumină se făcu; să se facă pământul și pământul se făcu” (pag. 37). Chateaubnand, preocupat să reliefeze superioritatea estetică a Bibliei față de Homer, dă între altele ca exemplu de simplicitate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Geneză: „A spus Dumnezeu să se facă lumină și lumină se făcu; să se facă pământul și pământul se făcu” (pag. 37). Chateaubnand, preocupat să reliefeze superioritatea estetică a Bibliei față de Homer, dă între altele ca exemplu de simplicitate sublimă versetul din genealogia hristologică după Luca Evanghelistul. „Cainan, fiul Iui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, făptura lui Dumnezeu”. Expresia făptura lui Dumnezeu, observă marele scriitor, aruncată aici fără comentariu și fără reflecție, pentru a povesti creația, originea, natura, scopul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
didactice - model, în care surprinde, la modul exemplar, metode didactice actuale identificate în opera augustiniană, însoțite de o interpretare pertinentă. De exemplu, referitor la proiectul didactic Dumnezeu Mântuitorul -Demnitatea de Învățător, Doamna Profesor precizează: „Problematizarea are ca punct de plecare versetul: (...) doar unul este Învățătorul nostru: Hristos (Matei 23, 8), și rolul preoților/ profesorului de religie de a-i învăța pe credincioși. Pentru a găsi soluția corectă, elevii se vor folosi de cele două fragmente propuse, din opera Fericitului Augustin, De
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
învățământ. Capitolul al III-lea al primei părți teoretice (sfaturi teoretice) începe prin sintagma „Narratio plena” (expunere completă). Fericitul Augustin este primul pedagog care dă cuvântului narratio - „povestire”, un sens metodic: „Expunerea este completă atunci când cineva este catehizat începând de la versetul: «La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul» și terminând cu perioada actuală a Bisericii”. Prima treaptă a catehizării constă într-o povestire completă a istoriei Bisericii în care „trebuie să le cuprindem însă pe toate în treacăt și la
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
discursiv și de corectitudinea limbajului folosit, expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, prelegerea, descrierea, argumentarea, expunerea cu oponent. Fericitul Augustin este primul pedagog care dă cuvântului narratio - „povestire” un sens metodic: „Povestirea este completă atunci când cineva este catehizat începând de la versetul « La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul» și terminând cu perioada actuală a Bisericii”. Totodată, utilizarea acestui termen indică formația retorică a Fericitului Augustin, întrucât este vorba despre un termen care desemnează partea unui discurs menită să ilustreze argumentul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
elevi. Se poate recurge la procedee de activizare a expunerii sau de provocare și menținere a interesului pentru problemele etalate. Se poate începe o expunere cu prezentarea unui material iconografic (o fotografie, o planșă, un tablou), a unui slogan sau verset din Sfânta Scriptură: „Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” (II Corinteni 9, 7), a unui fapt de viață curentă (nașterea, căsătoria), a unui test (de autocunoaștere), după care se cercetează aspectul prezentat și se induc diverse concluzii
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cerințe legate de conținutul povestirii și modul prezentării ei: să fie alese fapte, întâmplări, evenimente cu o profundă semnificație pentru susținerea ideii religioase. În capitolul cinci al lucrării De catechizandis rudibus, Fericitul Augustin indică clar conținutul educației religioase: „începând de la versetul: «La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul» (Facere 1, 1) și terminând cu perioada actuală a Bisericii. Pentru aceasta, nu suntem obligați să reproducem din memorie întreg Pentateuhul sau Cărțile Judecătorilor, ale Regilor și ale lui Ezdra sau toată
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
o viață spirituală”. III.2.1.1.3. Explicația Explicația este metoda prin care se lămurește o noțiune (un nume propriu, un termen necunoscut, o idee sau un concept), un fapt (o narațiune, o parabolă, o figură de stil, un verset din Sfânta Scriptură, o poruncă dumnezeiască, o normă morală). Explicația poate avea deci caracter teleologic, scopul ei fiind îmbunătățirea vieții religios-morale a elevilor. Înțelegerea poruncilor dumnezeiești și a legilor morale reprezintă fundamentul respectării și aplicării acestora în practică. În acest
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Augustin explică termenul de „catehet”; cel care învață pe alții este un profesor bun, complet, atunci când deține și transmite cunoștințe într-o manieră foarte plăcută, asemeni diaconului Deogratias, posesor „atât în materie de credință, cât și farmecului vorbirii”. Pornind de la versetul din I Corinteni 13, 12: „căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură”, Fericitul Augustin îndeamnă pe profesorul de religie să nu se considere inutil pentru că nu poate explica așa cum și-ar dori, mai ales în cele religioase: „nu trebuie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în cel liceal și universitar (cursul magistral). Are caracterul unei înlănțuiri logice de raționamente prin intermediul cărora se comunică un material informațional nou sau cel puțin cunoscut care face obiectul unei teme din programă. Fericitul Augustin propune teme cuprinse „începând de la versetul: «La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul» și terminând cu perioada actuală a Bisericii”. Într-un sens mai larg este utilizată în vederea prezentării conceptelor ideilor, principiilor, teoriilor, a faptelor și opiniilor despre conținutul sau procedeele date; în exprimarea propriilor
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
unei teme majore. Argumentele de ordin scripturistic (Ioan 4, 13; Ioan 14, 6; Ioan 13, 13; Matei 23, 8 etc.) și patristic (Sfântul Antonie cel Mare, Fericitul Augustin) sunt interpretate de elevi, cu ajutorul profesorului. Problematizarea are ca punct de plecare versetul: „...doar unul este Învățătorul vostru: Hristos” (Matei 23, 8) și rolul preoților/profesorului de religie de a-i învăța pe credincioși. Pentru a găsi soluția corectă, elevii se vor folosi de cele două fragmente propuse, din opera Fericitului Augustin, De
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]